1,360 matches
-
eu de asta, pentru tine. Capitolul 77 Gerard urmări apropierea umbrelor întunecate. Se mișcau în salturi și scoteau sunete ca niște pufnituri sau mârâituri, iar uneori ca niște mieunături. Aveau corpurile la nivel jos. Spinările lor abia se vedeau peste pelin. Îi încercuiseră crenguța pe care stătea cocoțat, apropindu-se și apoi retrăgându-se. Dar era clar că îl mirosiseră, pentru că se apropiau din ce în ce mai mult. Erau șase animale, în total. Gerard își înfoie penele, parțial într-o încercare de a-și încălzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
O, sufletul! Să mi-l ascund mai bine-n piept și mai adânc, să nu-l ajungă nici o rază de lumină: s-ar prăbuși. E toamnă. VENIȚI DUPĂ MINE TOVARĂȘI ! Prietenilor mei Veniți lângă mine, tovarăși! E toamnă, se coace pelinul în boabe de struguri și-n gușe de viperi veninul. C-un chiot vreau astăzi să-nchin în cinstea sălbăticiei mele minuni, care pleacă lăsîndu-mă singur, cu plânsul, cu voi, și cu toamna. Veniți mai aproape! - și cel care are
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
aur, cu brațul de fier. Sunt beat și aș vrea să dărâm tot ce-i vis, ce e templu și-altar! Veniți lângă mine, tovarăși! Că mîine-o să mor, dar vă las moștenire, superbul meu craniu, din care să beți pelin când vi-e dor de vieață, și-otravă când vreți să-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși. VARA La orizont - departe - fulgere fără de glas Zvâcnesc din când în când ca niște lungi picioare de păianjen - smulse din trupul care le
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
bot în bot cu consăteanul ei și dușmanul de moarte al tuturor caprelor de prin împrejurime, badea Vasile, cumătrul lupul, un lup viclean și chitros la suflet cum nu există pe lume. De l-ai putea stoarce, ar curge atâta pelin dintr-însul, încât ai amărî tot pământul. Bună ziua, jupâneasă! Ce vânt te aduce pe-aici? Apoi cum ce, cumetre? Am venit și eu să cumpăr de ale gurii sămi hrănesc feciorii, că-s bărbați în toată firea și au nevoie
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
își pocnea degetele... Și astea (care are în gâtlej cîte-un megafon) urla de sus, de la etajul zece, peste opt străzi, la responsabilul de la Alimentara... care înțepenea și percuta, pe brânci, să-i aducă lui meșterul Calistrat kilogramul lui de vin pelin, din care ăsta își extrăgea învățăturile lui despre strung... De abia peste doi ani și-a dat săracul seama că nu mai răzbea să se culce deodată cu toate matracucile Operei, care îndruga vocalize. Și că pe deasupra României plana serios
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hotelurile răpănoase cu ferestrele mâncate de ploi: "Hotel Nord", "Hotel Tranzit", "Modern" și câteva magazine de mercerie. În fața ieșirii te îmbiau ușile câtorva birturi: "La dorul vinului" și "La dreptate", magazin de coloniale și delicatese, serviciu prompt și conștiincios, vinuri, pelin de mai, bere la orice oră. Între bodegi, parcă despărțindu-le, ca să nu fie prea aproape una de alta, erau alte prăvălii: "La balon" a unuia Marin Bălună, pălărier care călca cravate, manșete artistice și gulere de domni, " La briciul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
laba lui grea peste gură, să-l învețe că între hoți unul taie și spânzură, nu o sută. Râdeau ceilalți. El de unde să știe? A mai adus cârciumarul o damigeana, au mai cântat guriștii: Toarnă, Leanțo, toarnă! Toarnă vin, toarnă pelin, Pm' la ziuă-așa s-o țin! Căci așa ne prăpădim, Cu pastrama și cu vin... S-a șters Paraschiv la gură, n-a uitat palma. Nici mă-sa nu dăduse-n el. În gândul lui și-a zis: "Lasă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
parcă i se făcea frică. De la rampă picura mirosul gunoaielor încinse. Prin iunie înfloreau mărăcinii. Buruiana avea o tulpină lemnoasă, verzuie. Făcea la cap o gogoașă roșie, plină de spini, care se umfla ca un cimpoi. Alături creșteau loboda și pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră, și lungile mustăți ale lăcustei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gloduros intrîndu-i în pantofi și nevoind să se lase mai prejos, se luă după ea, rostogolind lutul și bolovanii. Veta, ajunsă pe fund, râdea de neîndemînarea lui. Iarba pălită mirosea bine, a vară plecată. Zări, aproape, balta. - Haide să culegem pelin, îl chemă. Pui prinsoare că strâng mai mult! Da-ntîi să-mi răcoresc tălpile, că m-am încălzit. Și își ridică poalele rochiei intrând în apă. Îi plăcea nămolul care i se încleia pe degete. Îi spuse râzând uitîndu-se în ochii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Da nu mi-ar face nimic, sânt sigură. - De... Ochii ei se aprinseră mânioși. - A, de ce te gândești la lucruri urîte? Uite, să știi că m-am supărat pe dumneata! Și se ridică. Coborâră tăcuți. Au trecut balta înapoi, uitând pelinul cules. El s-a încălțat, și-a luat servieta și-au urcat la rampă. Înserase. Umbrele se șterseseră prin iarba uscată. Peste sticlele fărâmițate se scurgea o scamă umedă. Fata simți bruma rece pe degete, pișcînd-o. Și-au adus aminte
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a încălțat, și-a luat servieta și-au urcat la rampă. Înserase. Umbrele se șterseseră prin iarba uscată. Peste sticlele fărâmițate se scurgea o scamă umedă. Fata simți bruma rece pe degete, pișcînd-o. Și-au adus aminte de brațul de pelin cules, dar nu s-au mai întors. În dreptul pompei au întîlnit câteva muieri, așteptîn-du-și rândul la apă, lângă căldări. În poartă, Procopie i-a apucat brațul și-a întors-o spre el: - Mai ești supărată pe mine? Avea un glas
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Polonia"Polonia și xe "Ungaria"Ungaria, Editura Univers Enciclopedic, xe "București"București, 1996. xe "Oprea"Oprea, Marius, Banalitatea răului. O istorie a Securității În documente, 1949-1989, studiu introductiv de Dennis xe "Deletant"Deletant, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Sioniști sub anchetă, A.L. xe "Zissu"Zissu, Declarații, confruntări, interogatorii. 10 mai 1951-1 martie 1952, Editura Edart, xe "București"București, 1993. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Cartea Albă a Securității, vol. I, 23 august 1944-1948, Serviciul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Polonia și xe "Ungaria"Ungaria, Editura Univers Enciclopedic, xe "București"București, 1996. xe "Oprea"Oprea, Marius, Banalitatea răului. O istorie a Securității În documente, 1949-1989, studiu introductiv de Dennis xe "Deletant"Deletant, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Sioniști sub anchetă, A.L. xe "Zissu"Zissu, Declarații, confruntări, interogatorii. 10 mai 1951-1 martie 1952, Editura Edart, xe "București"București, 1993. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Cartea Albă a Securității, vol. I, 23 august 1944-1948, Serviciul Român
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
introductiv de Dennis xe "Deletant"Deletant, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Sioniști sub anchetă, A.L. xe "Zissu"Zissu, Declarații, confruntări, interogatorii. 10 mai 1951-1 martie 1952, Editura Edart, xe "București"București, 1993. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Cartea Albă a Securității, vol. I, 23 august 1944-1948, Serviciul Român de Informații, xe "București"București, 1997. Preda, Dumitru (coord.), Relații diplomatice România-Israel, 1948-1969, Editura Enciclopedică, București, 2002. Rosen, Marcu, Date istorice și statistice privind situația evreilor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de Dennis xe "Deletant"Deletant, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Sioniști sub anchetă, A.L. xe "Zissu"Zissu, Declarații, confruntări, interogatorii. 10 mai 1951-1 martie 1952, Editura Edart, xe "București"București, 1993. xe "Pelin"Pelin, Mihai (editor), Cartea Albă a Securității, vol. I, 23 august 1944-1948, Serviciul Român de Informații, xe "București"București, 1997. Preda, Dumitru (coord.), Relații diplomatice România-Israel, 1948-1969, Editura Enciclopedică, București, 2002. Rosen, Marcu, Date istorice și statistice privind situația evreilor sub
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
128, 140, 142, 146, 151, 153, 155-156, 158-159, 165, 176-179, 181-182 Pauker, Marcel 146, 178 Pătrășcanu, D.D. 178 Pătrășcanu, Lucrețiu 10, 15, 33, 40-41, 43, 47-48, 62, 64, 143-144, 148, 151, 158, 165, 174-175, 177-179, 181 Pârvulescu, Constantin 158, 181 Pelin, Mihai 16, 35, 41 Peres, Shimon 18 Petculescu, Liviu 13 Péter, Gábor 48 Petre, Manu 111 Petrescu, Dumitru 156, 159 Petrescu, Constantin Titel 135, 179 Petroșani 19, 175 Piatra-Neamț 67, 95, 167, 182 Pintilie, Gheorghe 94, 181 Polac, Aizic 59
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
lui frumos, prin care lasă în limbă de moarte ca să fie îngropat cu gura la cep, e mai cunoscut decât crezul mult evlaviosului Leonat, pe care iată-l: Crez într-un cazan, tatăl al mai multor vedre, făcătoriul vinului și pelinului și într-unul născut fiul strugurului, născut iar nu prefăcut, care din viță s-au născut mai înainte decât toate foloștinele, profir din profir, roș adevărat, care are fața romului, din care beția s-au născut. Carele pentru noi băutorii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului prin căciulă și a coatelor prin mintean
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
striga Cupál! Cupál! Această urâtă închipuire și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni, făcîndu-se cununi de buruiene: anume de pelin; iar cei ce nu joacă, pelin tot își pun înbrîu. Alții iarăși fac altă izvodire drăcească. La vreme de secetă un om cu pielea goală, inșirînd buruieni verzi pe ață, se-nfășură de sus până jos și pe cap pune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni, făcîndu-se cununi de buruiene: anume de pelin; iar cei ce nu joacă, pelin tot își pun înbrîu. Alții iarăși fac altă izvodire drăcească. La vreme de secetă un om cu pielea goală, inșirînd buruieni verzi pe ață, se-nfășură de sus până jos și pe cap pune cunună, jucând pre la case, aruncă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
într-un furnicar, zicându-se: „Să dea Dumnezeu să fie atâția miei și viței câte furnici sunt în furnicarul acesta”. Pentru descântece, ciobanii fac și astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână unge
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în afecțiunile stomacului și ale ficatului, mușețelul (Matricaria chamomilla), levanda și salvia (Salvia officinalis), folosite în tratarea flebitei, valeriana (Valeriana officinalis), busuiocul (Ocimum basilicum) și pătrunjelul (Petroselinum sativum), cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai multe ori locul cu mușcătura. Dacă animalul avea temperatură, se făceau spălături reci. Animalele bolnave se vindecau prin slobozire de sânge
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai multe ori locul cu mușcătura. Dacă animalul avea temperatură, se făceau spălături reci. Animalele bolnave se vindecau prin slobozire de sânge cu ajutorul stricnelei. La oi se lua sânge de la cap, tăindu-se un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]