935 matches
-
mai întreabă pe Boyle: „Pare beat?“ Mi-am întors privirea de la Mitchell și Nadine spre etajul casei lor unde puteam să-i văd silueta lui Ashton dincolo de perdelele din camera sa, vorbind la telefon, iar când ochii au coborât pe peluza noastră l-am văzut pe Robby cu celularul meu la ureche, capul lui întors puțin încolo, aprobând. Asta ca să n-auzi ce vorbește. Am privit din nou spre fereastra lui Ashton, dar plecase de-acolo. Cum putea Robby să vorbească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
scriitor faimos. Trebuiau să țină cont de asta. Trebuiau să facă tot ceea ce mă așteptam de la ei să facă. Marta tocmai se prezenta lor. O priveau foarte serios. Iar apoi o scenă a prins să se deruleze de la sine pe peluză. - Dacă nu există geamuri sparte și toate ușile sunt încuiate, atunci chestia trebuie să fie înăuntru. Răspundeam propriilor mele întrebări. - Domnule Ellis, n-am găsit nimic în casă. Alt ofițer apăru și întrebă, cu un scepticism puțin disimulat: - Domnule Ellis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un cartier lăturalnic, aproape muncitoresc, nici n-ai fi zis că ești la Paris. Ciudată idee să fim târâți în această... pustietate, n-o fi având orașul ăsta colțuri mai ospitaliere? Trecem pe lângă un canal afluent al Senei, traversăm o peluză în care un grup de tineri de culoare se amuză făcând acrobație și ajungem la o construcție-circ, un cort imens, numit Cabaret Sauvage. Aici vom avea o seară-maraton de dancing și masă orientală. Interiorul localului e făcut să-i susțină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și orgoliul organizatorilor în joc, al celor de la literaturWERKstatt Berlin, dorința lor de a ne inculca un termen de comparație favorabil. Primim câte un trandafir galben - culoare caracteristică pentru această zonă. Ne simțim minunat. Orchestra își încheie cântecele pe o peluză, în fața unei clădiri impozante. E Biblioteca Centrală a orașului, aproape de hotelul la care vom fi cazați. Facem o fotografie de grup, apoi mergem la un mic party unde suntem serviți, printre rafturi cu cărți, cu sendvișuri, fursecuri cu pește, calmar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru cunoscători. Poposim, aici, până vine unul dintre responsabilii bazei, însărcinat cu organizarea meciului. Cum așteptarea se întinde, am timp să bat împrejurimile, alături e și un bazin de înot supraaglomerat cu copii și maturi de toate vârstele, despărțit de peluzele Borussiei printr-un zid compact de vergi metalice, năpădit de o vegetație abundentă. Îmi amintesc că la Borussia a activat Marcel Răducanu, fosta vedetă de la Steaua București, fugit din România prin anii ’80, pentru că își dorise să ajungă la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să privești veșmintele, blazoanele, armurile, potirele lor în absența stăpânilor, trecuți de mult în lumea umbrelor!... Furat, mai mult decât ceilalți, de exponate, pierd urma grupului meu „francez” și mă văd nevoit să-mi asum excursia pe cont propriu. Traversez peluza verde a curții, puțin în pantă, salut statuile de bronz ale celor patru mari maeștri ai Ordinului Teuton, foști, importanți stăpâni ai castelului, înțepeniți în diverse atitudini - Hermann von Salz, Siegfrid von Feuchtwangen, Winrich von Kniprode și Albrecht Hohenzollern -, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
scriitor și el, la reședința prezidențială, a fost gândită ca o nestemată a sejurului nostru, așa cum se obișnuiește în țările mai mici sau mai mari, dar aveam să mă înșel. Lume multă, masată în curte, sub umbrarele corturilor întinse pe peluză. Sunt prezenți și diplomați acreditați la Tallin. Președintele, într-un costum maro-deschis, la trei piese, cu pocalul de vin într-o mână și cu alta în buzunar, în stil american, foarte relaxat, dar care îl face să semene mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nici măcar cel de la Săpânța! Muritorul îl percepe ca pe unul vesel. Eu, ca "nemuritor" ha, ha, ha! mi se pare a fi de prost gust. Cum ți se pare gestul ca printre morminte și cruci să toci semințe precum la peluza unui stadion? Și mai tragi și câte un "moment" zero. Adică te fotografiezi cu "soacra", "ceapistul", "tractoristul", "băutorul" sau propria-ți faptă. Cred că Ion Mureșan ar fi trebuit să își scrie "cartea Alcool" documentându-se din Cimitirul Vesel de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-n domeniul sportului, am stat acolo două săptămâni... Am fost în Bulgaria, la un meci, România-Bulgaria, când am spus că nu mă mai duc, ne-o dus cu patru ore înainte de-a începe meciul, ne-o împins într-o peluză, acolo și era un soare, nici meciul nu-și mai venea să-l vezi... Ș-am mai luat și bătaie! [râde] ...Da’, numai că am mers pe gratis că aveam permis. După ce am trecut la Construcții de mașini, ne-au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
JUNKY PROLOG Mam născut În 1914 Într-o casă de cărămidă cu două etaje, solidă, Într-un oraș mare din Midwest. Părinții mei erau Înstăriți. Tata deținea și se ocupa de o afacere cu bușteni. Casa avea În față o peluză, În spate o curte cu grădină și un iaz cu pește și era Împrejmuită cu un gard de lemn. Mi-l amintesc pe lampagiu aprinzînd felinarele cu gaz și Lincolnul enorm, negru, strălucitor, și drumurile În parc sîmbăta. Toate cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Făcînd drum Întors spre secția de poliție pentru a dormi cîteva ore, am luat-o pe o scurtătură și ne-am rătăcit. Am tăiat-o peste cîmpii și peste garduri, ajungînd În cele din urmă să ne tragem răsuflarea pe peluza unei case. Deja trecuserăm peste un zid de piatră cînd am dat cu ochii de un cîine și de stăpînul acestuia, luminați de luna plină, arătînd ca niște stafii! Însă nu ne-am dat seama că siluetele noastre, intrînd În contrast cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
-mi aduce aminte de anii de școală primară, când încă mai exista primăvară și căldură "progresivă": întâi se topeau țurțurii de gheață de la streașină, apoi zăpada, apăreau timid ghioceii etc. Canadienii get-beget luau "băi de soare", numai în tricou, pe peluza încă acoperită cu petece de zăpadă. Afară nu cred că erau mai mult de 12-14 grade, în momentul cel mai cald al zilei. L'obsession du saucisson maison nr. 2 Thierry umblă iarăși la cutia cu maimuțe și ne arată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
la Acropole. NOIEMBRIE ’68 1: „Sunt bolnav... Cred că o nevroză mă va răpune...” (Crowhurst - în jurnalul de bord). 2: Iarba din plastic - spune un prospect comercial american - e superioară ierbii vândute la metru, în mochete groase, pentru spațiile mici; peluza din plastic e un progres indiscutabil și e folosită deja pe mari suprafețe în parkinguri, pe terase, în curțile interioare, care resimt profund nevoia omenească de a vedea crescând pe ele iarba. Avantajele: iarba din plastic nu are umiditate; te
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Doamna Gearing îți face imediat. — Doamna Gearing pare exact genul meu de femeie, spune Luke zâmbind. Ne vedem mai încolo. Camera lui Suze e luminoasă, aerisită și dă spre grădină. Vorba vine, „grădină“. Are cam 12.000 de acri, cu peluze care pornesc din spatele casei, spre un pâlc de cedri și un lac, în care Suze era să se înece când avea trei ani. În stânga e și o grădină de trandafiri protejată de ziduri, toată numai straturi de flori, alei cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce bine e să fii iar într-o grădină englezească, chiar dacă e un pic cam frig. Manhattanul n-are grădini ca asta. Are Central Park și, ici-colo, câte un rond cu flori. Însă nu are nici o grădină englezească adevărată, cu peluze, copaci și straturi de flori. Am ajuns la grădina de trandafiri și mă uit înapoi spre casă, închipuindu-mi cum ar arăta un cort pe peluză, când, brusc, disting frânturi de conversație pe ton iritat, venind dinspre grădina de alături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ici-colo, câte un rond cu flori. Însă nu are nici o grădină englezească adevărată, cu peluze, copaci și straturi de flori. Am ajuns la grădina de trandafiri și mă uit înapoi spre casă, închipuindu-mi cum ar arăta un cort pe peluză, când, brusc, disting frânturi de conversație pe ton iritat, venind dinspre grădina de alături. Mă întreb dacă o fi cumva Martin și tocmai vreau să bag capul peste gard și să-l salut, când aud o voce clară de fată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
direcțiile. Vin imediat. Dispare în mulțime, iar eu respir, ușurată. — Cât am stat la ei, n-au făcut altceva decât să se certe cât de mare să fie cortul, spune Suze chicotind din nou. Ne-au pus să stăm pe peluză și ne prefacem că suntem invitați de la nuntă. Nu vreau să aud despre toate astea. Iau o gură mare de șampanie și încerc să mă gândesc la alt subiect. — I-ai spus lui Becky ce s-a întâmplat? zice Tarquin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
supărat că v-am picat și eu pe cap, neanunțat. — Sigur că nu! zice mami. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai vesel! Haideți să v-arăt cortul! În clipa în care văd grădina, rămân cu gura căscată. Pe peluză e întins un cort uriaș, argintiu cu alb. Pe straturile de flori scrie „Becky și Luke“ cu panseluțe. În fiecare tufiș și în fiecare arbust disponibil au fost puse lumini feerice. Un grădinar în uniformă lustruiește mica fântână arteziană nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Îmi ia ambele mâini și mă privește cu o intensitate stranie. Orice ai face. Să nu încetezi niciodată să fii Becky Bloomwood. — Păi... OK, zic, luată prin surprindere. Așa am să fac. — Becky! Luke! auzim glasul lui mami, de dincolo de peluză. E timpul să tăiați tortul! Graham, aprinde luminițele! — Acuș! strigă tati. — Venim! răspund și eu. Stai numai puțin, să-mi pun coronița înapoi! — Lasă-mă pe mine. Luke ia coronița cu flori roz și mi-o pune pe cap, zâmbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vest și veneau la Ialta În vârful picioarelor, zâmbind sfioși, o armată de fantome cenușii pe care un patriot o putea ignora cu ușurință, și ignorată era, cu excepția chicotelilor provocate de apariția timidelor plăcuțe cu „Nu călcați pe iarbă“ de pe peluzele parcurilor. Două luni mai târziu, după ce au reparat frumușel instalațiile de apă din diversele vile evacuate de comisari, germanii au dispărut și ei; Albii se scurgeau dinspre răsărit și În curând au Început să lupte Împotriva Armatei Roșii, care ataca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
venerabilele ziduri. Nimic din ceea ce priveai nu era izolat de timp, totul era o deschidere firească spre el, pentru ca mintea să se obișnuiască să lucreze Într-un mediu deosebit de pur și de vast și deoarece, În termeni spațiali, străduța Îngustă, peluza Închisă Între ziduri, bolta Întunecată te constrângeau fizic, acea urzeală diafană și elastică a timpului era prin contrast extrem de binevenită pentru minte, așa cum văzând marea de la fereastră te bucuri imens, chiar dacă nu te atrage să o străbați. Nu mă interesa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Înconjura un trunchi gros de stejar ca să vadă cine stă pe partea cealaltă și descoperea acolo un bătrân trist citind un ziar Într-o limbă străină și scobindu-se În nas. Tufele veșnic verzi cu frunze lucioase care Împrejmuiau o peluză cu iarbă, unde copilul nostru a descoperit pentru prima oară o broască vie, pătrundeau Într-un labirint de gard viu, artistic tuns, și tu ai spus că o să plouă. Într-o etapă mai Îndepărtată, sub alte ceruri mai puțin plumburii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la castelul Peterhof, ale cărui fațade din secolul al XVIII-lea erau ascunse de fîntîni arteziene ce țîșneau din toate părțile pe fundalul întunecat al brazilor, ridicat în mijlocul pîlcurilor de pomi plantați ca pe o tablă de șah și al peluzelor îngrijite ce coborau pînă la malul mării. Pentru această căsătorie, Curtea pusese la punct un program foarte strălucit. Cortegiul spre capelă era precedat de șase negri înalți, îmbrăcați cu haine încorsetate pe corp, gen Ludovic al XV-lea, purtînd turbane
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
risca la Sofia, care să poată dăuna în ascensiunea în carieră 105. Țarul bulgarilor a construit împotriva lui cel mai bizar scenariu: garden party în parcul de la rezidența din Vrania, la cîțiva kilometri de oraș. Pe ringul de dans pe peluza centrală făcută din scîndură, Ferdinand stă la vedere, gata să-și primească oaspeții: cînd apare Paléologue, Regele face un pas către el: "Dați pălăria" zice, întinzînd brațul, în timp ce cu cealaltă îi strîngea mîna ministrului, încît acesta, fără să se gîndească
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bătălia din Iutlanda, mască energică, luminată de un zîmbet larg, cu chipiul lăsat pe o parte, ca un marinar care rupe inimile fetelor la chefuri. Toată această mulțime de vedete locuia în diverse hoteluri luxoase etajate pe coasta muntelui, printre peluze, flori și palmieri. În ziua inaugurării, în decorul banal al unei vaste săli bogat aurite, cu multe coloane de stuc și lustre de cristal, președintele, desemnat în unanimitate, conform obiceiului, Domnul Nitti, pronunță discursul de deschidere, apoi, după frazele de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]