872 matches
-
Anul Nou, mai mult sau mai puțin analoage, sunt atestate în nenumărate culturi. 5 Asupra cultului, ci". S. N. Kramer, The Sumerians, pp. 140 sq.; A. L. Oppenheim, Ancient Mesopotamia, pp. 183 sq. 6 R. Jestin, op. Cit., p. 184. "Psalmii de penitență apar în literatura târzie, dar influența semitică tot mai mare care se decelează în ei nu ne mai permite să-i considerăm drept expresii autentice ale conștiinței sumeriene" (ibid.). 1 Asupra mt-urilor diferitelor meserii, vocații și instituții, cf. Kramer, From
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
structurilor anterioare. Să semnalăm la început doi zei "naționali" - Marduk din Babilon și, mai târziu, asirianul Assur - care sunt ridicați la rangul de divinități universale. La fel de semnificativă este importanța pe care o dobândesc în cult rugăciunile personale și psalmii de penitență. Una din cele mai frumoase rugăciuni babiloniene este adresată tuturor zeilor, chiar acelora pe care orantul admite smerit că nu-i cunoaște. "O! Doamne, mari sunt păcatele mele! O, Zeu, pe care nu-1 cunosc, mari sunt păcatele mele! O! Zeiță
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sunt păcatele mele! Omul nu știe nimic; nu știe măcar când păcătuiește sau când face binele. O! Doamne al meu, nu-1 alunga pe robul tău! Păcatele mele sunt de șapte ori câte șapte. Îndepărtează păcatele mele"26. În psalmii de penitență orantul se recunoaște vinovat și își mărturisește cu voce tare păcatele. Mărturisirea este însoțită de gesturi liturgice precise; îngenuncherea, prosternarea și "turtirea nasului". Zeii cei mari - Anu, En-lil, Ea - își pierd treptat supremația în cult. Credincioșii se adresează mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
preia familiarul ca subiect ficțional deschis (deși, într-un alt exemplu de doi pași înainte, un pas înapoi Defoe își reînscrie materialul în imaginea distanțată a unui trecut moral absolut ce poartă semnul credinței sale puritane, aceea a mântuirii prin penitență). Romanul de ficțiune, într-o repudiere a trecutului său critic, a descoperit prezentul neconcluziv, care se revelase de mult timp narațiunii nonficționale. Prin urmare, ar fi mai corect să conchidem că romanul ficțional modern a împrumutat tehnici de la narațiunile nonficționale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că atât VOCES, cât și Filarmonica ieșeană aflată sub conducerea lui Buj, sunt printre puținele instituții ieșene care au un viitor pe măsura trecutului lor, ci despre altceva. Săptămâna Patimilor este, pentru orice creștin autentic, un moment de reculegere și penitență, de curățire a trupului și a sufletului, dar și de meditație la sensul suferinței mundane care, după modelul christic, va fi răscumpărată în veac, de-a dreapta Tatălui, alături de cei buni și drepți. Suferința și chinul, disperarea și deznădejdea (am ales
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dorința de a fuma. Vor ajunge să fumeze pe ascuns, ceea ce sporește și mai mult sentimentul de dependență. Doi. Teoria „mărului stricat" sau a dependenței reciproce. Când se lasă de fumat prin „Metoda voinței", fumătorul trece printr-o perioadă de penitență, în cursul căreia așteaptă să-i treacă imboldul de a fuma. Dacă cedează, are sentimentul eșecului. Cu „Metoda voinței", mai devreme sau mai târziu, unul dintre membrii pactului va renunța cu siguranță. Ceilalți au acum scuza pe care o așteptau
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cântec al miresei, la români: „Cântăte, dragă mireasă, / să se facă pruna grasă / Și te cântă-n batistuță, / Să se facă rodu-n viță“ (I. Șeuleanu, Poezia populară de nuntă). În învățătura și în morala creștină, plângerea e semnul căinței, al penitenței... În tradiția românească, o atenție deosebită s-a acordat, plânsului copilului, mai ales plânsului excesiv în timpul nopții, deoarece se consideră că acesta este trimis de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
apoi: acum du-te În deșert și umblă pe ape“. Deșertul ar putea simboliza lumea golită de tot ce Înseamnă spirit, iar apa nevăzută ce izvorăște de sub tălpi - drept o Încercare de tămăduire a rănilor sufletești printr-un act de penitență ce duce spre mântuire... Al doilea roman, Mașa și Extraterestrul, abordează problema Anticristului, care pogoară dintr-o lume În care granița dintre cei vii și cei morți a dispărut sau e pe cale să dispară. De aici și trimiterea la Ecclesiastul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
au construit-o pentru mine, din legume, prăjituri de vanilie și cerneluri bine potrivite pe caiet. Cum este să afli dintr-un interviu că mama și tata nu sunt mama și tata? Și cum e să scrii despre asta? Spovedanie? Penitență? Nu e nimic din toate astea. Și nici o dorință de expunere nu este. Pur și simplu am trăit mistificându-mă și am vrut ca minciunile să fie puse undeva în vitrină, să fie și să țin cont de ele, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
atît de necreștin se dovedește el. Timpul este infinit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul în slujba gloriei lui Dumnezeu" spun exegeții creștini citați de Max Weber. Într-o instituție al cărei rol fundamental a fost cel al penitenței de aici și numele de penitenciar -, deci al iertării păcatelor, Dumnezeu a fost exclus total decenii de-a rîndul și reintrodus uneori timid, alteori cu fast prin biserici mărețe, dar întotdeauna nesemnificativ. Momentul alocat credinței este infim sau inexistent în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
edificiu public care, în opinia lui Norberg-Schulz191, trebuie să întrupeze o Weltanschauung comunitară, cu dezideratele sale, nu un spațiu al retragerii. Imposibilitatea exteriorității și a trăirilor spirituale anulează funcția religioasă, definită ca loc al întîlnirilor cu divinitatea, ca loc al penitenței, al purificării de păcatele comise. Ocultînd cele trei funcții (locuință, edificiu public și spațiu religios) specifice unei arhitecturi civile, spațiul carceral s-a construit ca o delimitare de societate. Ridicatete de cele mai multe ori la periferia acesteia, închisorile au reprezentat spațiul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sufletească și sinceritatea totală față de deținuți. Dacă pușcăria e sursă a nenumărate defecte și o schimbare de mari proporții se impune, atunci primul lucru care trebuie făcut e reeducarea cadrelor sau înlocuirea lor cu preoți. Căci dacă penitenciarul este locul penitenței, călăuzătorii morali trebuie să fie slujbașii lui Dumnezeu, și nu apostolii lui Marx. Și cum pot fi priviți altfel cei care conduc închisorile, dacă ei preferă să angajeze militari, aviatori, sportivi, muzicieni sau oameni cu orice altă calificare (adeseori chiar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
morții și o artă funebră, înmulțindu-se capelele și monumentele funerare. Pietatea oscilează între două tendințe: o formă individuală, care duce la misticism, și mari ceremonii comunitare predici, procesiuni, patimi interpretate în piața din fața bisericilor (parvis) care exprimă aspirația la penitență și la mîntuire colectivă. Arta flamboyantă și poemele lui Francois Villon sînt reflectarea acestei epoci frămîntate. Tulburările sociale. Asemenea tensiuni duc la violență. În sate, după înfrîngerea de la Poitiers, țăranii din bogata Île-de-France se ridică împotriva neglijenței nobililor, a extorcărilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți sufletele; ele sînt în număr de șapte: botezul, mirungerea, penitența (sau confesiunea), euharistia (sau comuniunea, împărtășania), maslul, hirotonisire, căsătorie. Salică (lege). Lege a francilor salieni redactată în timpul lui Clovis, pe la 486-496, revizuită de mai multe ori pînă la Carol cel Mare. Această lege conține o clauză care a fost invocată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
una dintre cele mai puternice persoane din cadrul bisericii. El avea o multitudine de drepturi cum ar fi: răspândirea învățăturii creștine prin predică, hirotonirea preoților și a diaconilor din propria eparhie, pregătirea și sfințirea cu alți episcopi a Sfântului Mir, administrarea penitenței, exercitarea puterii judecătorești și administrative asupra tuturor persoanelor bisericești, administrarea averilor bisericești, ajutorarea bolnavilor văduvelor și orfanilor, organizarea instrucției religioase 50. Această organizare s-a realizat după reforma începută în secolul al VIII-lea în perioada papei Zaharia prin înăsprirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
predică în care era prezentat scopul misiunii și se oferea un timp de grație în care vinovații erau invitați să se prezinte în fața tribunalului și să-și mărturisească erezia. În acest caz pedeapsa acestora era mai ușoară aplicându-se doar penitențe canonice. Dacă aceștia nu se prezentau erau citați de către preot, urmând a fi ulterior arestați. 3. Ancheta și citarea celor suspecți. Ereticii care nu-și recunoșteau erezia erau supuși anchetei. 4. Interogatoriul acuzaților se realiza în prezența a doi preoți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
luate în serios, astfel că putem considera că acesta era doar un drept teoretic. După ce au fost trecute toate etapele amintite cel acuzat era condamnat. Pedepsele aplicate erau diverse începând de la cele de ordin spiritual pentru cei care se pocăiau: penitențe, rugăciuni etc., în cazul celor care refuzau să se pocăiască erau dați pe mâna autorităților civile. Atunci când acuzatul era condamnat la arderea pe rug, singurul lucru care îl realiza tribunalul era că i se retrăgea "protecția Bisericii". Pe lângă arderea pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
după Dumnezeu mântuire aduce (II Cor. 7, 10) aceasta fiind Întristarea cea bună. Sfântul Apostol adaugă: ,,Întristarea lumii lucrează moarte” (II Cor. 7, 10). Întristare peste măsură, duce la Îndoială sau chiar la hulirea lui Dumnezeu. Tristețea după Dumnezeu produce penitență, care este ínsuflețitoare, În timp ce Întristarea după cele efemere ale lumii acesteia produce un resentiment destructiv 13. Pocăința e o realitate care nu se Învechește, nu se Încheie și nu se epuizează niciodată că “este ca o rucodelie care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
sinuozități de itinerariu, m-am bucurat să-l știu acasă, fiindcă este cu adevărat un om foarte dotat. Dovedirea Vătămătorului drept turnător al Vătămatului m-a tulburat. Explicațiile pe care le-a dat Vătămătoru’ până acum sunt puerile. Pomenește de penitență, dar nu înțeleg prea bine în ce ar consta ea, ca să nu mai spun că penitența la români este de multe ori o chestiune mai relativă decât șansele de a câștiga la loterie. În ceea ce-l privește, Vătămatu’ mi se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
foarte dotat. Dovedirea Vătămătorului drept turnător al Vătămatului m-a tulburat. Explicațiile pe care le-a dat Vătămătoru’ până acum sunt puerile. Pomenește de penitență, dar nu înțeleg prea bine în ce ar consta ea, ca să nu mai spun că penitența la români este de multe ori o chestiune mai relativă decât șansele de a câștiga la loterie. În ceea ce-l privește, Vătămatu’ mi se pare că-și urmează vocația de exhibiționist. Nu urmărește atât discutarea unui mecanism care a dus
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în armonie cu frații, surorile, oamenii și cu tot ceea ce există, trăind pentru desăvârșirea propriei ființe, pentru a dobândi sfințenia. Frații întotdeauna sunt egali în drepturi și obligații. Trăind Evanghelia cu acea dezlipire de sine, care eliberează, după momentele de penitență și convertire, fratele este mai aproape de Dumnezeu și de toți frații și surorile lumii. Sfântul Francisc care a trăit această experiență eliberatoare, putea să se adreseze, firesc, Fratelui Soare, Mamei Pământ, Surioarei Lună și chiar Surioarei Moarte: „Dumnezeul meu și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele înălțate Domnului, Francisc a atins culmile poeziei (din care mai târziu, s-a născut o nouă formă literară - Fioretti). Și din scrisorile Sărăcuțului se observă cum „îi trec prin inimă”, cuvintele. El a crezut sincer
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care a primit cu bucurie Lumina lui Cristos. Fratele franciscan Iacob de Torriti a realizat mozaicurile din Bazilica de Lateran și din biserica Sf. Maria Maggiore. Francisc a fost reprezentat de nenumărați artiști plastici, mulți dintre aceștia accentuând asprimea și penitența vieții monahale a sfântului. Dominantă este la Francisc bonomia predicatorului popular, ce se amestecă prin piețe, alături de frații lui „jongleri ai lui Dumnezeu”, cu ceilalți oameni, întotdeauna pregătit să-L dăruiască pe Cel Prea Înalt, tuturor creaturilor. Toma de Celano
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
episcopul Vasile Aftenie și de atâția alți nenumărați credincioși, cu conștiință națională. Capitolul IV - Ordinul Franciscan Secular 1. Activitatea terțiarilor în Țara Românească În timpul vieții sfântului Francisc existau deja trei ordine: 1. Ordinul fraților minori; 2. Ordinul clariselor; 3. Ordinul penitenței, sau la III-lea, al terțiarilor, din care pe parcurs s-a desprins Ordinul Regular (ce cuprinde multe congregații feminine). Acest ultim ordin, în succesiunea apariției, a constituit o adevărată armă de rezervă a creștinătății, dispusă să pornească în apostolat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui de iad și de păcate, încât, atunci când credincioșii îi mărturiseau teama lor de Judecata de Apoi, El, Preotul din Ars, se transforma într-un autentic consolator încurajându-și enoriașii: „Nu vă fie frică! Dumnezeu este milostiv!” Își asuma El penitențe suplimentare, luând asupra sa spaimele celorlalți. Misiunea preoților în societatea contemporană este deosebit de complexă. Într-o lume în care satisfacțiile materiale de tot felul blochează conștiințele, reducându-le la consumism și izolare, iar valorile morale și religioase sunt refuzate, preotul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]