1,061 matches
-
La granița dintre Brazilia și Venezuela, indienii yanomami, nefericite victime, după cum se știe, ale abuzurilor căutătorilor de aur ce le-au invadat teritoriul, consumă și astăzi oasele, zdrobite în prealabil, ale morților lor. Canibalismul poate fi alimentar (în perioadele de penurie sau din apetență pentru carnea de om) ; politic (ca pedeapsă pentru criminali sau din răzbunare împotriva dușmanilor) ; magic (pentru a asimila virtuțile defuncților sau, dimpotrivă, pentru a îndepărta sufletele lor) ; ritual (dacă ține de un cult religios, de o sărbătoare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
172 ținându-și mâinile la spate și răspunzând monosilabic la saluturi. Exclamația ce exprima îndoiala, mânia, uneori chiar veselia profesorului, era alcătuită dintr-o singură silabă: - Hm! MOȘ TĂUTU Deși se numea și Dumitru, lumea îi spunea „moș Tăutu”. În penuria de specialiști de după război, acest învățător a ajuns profesor la Liceul Național fiind totodată director de internat. Cariera și-a încheiat-o ca îndrumător la Casa pionierilor. Simple, înfățișarea și intelectul lui Dumitru Tăutu erau bucșite de-o moralitate ghidată
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
deplină a produselor românești de către clienții italieni, organizează, la Roma, prima expoziție proprie cu produsele sectorului industriei ușoare și cooperației. Cunoscând situația din țară, încurajează prelucrarea in lohn, dând astfel posibilitatea folosirii la maximum a capacităților de producție, în condițiile penuriei de materii prime solicitate de piața italiană. În perioada activității în țară, întocmește studii de piață ce au stat la baza avizării capacităților de producție pentru export, prevăzute în studiile tehnico-economice ale Combinatului de Fibre Poliester din Iași, Combinatului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
319 1. Ce este inflația? / 319 2. Inflație și ciclu economic / 323 3. Inflația banilor din hârtie / 325 4. Alte definiții ale inflației monedei din hârtie / 329 5. Dimensiunea politică a inflației / 331 6. Efectele inflației / 334 7. Inflația de penurie, specifică economiilor socialiste / 346 8. Inflația din economia românească în tranziție / 354 9. Cauzele inflației. Antiinflația / 359 10. Desființarea inflației în viziunea școlii austriece de economie / 380 Capitolul IX. Banii în socialism / 385 1. Ce este socialismul? / 385 2. De unde
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
că valoarea viitoare a banilor nu poate fi prevăzută"1026. Inflația anulează posibilitatea de calcul economic. Se instalează incertitudinea. Fără a absolutiza acest efect, vom spune că dezorganizarea duce la confuzie, iar confuzia este premisa, începutul haosului. 7. Inflația de penurie, specifică economiilor socialiste Una dintre cele mai mari erori pe care o putem comite în judecățile noastre asupra fenomenului inflaționist din economia românească este aceea de a crede că inflația de după Revoluție a fost un fenomen pornit dintr-o dată, din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
reprezenta de fapt o cerere majoră amânată), dolarizarea economiei, lipsa de încredere în moneda națională, căutarea cu asiduitate a unor instrumente monetare improvizate, dar foarte căutate pe piața mărfurilor, cum ar fi țigările, blugii sau cafeaua. Vom numi inflație de penurie dezechilibrul structural monetaro- material, caracterizat nu prin creșterea prețurilor, ci prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie este tipică regimurilor socialiste, caracterizate prin folosința rigidă a prețurilor. Fie că este etatistă sau liberă, economia are aceleași legi, iar tendința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a unor instrumente monetare improvizate, dar foarte căutate pe piața mărfurilor, cum ar fi țigările, blugii sau cafeaua. Vom numi inflație de penurie dezechilibrul structural monetaro- material, caracterizat nu prin creșterea prețurilor, ci prin dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie este tipică regimurilor socialiste, caracterizate prin folosința rigidă a prețurilor. Fie că este etatistă sau liberă, economia are aceleași legi, iar tendința lor de manifestare este implacabilă. Creșterea generalizată a prețurilor sau dispariția mărfurilor din piață sunt fațetele, modul de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
9 Modificarea stării de echilibru al pieței prin creșterea cererii și scăderea ofertei într-o economie liberă În funcție de specificul economiei respective măsura în care șocul este preluat în scăderea cantităților consumate sau creșterea prețurilor, este diferită. În cazul inflației de penurie, în condițiile socialismului, adică în condiții de prețuri constante, întregul șoc este preluat în scăderea cantităților consumate. Se întâmplă asta prin presiunea pe scăderea cererii, prin mecanismul mincinos al amânării forțate a consumului de care discutam. Prețul constant nu poate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
inflație tocmai pentru a pune în evidență caracterul universal al fenomenului inflației și, în același timp, pentru a demonstra că efectul de creștere a prețurilor, tipic economiilor libere, are un efect corespondent economiilor socialiste dispariția mărfurilor din piață. Inflația de penurie 1029 nu a fost recunoscută de către regimul socialist niciodată. Marxiștii au inventat terminologii teoretice și au imaginat soluții practice, dar nu au reușit să modifice legile economice. Ori, tendința economiei socialiste de a se reechilibra prin jocul prețurilor și cantităților
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
regimul socialist niciodată. Marxiștii au inventat terminologii teoretice și au imaginat soluții practice, dar nu au reușit să modifice legile economice. Ori, tendința economiei socialiste de a se reechilibra prin jocul prețurilor și cantităților este o lege economică. Inflația de penurie 1030 este un tip de dezechilibru ascuns, nerecunoscut, dar nu mai puțin influent și puternic manifestat. Nerecunoașterea de către teoria și practica socialismului a fenomenului nu înseamnă că acesta nu a existat. Inflația de penurie apare ca urmare a eforturilor sistemului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
este o lege economică. Inflația de penurie 1030 este un tip de dezechilibru ascuns, nerecunoscut, dar nu mai puțin influent și puternic manifestat. Nerecunoașterea de către teoria și practica socialismului a fenomenului nu înseamnă că acesta nu a existat. Inflația de penurie apare ca urmare a eforturilor sistemului economic de a se reechilibra în condiții de prețuri date, constante. Inflația de penurie este un fenomen cu efecte devastatoare asupra nivelului de trai. A avea bani în buzunar și magazine goale presupune o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și puternic manifestat. Nerecunoașterea de către teoria și practica socialismului a fenomenului nu înseamnă că acesta nu a existat. Inflația de penurie apare ca urmare a eforturilor sistemului economic de a se reechilibra în condiții de prețuri date, constante. Inflația de penurie este un fenomen cu efecte devastatoare asupra nivelului de trai. A avea bani în buzunar și magazine goale presupune o stare de angoasă în care consumatorul nu are alegeri. Nici măcar alegerea scăderii și raționalizării consumului pe care o are în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
perechi de blugi se situa în jur de 1500-2500 de lei, adică la nivelul a aproape 800 de dolari, la paritatea și în condiții comparabile monetar cu perioada actuală. Asta înseamnă enorm și spune foarte mult despre dimensiunile inflației de penurie. A oferi 800 de dolari pentru o pereche de blugi, însemna să recunoști în România o valoare de cinci ori mai mare pentru produsul respectiv. Inflația de penurie a avut ca efect de "fuga de leu" prin nerecunoașterea calității de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
actuală. Asta înseamnă enorm și spune foarte mult despre dimensiunile inflației de penurie. A oferi 800 de dolari pentru o pereche de blugi, însemna să recunoști în România o valoare de cinci ori mai mare pentru produsul respectiv. Inflația de penurie a avut ca efect de "fuga de leu" prin nerecunoașterea calității de mijloc de schimb și de etalon al valorii pentru moneda națională. În lei erau primite doar salariile. Schimburile obișnuite comerciale și de piață aveau tendința să se desfășoare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
marfă. Era o "epocă a monedei țigări"1031, așa cum inspirat a denumit-o Silviu Cerna. Țigările erau căutate și în țigări se desfășurau majoritatea schimburilor neoficiale. Apariția bursei negre și a pieței negre este un fenomen tipic pentru inflația de penurie de tip socialist. Produse curente de alimentație precum pâinea sau carnea nu se găseau la raft, dar puteau fi cumpărate la negru din aceleași magazine. O pâine costa 2-3 lei, iar un kilogram de carne putea depăși 100 de lei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
de lei vechi. A oferi 25 de euro pentru un kilogram de carne, într-o economie, spune totul despre situația gravă de degringoladă în care se găsea economia și societatea românească. Nu există o cuantificare oficială a dimensiunilor inflației de penurie. Cifrele de mai sus ne duc însă cu imaginația spre ceva uluitor. De altfel, explozia prețurilor odată cu liberalizarea acestora în anul 1991 a fost uriașă. În numai câțiva ani acestea au crescut de 100 de ori. Economia revenea, prin preț
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
100 de ori. Economia revenea, prin preț, la o realitate a unor dezechilibre grave pe care nu le recunoscuse nimeni niciodată. Explozia politică și socială care s-a produs la 1989 a avut acumulări foarte mari de tensiuni. Inflația de penurie sau reprimată, așa cum mai poate fi denumită, rezultă și din evoluția unor indicatori economici ai vremii. Astfel, dacă masa monetară a crescut în perioada 1980-1989 cu 209,14% (1980 = 100), venitul național a crescut cu 109,0% (1980 = 100), iar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
resorbită această imensă creștere, dublarea practic, a masei monetare în circulație, pe fondul unei creșteri mult mai reduse a produsului social și venitului național? După cazuistica și efectele sale, inflația se împarte în: Fig. 8.11 Reglarea prin prețuri sau penurie a dezechilibrului inflaționist Așa cum spuneam, este, până la urmă, vorba despre o alegere. Dezechilibrele nu pot fi oprite decât prin recunoașterea și combaterea lor. Economiile de tip socialist, închis, nu au capacitate de detecție și rezolvare în permanență a dezechilibrelor. Pentru că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Este o criză a consumului, dar și a structurilor economice. Productivitatea muncii sociale scade drastic pe fondul lipsei resurselor pentru retehnologizare. Rezultă că inflația din economia românească are de multă vreme factori puternici de stimulare"1033. În cazul inflației prin penurie, de tip socialist, statul se plasează în poziția privilegiată de debitor. Sumele uriașe economisite de populație și care reprezintă o cerere amânată, primesc drept contraprestație dobânzi extrem de mici, stabilite tot de către stat. Autoritatea statală are un dublu rol, acela de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
drept contraprestație dobânzi extrem de mici, stabilite tot de către stat. Autoritatea statală are un dublu rol, acela de proprietar al întregului patrimoniu, dar și de parte care face regulile în economie și societate. Din ansamblul instrumentelor de luptă cu inflația de penurie vom sublinia pe exemplul economiei socialiste românești 1034: creșterile oficiale de prețuri, creșterile de prețuri invizibile sau semioficiale; intervenția directă în mecanismul repartiției; introducerea acordului global în industrie și în agricultură; anularea unor sporuri și drepturi bănești; sistemul de participare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
urmau a fi recunoscute, iar prețul urma să-și recapete rolul său de reglator al vieții economice. Momentul a fost 1 noiembrie 1990, când prin HG 1109 au fost liberalizate prețurile. A urmat o recunoaștere a dimensiunilor și inflației de penurie și o scoatere a sa la suprafață. Pentru că lumea românească a identificat creșterile de prețuri cu guvernul aflat atunci la conducerea țării, a urmat o epocă a mineriadelor și a unor mari transformări de ordin politic. Momentul liberalizării prețurilor este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie se transformă într-o inflație deschisă, recunoscută. Începea în România marea bătălie pentru impunerea economiei de piață. Îi spunem "bătălie" deoarece o mare parte din societatea românească nu era pregătită și nici nu dorea transformări economice profunde. Ne aflăm într-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și tehnologii, ziarele feseniste criticau "capitalismul" sub sloganuri gen "nu ne vindem țara". Violența schimbării politice a transmis violența schimbărilor economice. În ceea ce privește inflația perioadei, trebuie să spunem că prima sa caracteristică este ieșirea bruscă la suprafață, prin acumulările inflației de penurie de care am vorbit. Ceea ce s-a petrecut a dovedit că inflația nu este un fenomen specific numai statelor cu economie de piață, deschisă capitalismului, așa cum le plăcea ideologilor socialiști să spună. S-a dovedit că legile economice sunt unice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
orienta către Uniunea Europeană, în condițiile în care mai multe decenii fusese orientat către statele socialiste. Nivelul de competitivitate cerut era altul, ca și modul de realizare a comerțului, care era altul. Ca punct de plecare, ca bază a inflației de penurie, putem socoti acumularea de venituri la populația din perioada deceniului opt al secolului trecut. În acea perioadă, pe fondul industrializării țării a crescut nivelul veniturilor populației, creștere nesusținută printr-o ofertă corespunzătoare de bunuri de larg consum. Dimpotrivă, oferta de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Fig. 8.13 Evoluția indicatorilor productivitatea socială a muncii și retribuție medie a personalului muncitor, înainte și după cincinalul 1976-1980 productivitatea socială a muncii ● retribuția personalului muncitor Odată cu acest cincinal economia începe să acumuleze o intensă inflație reprimată sau de penurie. La cererea mare inițială s-a adăugat în timp o scădere a ofertei. Regula de aur a politicii monetare, conform căreia masa monetară trebuie să evolueze în permanență în jurul PIB nu a fot niciodată respectată. Dimpotrivă, dacă vom privi datele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]