1,178 matches
-
îl fac pe observator să ia o decizie perceptivă pe care poate ușor să o verifice ca fiind neconformă cu realitatea fizică (cu "starea naturii"). Marele interes al "iluziilor perceptive" este de a oferi situații simple, în care existența mecanismelor perceptive devine vizibilă, pentru că ea nu mai este mascată de pretinsa evidență a reușitelor obișnuite. Mecanismele perceptive implicate în aceste iluzii nu prezintă nici un caracter "accidental" sau "special", ele impunându-se tuturor (în limitele diferențelor individuale care afectează toate mecanismele psihologice
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ca fiind neconformă cu realitatea fizică (cu "starea naturii"). Marele interes al "iluziilor perceptive" este de a oferi situații simple, în care existența mecanismelor perceptive devine vizibilă, pentru că ea nu mai este mascată de pretinsa evidență a reușitelor obișnuite. Mecanismele perceptive implicate în aceste iluzii nu prezintă nici un caracter "accidental" sau "special", ele impunându-se tuturor (în limitele diferențelor individuale care afectează toate mecanismele psihologice), cu totul repetabil pentru oricine chiar și atunci când observatorul cunoaște proprietățile fizice ale figurii. Iluziile se
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pentru oricine chiar și atunci când observatorul cunoaște proprietățile fizice ale figurii. Iluziile se împart în două categorii: cele a căror amplitudine scade cu vârsta subiecților și cele care, în cursul dezvoltării, evoluează în sens opus. Or, se știe că activitatea perceptivă crește odată cu vârsta de unde ideea că iluziile din prima categorie (iluziile "primare") depind de mecanisme ale căror efecte sunt atenuate de activitatea perceptivă, în timp ce această activitate creează și dezvoltă condițiile de manifestare pentru a doua categorie de iluzii (iluzii "secundare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
vârsta subiecților și cele care, în cursul dezvoltării, evoluează în sens opus. Or, se știe că activitatea perceptivă crește odată cu vârsta de unde ideea că iluziile din prima categorie (iluziile "primare") depind de mecanisme ale căror efecte sunt atenuate de activitatea perceptivă, în timp ce această activitate creează și dezvoltă condițiile de manifestare pentru a doua categorie de iluzii (iluzii "secundare"). Această clasificare în primare și secundare a fost realizată de Piaget. Iluziile primare se pot explica prin efecte de centrare sau efecte de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
sau efecte de câmp. În timpul unei fixări a privirii, elementul figurii care este centrat de privire (element a cărui imagine se proiectează pe fovea) este supraestimat în raport cu elementele periferice, această supraestimare crescând, odată cu durata, până la un anumit plafon. Dezvoltarea activității perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ne amintim că elementele receptoare susceptibile să funcționeze independent sunt mai numeroase în centru retinei). Efectele de decentrare se explică prin creșterea probabilității cuplajelor complete într-o întâlnire pe un element A al figurii (o anumită dreaptă, de exemplu). Activitatea perceptivă tinde să crească probabilitatea cuplajelor, adică a decentrării, modelul explicând în acest fel atenuarea iluziilor "primare" odată cu vârsta. Dar această activitate are drept consecință apropierea în timp a culegerii unor informații, din puncte diferite ale figurii, de comparare a direcțiilor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care nu interveneau anterior sau care aveau mai puține șanse să intervină, atunci când activitatea de exploatare era mai intensă. Ar fi necesar să răspundem la întrebarea; iluziile sunt fenomene particulare sau generale? Reprezintă o excepție sau o regulă a activității perceptive? Pentru a afirma că iluziile sunt cazuri particulare ale activității perceptive sunt necesare o serie de argumente care vor fi confirmate de experimente. Un prim argument îl reprezintă variația iluziilor perceptive în funcție de vârstă, activitate profesională, particularitățile contextului socio-cultural în care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
intervină, atunci când activitatea de exploatare era mai intensă. Ar fi necesar să răspundem la întrebarea; iluziile sunt fenomene particulare sau generale? Reprezintă o excepție sau o regulă a activității perceptive? Pentru a afirma că iluziile sunt cazuri particulare ale activității perceptive sunt necesare o serie de argumente care vor fi confirmate de experimente. Un prim argument îl reprezintă variația iluziilor perceptive în funcție de vârstă, activitate profesională, particularitățile contextului socio-cultural în care acesta își desfășoară activitatea iar, un al doilea argument pe care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
generale? Reprezintă o excepție sau o regulă a activității perceptive? Pentru a afirma că iluziile sunt cazuri particulare ale activității perceptive sunt necesare o serie de argumente care vor fi confirmate de experimente. Un prim argument îl reprezintă variația iluziilor perceptive în funcție de vârstă, activitate profesională, particularitățile contextului socio-cultural în care acesta își desfășoară activitatea iar, un al doilea argument pe care ne bazăm când spunem că percepția reflectă sau tinde să reflecte corect realitatea înconjurătoare îl constituie apariția iluziilor nu în
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este dată la o parte), atunci iluzia nu va mai apărea. Un al treilea argument care ne face să credem că percepția este o redare corectă a obiectelor îl constituie posibilitatea de corectare a iluziilor în chiar timpul desfășurării activității perceptive. Nu este vorba doar de o diminuare a iluziilor o dată cu vârsta, ci de însăși dispariția lor în activitatea cu stimulii. Acest fapt ne-a fost demonstrat chiar de experimentul 2. Dacă în primele faze subiecții percepeau eronat stimulul, spre sfârșitul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nou, persoanele respective au început să perceapă firesc realitatea. Experimentul lui Kohler demonstrează nu doar posibilitățile enorme de adaptare ale creierului uman, dar și nevoia de corijare a ceea ce este, dintr-un motiv sau altul, deformat. Putem afirma că deformările perceptive nu sunt inerente mecanismelor perceptive, ci se datorează intervenției unor factori perturbatori, uneori chiar "construirii" într-o asemenea manieră a câmpului perceptiv care să faciliteze producerea lor. Chiar dacă există, ele sunt produse, sunt rezultate ale acționării altor factori (externi sau
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să perceapă firesc realitatea. Experimentul lui Kohler demonstrează nu doar posibilitățile enorme de adaptare ale creierului uman, dar și nevoia de corijare a ceea ce este, dintr-un motiv sau altul, deformat. Putem afirma că deformările perceptive nu sunt inerente mecanismelor perceptive, ci se datorează intervenției unor factori perturbatori, uneori chiar "construirii" într-o asemenea manieră a câmpului perceptiv care să faciliteze producerea lor. Chiar dacă există, ele sunt produse, sunt rezultate ale acționării altor factori (externi sau interni). Dovada cea mai sigură
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dar și nevoia de corijare a ceea ce este, dintr-un motiv sau altul, deformat. Putem afirma că deformările perceptive nu sunt inerente mecanismelor perceptive, ci se datorează intervenției unor factori perturbatori, uneori chiar "construirii" într-o asemenea manieră a câmpului perceptiv care să faciliteze producerea lor. Chiar dacă există, ele sunt produse, sunt rezultate ale acționării altor factori (externi sau interni). Dovada cea mai sigură o reprezintă lipsa iluziilor în absența unor factori perturbatori. 3. Figurile ambigue Dacă privim în centrul figurii
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Dacă privim în centrul figurii care reprezintă cubul lui Necker, vom vedea acest cub când dintr-o perspectivă când din alta. Similar dacă privim vaza și profilele (după E. Rubin) vom vedea cum una se substituie celeilalte, având două interpretări perceptive posibile. Observatorului îi este greu să controleze schimbările; dacă la un moment dat se impune o singură interpretare nu se pot vedea deodată cele două aspecte ale figurii. Acestea sunt figurile ambigue, care fac posibile două interpretări perceptive diferite și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
două interpretări perceptive posibile. Observatorului îi este greu să controleze schimbările; dacă la un moment dat se impune o singură interpretare nu se pot vedea deodată cele două aspecte ale figurii. Acestea sunt figurile ambigue, care fac posibile două interpretări perceptive diferite și ale căror oscilații se impun observatorului. Asemenea ambiguități sunt excepționale și se datorează apariției inhibiției de protecție în celulele stimulate de figura respectivă. 4. Organizarea perceptivă LEGILE GESTALTISTE O formă este o organizare care nu se poate reduce
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
aspecte ale figurii. Acestea sunt figurile ambigue, care fac posibile două interpretări perceptive diferite și ale căror oscilații se impun observatorului. Asemenea ambiguități sunt excepționale și se datorează apariției inhibiției de protecție în celulele stimulate de figura respectivă. 4. Organizarea perceptivă LEGILE GESTALTISTE O formă este o organizare care nu se poate reduce la o juxtapunere de elemente și care posedă, în sine, o calitate ce nu se găsește în nici unul dintre elementele consecutive. Modificarea unui singur element poate modifica "forma
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unui singur element poate modifica "forma întreagă". Formă este sinonim cu o structură, cu o organizare unitară, ce are identitate proprie. În numeroase cazuri o figură fără semnificație primește din partea marii majorități a observatorilor o anume interpretare determinată, ca și cum mecanismele perceptive ar urma reguli aproape identice pentru toți indivizii. Aceste reguli studiate de gestaltiști constituie legile organizării perceptive. "Legile" organizării perceptive, adică ale formei sunt: * Proximitate elemente relativ apropiate sunt percepute ca aparținând aceleași forme; * Similaritate elementele relativ asemănătoare sunt percepute
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ce are identitate proprie. În numeroase cazuri o figură fără semnificație primește din partea marii majorități a observatorilor o anume interpretare determinată, ca și cum mecanismele perceptive ar urma reguli aproape identice pentru toți indivizii. Aceste reguli studiate de gestaltiști constituie legile organizării perceptive. "Legile" organizării perceptive, adică ale formei sunt: * Proximitate elemente relativ apropiate sunt percepute ca aparținând aceleași forme; * Similaritate elementele relativ asemănătoare sunt percepute ca aparținând unei aceleiași forme; Continuitate elemente orientate în aceeași direcție tind să se organizeze într-o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
proprie. În numeroase cazuri o figură fără semnificație primește din partea marii majorități a observatorilor o anume interpretare determinată, ca și cum mecanismele perceptive ar urma reguli aproape identice pentru toți indivizii. Aceste reguli studiate de gestaltiști constituie legile organizării perceptive. "Legile" organizării perceptive, adică ale formei sunt: * Proximitate elemente relativ apropiate sunt percepute ca aparținând aceleași forme; * Similaritate elementele relativ asemănătoare sunt percepute ca aparținând unei aceleiași forme; Continuitate elemente orientate în aceeași direcție tind să se organizeze într-o aceeași formă; * Simetrie
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pentru convergență), mărimea obiectului este determinată pe baza imaginii de pe retină și a unor semnale indirecte, cum ar fi prezența în câmpul vizual a unor obiecte familiare, forma obiectelor, culoare etc. În fenomenul de constanță a mărimii intervin și componente perceptive cum ar fi impulsurile kinestezice de la mușchii ciliari și ai globului ocular, urmele cutano-kinestezice ale experienței tactile cu obiectul. Tehnica experimentală utilizată de P. Fraisse pentru a pune în evidență constanța mărimilor a fost adaptată și pentru lucrări practice de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
tot verde chiar dacă lumina scade în intensitate tocmai datorită experienței anterioare. Rolul contextului în perceperea culorii a fost demonstrat prin experiența contrastului senzorial simultan (cu ajutorul planșelor care prezintă negru pe fond glisant). 5. Perceperea spațiului și a distanțelor Printre mecanismele perceptive cele mai importante pentru adaptare sunt cele care privesc spațiul în care situăm obiectele și acționăm supra lor, în care trebuie să ne controlăm mișcările și deplasările. Percepția spațiului privește în formele ei cele mai simple dimensiunile sus-jos, stânga-dreapta, dar
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
permis redarea lor sub formă de desen). Atunci când obiectele le-au fost prezentate fără a fi denumite nici un copil nu a desenat obiectul necunoscut, iar când au fost denumite ei le-au desenat pe toate. Teme de verificare 1. Iluziile perceptive modalități de explicare. 2. Rolul cuvântului în percepere. Bibliografie recomandată 1. Aniței, Mihai, Psihologie experimentală, Editura Polirom, Iași, 2007. 2. Roșca, Alexandru, Metodologie și tehnici experimentale, Editura Științifică, București, 1971. Capitolul III Memoria Obiectiv: Cunoașterea aspectelor esențiale privind abordarea experimentală
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
altele. Cercetările privitoare la familiaritatea materialului de memorat au avut ca obiect "memorizarea de cuvinte mai mult sau mai puțin frecvente în limbajul subiectului". Cuvintele cele mai frecvente din limbaj sunt recunoscute cel mai repede în prezentarea tahistoscopică, ca și cum schema perceptivă care permite recunoașterea ar fi mai disponibilă atunci când este folosită mai des; această ipoteză subliniază întrepătrunderea proceselor perceptive și mnezice. Iată următorul experiment realizat de J.Hall în 1954 care confirmă această ipoteză: Patru grupe de subiecți au de învățat
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
mai puțin frecvente în limbajul subiectului". Cuvintele cele mai frecvente din limbaj sunt recunoscute cel mai repede în prezentarea tahistoscopică, ca și cum schema perceptivă care permite recunoașterea ar fi mai disponibilă atunci când este folosită mai des; această ipoteză subliniază întrepătrunderea proceselor perceptive și mnezice. Iată următorul experiment realizat de J.Hall în 1954 care confirmă această ipoteză: Patru grupe de subiecți au de învățat câte o listă de 20 de cuvinte formate din 7 litere fiecare. Listele nu sunt identice: prima este
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
poate reține (în jur de 7) , fiecare element fiind constituit din organizarea unitară a unui ansamblu de informații. Această memorie de durată medie mai poate fi concepută și ca o "memorie de lucru"(Baddeley) ce face disponibile pentru prezent informațiile perceptive provenite din memoria de scurtă durată și informațiile care au fost activate din memoria de lungă durată. Memoria de lungă durată care păstrează informațiile trecute, impregnate de valoare și semnificație pentru viața individului. 4.3. Memoria senzorială Este o memorie
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]