1,714 matches
-
învăța românește, ținând cont de realitatea istorică a vremurilor sale, încearcă prin metode sumare să-l învețe gramatica limbii române, dar autorul, dând dovada de istețime, îl întrece și chiar îl concediază.); - „Zoe” (nuvelă tipic romantică, cu iubiri focoase si perfide, abandonuri crude și dure, răzbunare, scrisoare de adio, sinucidere, coincidența la final când se întretaie un cortegiu funerar cu o paradă militară si epilogul cu sancțiunea divină, toate petrecându-se în Iașiul degradării morale); - „O alergare de cai” (Cuprinde intriga
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
care nu-l doreau la tron, Lăpușneanu provoacă eliminarea acestora, dovedind multă cruzime și atrăgând asupra sa oprobriul public, inclusiv al soției care este atrasă în cursa ce i se întinde pentru otrăvirea lui. Lăpușneanu este avid de putere, lacom, perfid, urmărește cu orice preț propriul scop imoral, toate aceste trăsături făcând parte din portretul realizat cu eleganță de autor. Zugrăvirea portretului moral al personajelor create de Negruzzi va fi amprenta sa în toate scrierile sale. În această nuvelă, autorul introduce
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
mereu spre mâine, într-o goană nebună de a prinde timpul din urmă. M-am oprit pentru o clipă și am privit în jur ...e atâta inutilitate în tot ce facem... iar moartea e atât de aproape. Îi simt mirosul perfid și ochii arzându-mi ceafa... Nu mi-e frică. Nici măcar regrete nu am. Doar un dor se ridică în mine ca o chemare spre absolut . Mă strânge haina asta de lut... mi-aș deschide pieptul să respir libertate. Mă dor
UN STRIGĂT ÎN NOAPTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343371_a_344700]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRPACIUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului un vânt perfid înnoadă peste zare covor cu demoni vineți și o sumbră teamă născută de întunecare îi strâmbă chipul toamnei cu o umbră nimic nu strică pătura nătângă ce lumea zgibulită asuprește doar codrul încă are să mai plângă pastel de lacrimi când
CÂRPACIUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344070_a_345399]
-
că relatările despre acele întâniri neverosimile aveau toate ceva în comun. În absolut toate cazurile se vorbea despre Iisus din Nazaret, care odată cu învierea sa înviase din morți și eliberase sufletele celor drepți din temnițele Șeolului. ,,Ce propagandă înșelătoare și perfidă”, gândi arhiereul. Părerea lui despre profeții din vechime care chipurile mișunau prin Ierusalim era aceea că, dacă cumva s-ar fi întâmplat așa ceva, aceștia l-ar fi căutat pe el în primul rând, marele arhiereu adică, capul religos și politic
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
l-a înlocuit cu unul octagonal de 1,8 m din marmură galbenă. Holul mortuar e conceput octogonal, pereții având motive florale. Acum mormintele sunt împrejmuite de un superb paravan gen grătar din marmură, originalul din aur fiind înlocuit de perfidul Aurangzeb. Marmură mormintelor e incrustata cu desene și motive florale. Inscripțiile sunt în persana și înregistrează dată morții lui Mumtaz în 1631 și a lui Shah Jahan în 1666. Ferestrele sunt concepute special pentru a filtra puternicul soare indian. Taj-ul
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
lume... Tot ce știm este că pașii noștri care-i facem azi, mâine, poimâine... Sunt direct răspunzători pentru soarta telurică. Strigătul națiunii Țara mea de dor, țara mea de jale, Țara mea mântuitoare, Nicicând n-ai cucerit alte nații, Bogății perfide căpătate fără onoare... Nicicând n-ai renunțat la străbuna credință, Mereu ai luptat pentru al tău crez unitar și pașnic, Dar, totuși, zi și noapte ești înrobită și credința-ți atârnă ca pedeapsă. Unde-i, Doamne, dreptatea Ta? Vărsatu-s-au sudori
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
se află-n cale Și rodind numai chin, tortură și tristețe-n preajma semenilor, Îi face să se abată de la adevărata descoperire a cerului, Creând doar infern și dor de moarte-n sânul teluric. Privesc mereu înmărmurit La fiece nelegiuire perfidă Care cutează să pătrundă-n sânul societății, Înrobind-o ca pe-un sclav Și lipsind-o de lumina fericirii sacre. Evadare La fereastră priveam până târziu, Cum se joacă stelele, Zbânțuindu-se-n fericirea nestingherită a libertății, Care le umplea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
care ar putea exista în univers... Prietenia Pe cărarea vieții merg mereu, Ca un pribeag singuratic, Ce caută diamantul vieții, Adormit în inima-mpietrită a omului. Apele lumii le străbat Și ochii nu-ntâlnesc nimic-n cale, Decât amarul prieteniei perfide, Ce sălășuie-n sufletul pământesc Și-l omoară cu lancea lăcomiei. Speranța mă-mpinge mai departe, Făcându-mă să răscolesc teluricul tot Și să caut sacra prietenie, Ce zace ascunsă-n duhul profan. Amurugul mă-nșfacă prematur Și steaua mi se
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ajute, Și nu-și preamărește orgolii de cornute! Căci nu-i doar o prealungare a singurătății Și nu se menține prin adaosul plurarității, Prietenia-i o stare interioară salvgardantă, Preventivă cam pentru orice stare alarmantă! C-apoi mai sunt și perfizi cu multe daruri, De nu prevezi că ascund în ele și biruri, Abia așteptând ca repede să le primești, Deraind o idee prea mult să nu te răsfeți.. Prietenia e, ceea ce dragostea nu-ți oferă, E oaza din pustiul sufletesc
PRIETENIA... O ALINARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343240_a_344569]
-
doar în durere./ Privesc spre tine, neînsuflețită:/ Zâmbești, iar eu surâd îmbătrânită.“ (Iubire pierdută) Nu o dată ne întrebăm, fără a ne resemna: „De unde-atâtea lacrimi să mai cadă?/ De unde-atâția ochi să-i mai deschid?/ De ce să râd la zâmbetu-ți perfid?/ De ce o mână-i rece, alta caldă?” conștientizând că „Mi-ascunzi nimicuri, după care-oi plânge,/ Dar n-ai de unde știi cât mă consum;/ Ah, tu gândești prea strâmt, ca-ntr-un costum/ Ce-n cutele croielii te vor strânge
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
septembrie 2012 Toate Articolele Autorului la Praid Aud strigarea din mările de sare tot coborând spre trupul meu... era un gând era o zare din depărtări prin noi trecând. Erau doar păsări fâlfâind din aripi, în zbor secund, în zbor perfid, ce se-aruncau în marea mea de sare și lacome-mi mușcau din vechiul zid. Erau doar păsări vechi ascunse printre gânduri pe care le-am ucis cândva și-n marea scrisă-n sare printre rânduri aud cum urca-ncet
LA PRAID de LEONID IACOB în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343724_a_345053]
-
urât, Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână, Te văd prin fumul străveziu, Ascult cum pașii tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Referință Bibliografică: Dar tot îmi este dor de tine / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1501, Anul V, 09 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DAR TOT ÎMI ESTE DOR DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340173_a_341502]
-
atunci când plâng, Când uneori mai cad pe-al vieții drum... Voi nu-nțelegeți cât de tare doare Atunci când visul se transformă-n scrum... Să nu mă condamnați atunci când tac Căci vorbele pot fi de nu gândești O armă ce-i perfidă și ucide Încrederea când sincer mai iubești... Să nu priviți la mine-ntrebători Când voi căuta răspunsuri printre stele... Simt inima în piept căutând ceva Și voi găsi Lumina printre ele... Iar dacă nu puteți să mă-nțelegeți Când vă
SĂ NU MĂ CONDAMNAŢI! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377361_a_378690]
-
nefondată, deoarece de la începutul anului până acum prețul la gaz s-a redus cu apr. 35%. Aceste scumpiri vor genera scumpirea în lanț a multor produse. Problema este că tot soiul de derbedei vor călări aceste acțiuni protestatare în scopuri perfide pentru a obține profituri politice. De aceea televiziunile ar trebui să fie mai atente în oglindirea acțiunilor protestatare. Dăunezi am privit la una din emisiunile postului Jurnal TV un reportaj despre „acțiunile ilegale” ale serviciului de pază a casei, în
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
precum alarma antiaeriană sau bufnetul capacului de tomberon grăbit să își ascundă conținutul- scurtcircuitând sistemul locomotor al robotului de serviciu căruia doar mâna-i mai zvâcnește în reflexul de a răsfoi butonând la întâmplare paginile cotidienei biblii ce etalează licărind perfid aceleși atitudini chipuri ipostaze infestate precum ciuma bubonică pe toate programele între pauzele de refacere a strălucirii cu make-up -ul cucernicei invocări a numelui Celui de Sus cu râvna rumegat până ce întunericul strivește pleoapa și-adorm strunind cu greu sub
ÎNTUNECARE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377666_a_378995]
-
ar fi să-l credem pe cel ce văzuse acest pachet, sub plamblica cu pricina ca un motto, o foaie scrisă de mâna lui Eminescu străjuia pachetul, cu următoarele versuri : „ Copil bălai cu ochii-albaștri/ Simbol al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și a plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
duc pe apa sâmbetei cu nebunia înarmărilor, bani cu care s-ar putea obloji o bună parte din actualele răni planetare: malnutriția, cancerul și alte multe maladii care fac ravagii, poluarea, deșertificarea etc. Dar la fel de înjositor și, desigur, mult mai perfid este să-i hrănești pe oameni cu alimente și băuturi cancerigene. Absolut tot ce se comercializează la noi și în lume conține într-o poporție mai mică sau mai mare otrăvuri de felul conservanților, coloranților și din larga gamă a
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
paroxism. Și culmea, prin spontaneitate și sinceritate. Avea o pasiune provenită din adâncul ființei, nativ. Să fi fost doar o artă a manipulării cum susțineau răuvoitorii? Rămânea de văzut. Făcuse câteva reportaje despre el, pertinente și nu credea în acuzațiile perfide ale habotnicilor și inamicilor lui. Nici un om nu e perfect, dar valul de acuzații cu certitudine lăsa un semn de întrebare. Un zgomot provenit de sus o trezi din reverie. Deasupra era podul casei. Se auzeau pași ușori. Înlătură cu
ENIGMA (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378993_a_380322]
-
urât, Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână, Te văd prin fumul străveziu, Ascult cum pașii tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Citește mai mult Mi-e dor, dar nu știu cum și cât,Că am uitat de tot de mine,Îmbătrânesc, mă fac urât,Dar tot îmi este dor de tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
mă fac urât,Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână,Te văd prin fumul străveziu,Ascult cum pașii tăi răsunăși tot oftez că-i prea târziu...Mai trag un fum până-n plăseleși iar mă amăgesc perfid,Că e parfum de vioreleși sar spre ușă să-ți deschid...... XXVIII. CU OIȘTEA-N GARD, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015. noi ca români aici de veacuri ( stau cu deștu' pus pe tâmplă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
multe erori și n-ai decât să trimiți drone care să-ți arate imaginea țintei și coordonatele geografice. -Dar spuneți-mi domnule locotenent, de ce nu funcționează sateliții pe teritoriul lor? -E de la mentaliști Lup, Printre primitivi sunt mentaliști. Sunt foarte perfizi, pot distorsiona nu doar unde electromagnetice ci pot distorsiona chiar gândurile noastre. De aceea propaganda noastra interzice orice dialog cu ei... Mentaliștii trebuie distruși imediat ce îi localizezi. Lansezi drona, asamblezi arma Kruipp și după primirea imaginilor și coordonatelor execuți foc
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
Că spui la toți că sunt nebună! Chiar nu-mi pasă omule... Că tu mă umilești în fiece secundă! Chiar nu-mi pasă omule... Că ești convins că m-ai mințit! Chiar nu-mi pasă omule... Pentru că știu că ești perfid! Chiar nu-mi pasă omule... Că îmi zâmbești doar de fațadă! Chiar nu-mi pasă omule... Că știu că te prefaci în permanență! Chiar nu-mi pasă omule... Că mă crezi proastă! Chiar nu-mi pasă omule... Când știu că
CHIAR NU-MI PASĂ OMULE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380039_a_381368]
-
simți, cu adevărat, că trăiești și - precum spune o sintagmă populară, „numai cine nu-i mâncat de rău, nu știe să prețuiască binele”. „Binele”... o noțiune abstractă definind o multitudine de stări, de senzații și de sentimente. „Binele”... un stimulent perfid, un miraj care te momește impulsionându-te să mergi înainte. „Binele”... un ideal intangibil, bun doar de întreținut speranțe utopice, pe drumul spre mormântul care încununează evoluția fiecăruia în planul terestru. Rutina zilnică Din cauza lipsurilor, în familie se isacu fregvente
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului în țara unde gheața e stăpână un bob de jar cu care să aprindă de mult un primitiv purta în mână foc salvator la tribul ce colindă dar sepia perfidă și ciudată pe nootka-i prăduiește și ia jarul (așa cum doar legenda ne arată) sporindu-le și grija și amarul la foamea aspră care-i asuprește se-adaugă o nouă tragedie bărbatul de îndată se gândește la lopătar să-i scape
SEPIA OFFICINALIS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382058_a_383387]