1,200 matches
-
Β4Φ2γ<), Bornkamm deduce faptul că descoperirea se face în două etape. Într‑adevăr, conținutul scrierii dinlăuntru nu poate fi descoperit decât după deschiderea ultimului sigiliu, cel de‑al șaptelea. Primele vedenii vor fi deci cele scrise pe fața exterioară a pergamentului. Secțiunea apocaliptică se împarte în două subsecțiuni: 6,1-8,1 (vedeniile înscrise pe dos) și 8,2-22,5 (vedeniile înscrise înlăuntru). Dar această ultimă subsecțiune poate fi împărțită, la rândul său, în alte două. Bornkamm a observat că în capitolele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sub pedeapsa capitală. Iustin vorbește despre ele de două ori în 1 Apol. 20, 1; 44, 12. . Or. sib. III, 80‑90: „Toate ale lumii vor fi în doliu atunci când Dumnezeu, care locuiește Eterul, va înfășura cerul ca pe un pergament. Cerul întreg va fi sfărâmat și va cădea pe pământul și pe marea dumnezeiască; un crater de foc nestins va arde pământul și axa cerului și zilele, iar creația însăși o va topi într‑o singură materie și o va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
publicate între 1988 și 1991, fie în reviste, fie în volumul La collezione di smeraldi (1989). Remarcabile nu doar prin calitatea lor literară, textele sunt concepute în sensul încifrării poetice a unui amplu florilegiu de motive mitico-religioase, filtrate adesea prin „pergamentul diafan” al emoțiilor vii ale scriitorului. Uneori, aluzii fine racordează universul ficțional la experiențele românești ale autorului (Limba Creației), alteori acesta apare ca un experiment în oglindă în raport cu mitanaliza: rescrierea mitului ca text literar modern, în interiorul a ceea ce autorul numea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
Hesperus, Milano, 1991; ed. pref. Mircea Eliade, București, 1992; The Tree of Gnosis: Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism, San Francisco, 1992; ed. (Arborele gnozei. Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern), tr. Corina Popescu, București, 1998; Pergamentul diafan, București, 1994; Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, tr. Mihaela Gliga, Mihai Moroiu și Dan Petrescu, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1996; Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice, București, 1999; Studii românești, vol. I: Fantasmele nihilismului, Secretul doctorului Eliade, tr. Corina Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
pref. Mircea Eliade, București, 1992; The Tree of Gnosis: Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism, San Francisco, 1992; ed. (Arborele gnozei. Mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern), tr. Corina Popescu, București, 1998; Pergamentul diafan, București, 1994; Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, tr. Mihaela Gliga, Mihai Moroiu și Dan Petrescu, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1996; Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice, București, 1999; Studii românești, vol. I: Fantasmele nihilismului, Secretul doctorului Eliade, tr. Corina Popescu și Dan Petrescu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
crește prin mine-n lume...” (Misterium tremendum) gertfa poetului este și jertfa noastră. Să nu uităm: „Nu poți birui vremea nefiind biruit...” (Lumina necreată) Mult calm și multă iertăciune pentru toate relele ce ți-au umbrit ființa, iubite poet! „Pustia - pergament ceresc” - mâncatu-le-a pe toate. Pe toate. Poetul s-a simțit adeseori singur, obsedat de „alpinele redute” (Autoportret) șoptindu-și, sfâșitor de trist: „Nu-i nimene în lume mai singur decât mine...” (Via Dolorosa) Alteori, s-a dorit „copita
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
contemporan, trebuie doar să examinăm relatările senzaționale ale fabulosului în ziarele de scandal. În primul său număr din 2000, unul dintre aceste ziare, Weekly World News, a avut următoarele articole: "Fața lui Satan văzută deasupra capitalei Statelor Unite" (Mann, 46-47). "Un pergament antic oferă o descriere a Paradisului" cu subtitlul "- și o formulă secretă pentru a reînvia morții!" (Foster, 6), "Unul din patru piloți de OZN este beat!" (Sanford, 13), " Cadavrul unui demon găsit în Țara Sfântă" (Foster, 13) și "Alertă națională
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de cărți catalogate și alte materiale publicate în peste 470 de limbi, peste 58 de milioane de manuscrise, cea mai mare colecție de cărți rare din America de Nord, inclusiv o Biblie Gutenberg (una dintre cele patru copii existente sub formă de pergament), peste un milion de publicații ale guvernului american, un milion de ediții ale unor ziare internaționale din ultimele trei secole, 33.000 de volume de ziare legate, 500.000 de role de microfilm, peste 6.000 de titluri de benzi
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sa orientală sau barbară, se constată, de asemenea, un avînt al comerțului "internațional". Anumite produse importate, precum papirusul egiptean, fructele exotice și uleiul de măsline dispar încetul cu încetul de pe piețele occidentale, înlocuite de produsele locale precum untul, ceara și pergamentul. Continuă, în schimb, să fie aduse arome pentru îmbunătățirea felurilor de mîncare, parfumurile, stofele prețioase folosite atît ca podoabe pentru nobilii carolingieni, cît și pentru veșmintele liturgice. Datorită pirateriei musulmane, marile căi maritime comerciale s-au deplasat către est, favorizînd
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
agoniza fumegând. Se stinse (Eminescu: 2011, II, pp. 41-42). (S4e) În dulapuri vechi de lemn simplu erau cărți vechi (s.n.) legate în piele, crane de oameni și paseri împăiete pe polițele din părete, un pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; (...) făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Eminescu: 2011, II, 45). (S4f)...deschise cartea cea veche (s.n.) cu buchile neclare și cu înțeles întunecat (Eminescu: 2011, II, 48). (S4g) Lampa sa fâlfâia mai fantastic, literele bătrâne
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Archaeus]. (H7c) El întinse călugărului mâna și-l duse-n odaie. În dulapuri vechi de lemn simplu erau cărți vechi legate în piele, crane de oameni și paseri împăiete pe polițele din părete, un pat și o masă pline cu pergamente și hârtii; iar în atmosfera, grea de mirosul substanțelor închise în fiole, făclia arunca o lumină turbure, roșie, galbenă și somnoroasă (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 45). (h7d) Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții cărei erau aruncate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
10. Ora 10½ primit pe amândoi mitropoliții, care au venit pentru felicitări. Ora 11 Consiliu de miniștri. Brătianu îi înmânează Elisabetei un frumos buchet de flori, Rosetti îi adresează un emoționant discurs, scris de el, și îi înmânează diploma pe pergament a Ordinului Coroanei. Apoi primit suita. Toți aduc flori, plante etc. Ora 12 își fac apariția, pentru felicitări, președinții Senatului (colonelul Bibescu) și Camerei ( D. Brătianu), cu buchete. Prefectul poliției. Elisabeta a fost copleșită cu daruri și atenții. După-amiaza scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la peste 400 de tipărituri în numai câteva decenii de activitate. Este și rezultatul unui remarcabil avânt de originalitate al artei cărții, aflat în nemijlocită legătură cu creația bizantină ori izvorâtă direct din aceasta. Manuscrisele slavone de la Neamț, scrise pe pergament și pe hârtie în vremea urmașilor lui Alexandru cel Bun și a domniei lui Ștefan cel Mare, au fost considerate de N. Iorga ca fiind cele mai frumoase pe care le-a produs arta bizantină. „Frontispicii de o artă gingașă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care "cuvântul se îndoaie-n cuvânt până când/ gândul se-ntoarce în atingeri și vederi și auz", vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 39). Acum vederea lunecă "pe imaginea presată în sine", devenită transparentă: "Privesc prin foile pleoapei ca prin pergament/ - palimpsest diafan, încărcat de aripi, atârnând de voci" (Îndoirea cerului, vol. În umbra luminii, ed. cit., p. 27). 92 "Intru în apele clare, în undele timpului,/ în revărsarea imaginii pe maluri de lumină./ Din existența ei de aer se naște
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
luni pentru a-și putea publica întreaga operă. Astfel a apărut la Amsterdam, în 1657, Opera didactica omnia, într-un volum uriaș (3128 de pagini cuprinzând 39 de scrieri, în patru părți). Ediția a avut 500 de exemplare legate în pergament și constituie, în zilele noastre, una dintre cele mai căutate și mai scump plătite cărți de către bibliofilii din întreaga lume. Dar capodopera lui Comenius nu o constituie scrierile didactice, ci De rerum humanarum emendatione consultatio catholica (Consfătuire universală despre îmbunătățirea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrate cu dalta. Cufere cu cărți, lucrări înșirate în armarius, rafturi și nișe pentru breviare și psaltiri, trusă de scris, clepsidră, strană, pupitru. Un muncitor în atelierul său. Cu disciplina, ceremonialul, instrumentarul de copist: ascuțitor, cretă, piatra ponce (pentru lustruirea pergamentelor), cerneală făcută din negru de fum. Pana care se taie, se ascute, se usucă, apoi se tocește și trebuie înlocuită. Ușor ca o pană, se spune adesea. O pană cîntărește destul. Nu cade din cer. Trebuie căutată și costă. Pentru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cele mai diverse: țărani, coloniști, barbari. Or, dacă Noul Testament reprezintă o revoluție teologică prin descentralizare, difuziunea sa a marcat de asemenea o revoluție prin delocalizarea suportului. Înlocuirea volumenului antic (sulul de papirus) cu codexul (care poate să nu fie un pergament) marchează nașterea primei cărți moderne. Este adevărat că creștinismul ca mișcare de masă și utilizarea codexului se extind simultan, în secolul al IV-lea, fără însă să putem spune care este meritul unuia sau al altuia în acest triumf comun
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mlaștinile, trestia și o plantă monocotiledonată cu tija groasă numită papirus. S-a descoperit că la Pergam și în împrejurimi există turme de oi, de capre și de gazele, și deci există piei de animale care vor folosi la fabricarea pergamentului. S-a descoperit că în India existau bambus, palmieri și mine de aramă, steatit în Creta, mătase și țestoase în China etc. Asta e, Das ist, restul vine de la sine: instrumentele, scrisul, culturile etc. Nu ne gîndim la pietricică atunci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în formă de colț, triunghi sau cui). Limba monosilabică și aglutinantă, sumeriana, este cuneiformă. Akkadiana este mai elaborată, la fel și hitita. Cînd suportul se schimbă, se schimbă și grafia. Papirusul permite folosirea trestiei, mai suplă și mai subțire, după cum pergamentul va permite mai tîrziu folosirea penei de gîscă. Trecere crucială de la unghiular la rotunjimi, de la colțuros la curb. Scrierea silabică simplifică și ușurează sistemul de notare, aramaica, limba lui Hristos, cunoaște papirusul care se rulează în volumen, se conservă mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ani î.Hr.), îl vede prin mîna și prin instrumentele pe care le-a manipulat (aculturația începînd cu adaptarea degetelor și gesturilor la un suport sau altul). Omul gîndește cu cele zece degete. Plăci de piatră, tăblițe de argilă, cărămidă, papirus, pergament, hîrtie, bandă magnetică, ecran catodic: natura suporturilor este ceva mai mult decît un stil și fiecare procedeu de memorizare provoacă un anume timp. Longevitatea memoriilor fizice și ierarhia formată din memorabilia merg împreună. Rămîn de corelat gradele de socio-rigiditate ale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
62) 170 de piei. Avînd în vedere acest număr, a trebuit să se facă foarte repede o alegere între răspîndirea cuvîntului lui Dumnezeu și hrana oamenilor să spunem între viața spiritului și supraviețuirea trupului. Să urmărești creștinizarea lumii păgîne cu ajutorul pergamentului era o operație antieconomică, care condamna la sinucidere ecologică (cu excepția creștinătății vegetariene). Utilizarea maximă a suportului hîrtie salvează membrana animală și eliberează producția de idei de ciclurile scurte ale reproducerii viului. Acest take-off detașează ceva mai mult istoria socială de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
individualizată încă de la origini și care se declină sub mai multe aspecte. Pentru început, este despărțirea de materialele de bază care face trecerea, în două cuvinte, de la civilizația lutului ars (asiro-babiloniană), la cea a papirusului (Egipt, Antichitatea greco-romană), apoi a pergamentului, a hîrtiei, acum a electronului și mîine a fotonului. Și asta fiindcă datorită acestor computere electro-optice care vor înlocui mîine electronul încă prea lent prin particule de lumină (semnalele electrice care circulă cu o viteză inferioară vitezei luminii), va crește
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de levitație accelerată în care se vede simplitatea cîștigînd teren în fața complexității, mobilitatea în fața imobilității, suplețea în fața rigidității. Piatra a cedat în fața tăbliței de argilă (epigrafia ocupîndu-se de amîndouă), care a cedat în fața papirusului (teritoriul papirologiei), el însuși înlocuit de pergament în jurul secolului al V-lea d. Hr. În această cursă către "imaterial", istoria tehnică a tiparului oferă o scurtătură destul de vizibilă în care se poate observa pe spațiul unui secol cum filmul cîștigă în fața plumbului, monotipurilor, linotipurilor, offset-ului și rotativei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
puterea îngreunează. Este contra-tendința politicului confruntat cu evoluția tehnică. Autoritatea stabilită urmărește evoluția în răspăr, blochează "micro-ul" inovator prin "macro-ul" înscăunat, opune stabilitatea unui fluid nestatornic. Arhiva oficială e în căutarea rezistenței; sigilează cu plumb și păstrează sigiliul. Pergamentul nu s-a evaporat dintr-o clipire în fața hîrtiei, iar cancelariile și universitățile care foloseau pielea de măgar ca suport pentru titlurile conferite au catalogat multă vreme hîrtia ca fiind nefiabilă, incapabilă să eternizeze tentativele de imobilizare a timpului tratatele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
servirea optimului politic. Mai ușoară, hîrtia este mai fragilă. Deci desacralizantă. Ceea ce pierde în greutate, pierde și în "aură". Așa cum pînza declasează retablul, tabloul de șevalet fresca, așa cum materiile plastice declasează bronzul sculpturilor și argila ceramiștilor, hîrtia a îngropat ieri pergamentul, așa cum astăzi video-ul ("plasticul cinematografului") alungă filmul sau caseta discul. Ca o regulă generală, suportul de fier nu rezistă suportului de pămînt. Regulă care poate fi imediat nuanțată prin compresia crescătoare a datelor și imperativelor celei mai mici înghesuieli
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]