2,267 matches
-
constituire a AC, în decembrie 1990, o scrisoare a Departamentului de Stat care recomanda moderație și nonviolență 73. E interesant de observat că, a doua zi după Congresul de constituire al AC, partidele aflate atunci în opoziție PNȚCD, PNL, MER, PER, PSDR și UDMR se grupează într-o primă formă de alianță politică, Convenția Națională pentru Instaurarea Democrației, CNID. Sub aspectul imaginii publice, această "proto-convenție" a avut un ecou mai redus decât inaugurarea Alianței Civice, dar a reprezentat o experiență deschizătoare
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prea gravă 362. În sfârșit, "Gazeta de Moldavia" difuza, la 3/15 decembrie 1853, raportul nr. 1871 al Comitetului Sănătății, prin care se declara starea sănătății publice în țară ca fiind pe deplin satisfăcătoare, "iar epidemia holerei de tot au perit de la locurile unde s-au arătat"363. Astfel s-a încheiat primul "val" epidemic care a lovit Moldova în 1853, holera persistând însă sub forma unor focare endemice, care au răbufnit totuși în următorii doi ani, bântuind încă în Țara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răspunse-atunci Șeherezade - Nu, -nu îi vezi așa precum se cade; "Viața lor un vis al morții este "Azi pradă ei, iar mâni ea o să-i prade. Ce afli-n lume? mii de generații, "Popoare mândre sau obscure nații "De mult periră și pe-a lor cenușă "Trăiește... cine?.. ei! înmormîntații. "Moarte și viață, foae-n două fețe: "Căci moartea e isvorul de viețe, Iar viața este râul, ce se-nfundă "În regiunea nepătrunsei cețe. "Femeia goală, cufundată-n perne, "Frumsețea ei privirilor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe sărac... Căci scheletu-acela care a purtat ast-avuție De amar și de durere, preparat de-anatomie Va face-un pedant dintr-însul... Iar în urmă, într-un sac, Va fi aruncat în groapa cea comună. O scîntee Ce-a perit fără de urmă. Și cu toate astea-i semeni Ca și lacrima cu roua. Parc-ați fi surori de gemeni: Două vieți în două inimi, și o singură femee. {EminescuOpIV 364} VIAȚA Când aud vreodată un rotund egumen, Cu foalele-ncinse
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Diana! {EminescuOpIV 480} 17. DIN OCEAN DE VISE... (cca 1870) Din ocean de vise ferice strălucitoare Ai apărut în viața-mi femee răpitoare Cum luna argintoasă albă zâmbind răsare Din înstelata mare! În ocean de visuri din ce în ce perite Te-ai dus și-ai stins cu tine ilusii fericite Cum luna melancolică și palidă dispare În înstelata mare! Pe-a gândurilor câmpuri din ocean de vise În sânta mea junie al tău chip îmi surâse, Femee scumpă mie, cum
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cărui amic să nu-i fi fost Și totuși nime n-a-ntrebat Cine la groapă fu cărat Și nu se mir-, cum de nu-l văd Mergând pe ulițe încet. Li-a dispărut din ochi o zi Din minte vecinic li peri. Dar în palat cu cariatide Stă în fereastă naltă, râde Un medic gras și pântecos Cu o țigară-n botul gros. Văzând sicriul de stejar Mustața și-o sucește iar, Flueră-ncet pin dinții săi: Desigur nu-i bolnav de-ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubită - Ah, unde sunt anume, ah, anii cei frumoși? A vieții mele carte e scrisă în durere, Curând s-a stinge viața-mi, curând s-a fi închis, Dar părăsit de lume, gîndi-voiu cu plăcere, La tine, ah, la tine - perită ca un vis. 6l. LUMEA ÎMl PĂREA O CIFRĂ... (cca 1876) Lumea îmi părea o cifră, oamenii îmi păreau morți, Măști, ce râd după comandă, cari es de după porți Și dispar - păpuși măiestre, ce că sunt nici că nu știu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
păcatele dacă dai ceva mărunțiș unui cerșetor bețiv? Uneori iubirea este drumul modernizat spre deziluzii. Am crezut că reușim să-l transformăm pe prigonitul din noi în apostol. Viciile trec drept agenți publicitari ai fericirii. Toți parveniții se cred la per Tu cu Dumnezeu. Toți scelerații lumii s-au considerat neînțeleși. Oamenii sunt egali ca drepturi, nu ca însușiri. De regulă, exilul îți asigură pâinea, nu dreptul la diferență spirituală și națională. Când vrei să demolezi omul, îi lichidezi mai întâi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
întâmplare sau de o carte. Subiectivitatea destinului frizează anarhia. Soartă toți avem, destin - numai unii. Destin nu înseamnă numai belele. Rigiditatea se relaxează prin hazard. Viața rămâne un perpetuu melanj dintre necesitate și hazard. Numai nesimțiții cred că sunt la per tu cu destinul. Străzile sunt ticsite de destine mai mult ori mai puțin naufragiate. Norocul vine când are chef. Ghinionul vine cand ceva nu este în regulă. Într-o lucrare științifică, un destin poate fi burdușit într-o banală notă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
creatorilor de artă este eternitatea. Cultura este incubatorul valorilor unei națiuni. Arta instigă la dialog. Artistul acest caimac al țărănii. O inimă de poet pe un afet de pescăruș. Poetul - lacrima de cristal a omenirii. Arta a fost întotdeauna „ la per tu ” cu marile idealuri ale omenirii. O carte de literatură poate fi, ori tava pe care autorul își pune sufletul, ori - nimic. Fluidul muzicii de orgă pulverizează pentru câteva clipe toate răutățile din noi. Artistul ființa prin pupilele căruia gâlgâie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
caii păgubașilor ; și neavînd altă nimcă , fără numai... vie în Miroslava, s-au rugat dumisale hatmanului Buhuș să cumpere viile și le-au cumpărat”. Vodă merge până acolo încât spune: “Cînd au fost în zilele lui Dumitrașco vodă, le-au perit trei cai din coada hăleșteului de aici, de la Iași, și îmblînd ei pre urma cailor au dus urma pînă la Miroslava, la casa lui Martin Panica”. Cred că ne-am cam abătut puțin din cale și am umblat “huci-marginea”, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Research, vol.11, pp. 97-120. Graziano, P. (2004), Europeizzazione e politiche pub-bliche italiane, Il Mulino, Bologna. Grilli di Cortona P. (2006), I processi di democratiz-zazione in Europa Orientale.Specificità e problemi, studiu prezentat la a 2-a întrunire a Società per lo Studio della Diffusione della Democrazia, 10 iunie 2006, Florența. Gross, P. și Tismaneanu, V. (2005), "The end of postco-mmunism in Romania", in Journal of Democracy, vol. 16, nr. 2, pp. 146-162. Guarnieri, C. (1996), "Magistratura" in Enciclopedia delle Scienze
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de viaducte rutiere 45221122 3 Lucrări de construcții de viaducte feroviare ANEXE 45221200 4 Lucrări de construcții de tuneluri, puțuri și pasaje subterane 45221210ă7 Excavații acoperite sau parțial acop erite 45221211-4 Subtraversare 45221213 8 Excavații feroviare acoperite sau parțial aco perite 45221214 5 Excavații rutiere acoperite sau parțial acope rite 45221220ă0 Podețe 45221230-3 Puțuri 45221240 6 Lucrări de construcții de tuneluri 45221241 3 Lucrări de construcții de tuneluri rutiere 45221242 0 Lucrări de construcții de tuneluri feroviare 45221243 7 Lucrări de
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
făcut ca Încă de la primele atestări termenul „filo log“ să fie un echivalent pentru „erudit“. Înțelesul modern restrîns al termenului „filologie“ este acoperit de sintagma „critică diplomatică“, prin care se definește strict cercetarea manuscriselor (ter menul latinesc diploma denumește manuscrisul, per ga mentul). Scopul comparării, al colaționării, este stabilirea unui text.Pe lîngă disciplinele oarecum previ zibile din punctul de vedere al omului modern - gramatică, dialectică și reto rică -, filologul era menit să studieze muzica, aritmetica, geometria și astrologia. Născută din
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cam patru sute de epigrame. a. Materiale pe care se scrie Papirusul Papirologia reprezintă o sursă de informare asu pra Anti chității. Ca știință, este relativ recentă: În 1788 s-a publicat primul papirus; În 1880, au Început să se desco pere masiv papirusuri În Egipt. Gradul de fiabilitate este mai mare decît În cazul manu scriselor transmise prin copii, pentru că s-au păstrat așa cum au fost scrise, fizic, atunci. SÎnt martori neal terați, ajunși la noi pe cale directă: prezintă ase mănări
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
antică. În literatura greacă de la Homer pînă la războaiele cu perșii (secolul al V-lea Î.H.), există numai trei autori de la care să ni se fi păstrat cel puțin o scriere Întreagă: Homer, Hesiod, Theognis. În schimb, din aceeași peri oadă ne sînt cunoscuți (prin diverse menționări) două zeci și nouă de scriitori. Strict numeric, s-ar putea spune că s-a păstrat cam a zecea parte. Cu cîteva excepții Întîmplătoare, a supraviețuit ceea ce merita: acele opere literare pe care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
prin natura lor, la corupere; În condițiile În care se exclude cu greu posibilitatea ca ceva de felul acesta să se afle la originea dificultății, imposibilitatea de a face o conjectură evi dentă nu trebuie să anuleze presupunerea unei coru peri a textului. CÎnd există posibilitatea de a opta Între mai multe conjecturi, este recomandabil să se ia În considerație În primul rînd ceea ce este mai potrivit cu stilul și cu subiectul, iar, În al doilea rînd, ceea ce explică cel mai bine
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Intellect“, în Ana lele Științifice ale Uni versitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, tomul LVI/2009; sub capitolul ÎI.4 . a fost publicat în Studii tomiste, XI/2011. Lista abrevierilor operelor lui Toma din Aquino 1. Commentaria în Aristotelis libros Peri Hermeneias et Posteriorum Analyticorum cum synopsibus et annotationibus fr. Thomae Mariae Zigliara, Operă omnia (ed. Leonina), tomus primus, Romă, 1882 Pery. 2. Commentaria în octo libros Physicorum Aristotelis, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1884 Phisic. 3. Compendium theologiae seu Brevis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De unit. intell. 7. În duodecim libros Metaphysicorum Aristotelis expositio, ed. M. R. Cathala, R. M. Spiazzi (ed. Marietti), TauriniaRoma, 1971 Sent. Metaph. 8. Liber de veritate catholicae Fidei contra errores infidelium seu Summa contra Gentiles, ed. P. Marc, C. Peră, P. Caramello (ed. Marietti), TauriniaRoma, 1961 S. c. G. 9. Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 2000 De spirit. creat. 10. Quaestiones disputatae de potentia, Ed. P. M. Pession (Marietti), TauriniaRoma, 1965 De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
medium undique secundum eamdem distantiam, nisi impediatur. Non autem sufficeret ad occupandum tantum spatium, etiam și totum cadaver resolveretur în fumalem evaporationem, cum sit certus terminus rarefactionis ad quem corpus naturale pervenire potest, qui est raritas ignis; et praecipue cum per huiusmodi odorem cadaver non appareat sensibiliter immutatum. Et ideo dicendum est, quod ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad terminum ubi odor percipitur, șed immutatur medium spiritualiter, ultra quam dictă evaporatio pertingere possit. Quod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
autem a repraesentatione generis, cognoscetur res illa secundum rationem generis, non secundum rationem speciei. Și vero deficeret etiam a repraesentatione generis, repraesentaret autem secundum convenientiam analogiae tan tum; tunc nec etiam secundum rationem generis cognosce retur, sicut și cognoscerem substantiam per similitudinem accidentis (De ver., q. 8, a. 1, co.). În toată cunoașterea care este prin asemănare, modul cunoașterii este potrivit acordului dintre asemănare și cel a cărui asemănare este; și spun acord potrivit reprezen țării, precum specia din suflet este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
când referire la câteva locuri din Scriptum super libros Sen tentiarum, Summa theologiae și Quaestiones disputatae de veritate. Să vedem ce spune unul dintre aceste pasaje: (ÎI.2.6.) Șed oportet nunc considerare et intelligere quis sit modus videndi Deum per essentiam. În omni siquidem visione oportet ponere aliquid quo videns visum videat; et hoc est vel essentia ipsius [subl. m.] visi, sicut cum Deus cog noscit seipsum; vel aliqua similitudo eius [subl. m.], sicut homo videt lapidem. Et hoc ideo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciei, non autem a repraesentatione generis, cognoscetur res illa secundum rationem generis, non secundum rationem speciei. Și vero deficeret etiam a repraesentatione generis, repraesentaret autem secundum convenientiam analogiae tantum; tunc nec etiam secundum rationem generis cognosceretur, sicut și cognoscerem substantiam per similitudinem accidentis (De ver., q. 8, a. 1, co.). Acum trebuie să considerăm și să înțelegem care este modul de a-L vedea pe Dumnezeu prin esență. În toată vederea trebuie să considerăm ceva prin care cel care vede să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acțiune poate fi realizată sau nu. Din cele spuse până acum putem extrage rezumativ următoarele funcții ale puterii cogitative: 1. pregătește imaginile sensibile, fără de care nu poate să existe nici un fel de cunoaștere; 2. cunoaște, într-un anumit mod, sensibilele per accidens din individuale; 3. percepe natură comună împărtășită de individuale; 4. este conștientă de individuale; 5. compară intențiile individuale și face inferențe în plan practic; 6. asociază forme particulare unor premise universale; 7. percepe gradul de operabilitate al individualelor; 8
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face să își aducă aminte și de aerul ra coros din camera în care obișnuia să doarmă, amintire care-l trimite mai departe cu gândul la felul în care era aranjată mobilă și la felul în care lumina străbătea încă perea. Manieră asociativa în care tot acest șir de amintiri este reactivat, adus în prezent, fără a se pierde conștiința faptului că face parte dintr-o experiență tre cuta, si nu una prezenta, este exact felul în care reminiscența funcționează. 3
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]