1,304 matches
-
o împing pe coasta Africii; reușește să se înapoiaze în Marea Egee, pornește, de bună voie, spre sud, prin Mediterana, până la capătul lumii, în Țara de Foc. Traversarea Atlanticului, trecerea în Pacific prin strâmtoarea Magellan se soldează cu tot soiul de peripeții, cu întâmplări uluitoare, cu suspansuri, nu fără preluarea unor clișee ale literaturii cu pirați. Ceea ce procură însă încântare e călătoria, parcă nesfârșită, și aventura cunoașterii. Echipajul cunoaște pe viu locuri știute din cărți, de pe hărți și, descoperă tărâmuri ignorate, peisaje
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
și să rectifice afirmații greșite sau insuficient fondate. Însemnările nu fac decât să comunice o experiență de călător, direct și spontan, să înregistreze trasee, să descrie locuri, peisaje, forme de civilizație, monumente, să menționeze opere de artă, să nareze pățanii, peripeții, să comenteze lecturi și audiții, să transmită impresii despre cele văzute, fără preocuparea de a le armoniza cu judecăți de valoare consacrate. În cea mai mare parte a lor, notațiile din Oglinda retrovizoare privesc Italia, iar călătorul se pronunță admirativ
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Flacăra Iașului”, „Opinia”, „Dacia literară”, „Symposion”, „Monitorul” (Iași), „Contemporanul”, uneori sub pseudonimele Mitru Dolia, Mitru Vaduri, Mitru Elian. Schițele din Dincolo de poveste, ca și romanele Bărzăunul și restul lumii (1981), Aventură dincolo de timp (1990) sunt narațiuni agreabile, având în centru peripețiile unui grup de copii. Personajul central, Bărzăunul, regăsibil în majoritatea cărților lui V., întruchipează adolescentul dornic de a întreprinde noi explorări, fascinat de istorie și de peisajul ținuturilor în care trăiește. În Aventură dincolo de timp autorul pornește de la universul copilăriei
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
1984 în limba cehă. În 1975 V. debutează și ca prozator pentru copii, cu un fel de „amintiri din copilărie”, Pană-Albastră în expediția neterminată, o carte despre un puști-erou contemporan și viața ca o expediție fără sfârșit, cu vacanțe și peripeții, descoperiri și enigme dezlegate, urmată de Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
V. se va afirma însă ca scriitor cu nuvelele din Două mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), care va avea mai multe ediții. A tradus din Aleksandr Pușkin, romane de Vasili Șukșin și Valentin Rasputin, Peripețiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hasek și Bai Ganiu al bulgarului Aleko Konstantinov. În 1994 a primit Premiul Național în domeniul literaturii, artei și arhitecturii din Republica Moldova, iar în 2002 Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În cărțile
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv în mare măsură, om și animal prelungindu-se și consonând într-o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
avocatul Stelian Voinescu (Stello), o ființă petrecăreață și bucureșteană, suportă cu stoicism infidelitățile, fugile lui, apoi, după ce Stello moare, are pentru el un devotament mistic. Caz unic în literatura română: jurnalul înregistrează în aproximativ cinci sute de pagini formele și peripețiile acestei iubiri postume sublime. Cu greu se află în diaristica românească și chiar în diaristica europeană un personaj ca acesta zidit într-o iubire definitivă pentru un unic bărbat. Confesiunile amintesc de marile iubiri din literatura romantică, de cuplurile celebre
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște, iar În carantină relatează peripeții ale unor călători opriți la Predeal. În roman s-ar fi putut crede că Z. a debutat cu ghinion. În fața vieții le va stârni hazul lui B. Delavrancea și lui Al. Vlahuță, colegi de redacție la „România liberă”; ofensat, autorul
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
realismului socialist în curs de coagulare. După mai bine de două decenii, în 1971, când genul romanului de aventuri va fi chiar recomandat, cu alibiul posibilelor virtuți educative pentru tineret, al exaltării istoriei naționale etc., S. publică Haiducii, carte de peripeții, neînsemnată valoric, în care reiterează rețetele (para)literare care îi caracterizau și romanul de debut. A tradus, singur sau în colaborare, din scriitori ruși (Dostoievski, Aleksandr Kuprin, Maxim Gorki ș.a.), germani (Wilhelm Raabe, Gerhart Hauptmann), dar și din alte literaturi
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
În 1917 e argat la Lisa, pe moșia lui Dinu C. Ioanid (scriitorul Dinu Nicodin). Vara, obligat de ocupanții germani să însoțească, împreună cu alți băieți, un transport de vite spre frontul din Balcani, străbate Serbia, timp de trei luni, cu peripeții pe care le va povesti în romanul Jocul cu moartea (1962). La București, după înapoierea în țară, este vânzător de ziare și de țigări, picolo la restaurantul gării Obor, lucrător într-o fabrică de săpun. Citește cu aviditate tot ce
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
arestat ca vagabond, predat Comandaturii germane, îmbarcat cu alți vreo douăzeci de „coate-goale” într-un tren de marfă și dus până tocmai în Macedonia, de unde, scăpat din captivitate, se înapoiază în țară, pe jos, în tovărășia Diplomatului. Trece prin felurite peripeții, traversează o experiență imaginabilă numai în vreme de război, când totul devine posibil, nimic nu mai ține de domeniul surprizei, situațiile teribile, senzaționalul intrând în ordinea faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
P. le dă o formă romanescă. Americana îndrăgostită (1920) e o poveste oarecum insolită, făcând loc mai ales ideilor și atitudinilor feministe. Celelalte două volume ale ciclului - Cuceritorul de inimi (1921), Vândută de propria-i mamă (1922) - sunt însăilări de peripeții ale unor personaje care de care mai ieșite din comun, autorul abandonând orice intenție documentară și păstrând din specificul mediilor și moravurilor americane doar imaginea unui teribilism infantil. „Romanul popular” Cuza-Vodă (1912, semnat C. Fulger) ori, mai târziu, Eroii lui
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981) și cu Premiul Academiei Română (1983). P. s-a făcut cunoscut mai întâi ca prozator, citit îndeosebi de adolescenți, pentru care a scris numeroase romane de acțiune. Ultima aventură „relatează” peripețiile unor tineri aventurieri, călători în Spania și în zona amazoniană a Braziliei, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Un băiat privește marea... (1960), construcție romanescă precară, înglobând clișee realist-socialiste, își fixează acțiunea în perioada interbelică, personajul, un hamal în port
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
unor tare umane, revelarea, prin crearea unor mici fabule, a structurii viciate a democrațiilor occidentale etc.) și în tonul moralizator. Treptat dramaturgul, care a scris câteva zeci de piese, reușește să se debaraseze, de zgura ideologică, surprinde vârsta copilăriei și peripețiile ei într-o manieră vivace (ca în Șut...gol!, piesă într-un act, 1971, Nu mă tem!, subintitulată „farsă” ș.a.), cu toate că nu reușește întotdeauna să camufleze intenția pedagogică. Interesează și activitatea de cronicar dramatic a lui P., care comentează de
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon (1976), Micul Eyolf (1967), adaptare radiofonică după H. Ibsen, Peripețiile lui Nils Holgersson (1969), după Selma Lagerlöf, Crispin, rivalul stăpânului său (1986), după Lesage. Cele câteva piese originale - unele pentru teatrul de păpuși - par simple divertismente. Se reține, totuși, Ceasornicarul revoluției sau Beaumarchais la St. Lazar (1982), prin intermediul căreia autorul
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
dușmanului tocmai la momentul oportun”. De fapt, prestația electorală a lui Spirache este în perfect acord cu structura lui. Dacă politicii i se acordă un spațiu secundar de desfășurare, prim-planul descripției comice este acaparat de tabloul moravurilor familiale, de peripețiile legate de modificarea testamentului și de încercările disperate de a rămâne în posesia moștenirii. Raportul dintre personaje, fixat în primul act, se răstoarnă, acțiunea are ritm, replicile se încrucișează cu vervă, poanta apare când e mai puțin așteptată. Dacă unii
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
Nicolae Manolescu, Tineri romancieri, RL, 1975, 45; Ion Istrate, „Separația bunurilor”, ST, 1976, 1; Constantin M. Popa, „Separația bunurilor”, R, 1976, 3; Nicolae Motoc, „Cocorul de pază”, TMS, 1976, 4; Virgil Ardeleanu, „Cocorul de pază”, ST, 1976, 11; Alex. Ștefănescu, Peripeții povestite la persoana întâi, „Scânteia tineretului”, 1979, 9353; Sorin Titel, Patetism și ironie, RL, 1983, 23; Laurențiu Ulici, „Vară nebună cu bărci albastre”, CNT, 1983, 30; Cornel Regman, „Vară nebună cu bărci albastre”, VR, 1983, 10; Liviu Petrescu, „Vară nebună
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
intertextul și ironia postmodernă. Procedeele sunt reluate în ciclul dedicat agentului secret al lui Altân-Bey, unde printr-o decupare secvențială se începe cu sfârșitul, întâmplările primei cărți fiind cele ale finalului de domnie a lui Brâncoveanu, iar celelalte romane narând peripeții anterioare. După ce schimbă registrul de la romanul polițist la cel de capă și spadă, scriitoarea ia în răspăr gustul publicului pentru senzațional și paranormal în Coșmar (1992), cu o falsă intrigă SF-horror. De la genul thriller trece și la romanul erotic, ceva
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
unei muzici armonioase. Autorul dramatic este lipsit însă aproape cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au publicat doar Viitorul Româniii (1859) și 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu (1861). Localizările - după Victorien Sardou, Philippe Dumanoir și Fernand Lafargue
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
Familia și relațiile de gen 203 Capitolul 5. Piața învățământului superior și universitatea: oportunități, opțiuni, riscuri 247 Bibliografie 326 Mulțumiri Orice volum are o istorie a sa. Se înscrie într-o familie de idei și referințe, dar își ignoră începuturile, peripețiile sau eșecurile; se prezintă într-un final compact și coerent, dar tocmai de acest final vrea să scape cât mai repede pentru a anunța un eventual alt început. În urma lui rămân totuși întâlnirile cu cei care, într-un fel sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și geografice), autorul încercând să demonstreze caracterul exclusiv pământean al acestor mistere, convins că enigmele Terrei sunt percepute ca atare deoarece omul nu le-a descoperit încă secretul. Cartea este și un pasionant jurnal de călătorie, aducând înaintea cititorului nenumărate peripeții, ca și parfumul locurilor și o umanitate diversă, colorată. Portretele sunt bine desenate, pline de umor, la fel ca și întâmplările. Câteodată forțarea comicului răstoarnă perspectiva istorică: astfel războaiele homerice sunt niște „găinării locale, încăierări mărunte”. Educativă și incitantă, scrisă
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
bătut / C-un car de curpeni de gât”. Cântecul bătrânesc despre Miu Haiducul s-a răspândit în Muntenia, Oltenia și la românii din Serbia, în timp ce în Moldova apare fragmentar, iar în Transilvania cu totul sporadic. Tehnica acestei balade (gradarea acțiunii, peripețiile personajelor, încordarea atenției ascultătorilor) este realizată cu mijloace artistice proprii eposului popular: repetiția amplificatoare, cumulul de epitete, valoarea sugestivă a hiperbolei. Alături de balada Corbea, Miu Haiducul s-a impus, prin conținut și valoare artistică, ca una din cele mai reprezentative
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
care am reușit să aflăm câte ceva despre loc și săteni, din cele aproximativ 130 de interviuri individuale și de grup, dar și prin intermediul observației noastre participative și al discuțiilor neînregistrate. De fiecare dată, drumul către satul Ațintiș a fost o peripeție, pentru că accesul în sat se realizează greu, ca și mijloace de transport. Ațintișul este un sat aflat la 5 kilometri de Luduș și la 25 de kilometri de Câmpia Turzii. Odată ajunse cu trenul în Câmpia Turzii (venind dinspre București, după o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unde a avut loc întâlnirea cu maica Teodosia (poeta Zorica Lațcu). Extraordinarei personalități a maicii Teodosia, părintele Teofil îi dedică o importantă secțiune a acestei cărți, încununată cu câteva dintre cele mai frumoase poeme religioase ale sale. Istoria plină de peripeții a hirotonirii monahului Teofil este relatată alert, cu umor și cu sentimentul recunoștinței față de cei care au făcut acest lucru posibil: în primul rând mitropolitul Nicolae Colan, care, într-un moment de inspirație profetică, i-a spus diaconului de atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
greci și latini, pref. trad., București, 1972; Seneca, Medeea, București, 1973; Goethe, Poezii, pref. trad., București, 1974; Poezia Egiptului faraonic, pref. Constantin Daniel, București, 1974 (în colaborare cu Ion Larian Postolache); Apollonios din Rhodos, Argonauticele (Epopeea Argonauților), București, 1976; ed. (Peripețiile corăbiei Argo. Argonauticele), pref. trad., București, 1992; Faraonul Keops și vrăjitorii, pref. Constantin Daniel, București, 1977 (în colaborare cu Constantin Daniel); Prometeu - erou al literaturii universale, pref. trad., București, 1977; Horațiu, Opera omnia, II, București, 1980 (în colaborare); Tăblițele de
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]