1,057 matches
-
sunt topite într-o penetrantă ironie (gen Manzoni) prin care povestitorul pătrunde psihologia individuală și socială. Trăsătura stilistică dominantă a scriitorilor încadrați în a treia variantă stilistică este oralitatea. Dacă prin retorism am înțeles, în primul rând, adresarea emfatică și persuasivă către lector, accentul căzând pe receptare, oralitatea privește emițătorul artist, exprimarea cât mai "naturală" a acestuia, lipsa de emfază, plăcerea autoascultării. De obicei, are loc orientarea spre limbajul familiar sau (și) popular. În măsura talentului lor, fiecare din cei trei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
comun al societății și să ascultăm diferitele argumentele pentru ele însele, cu onestitate intelectuală și fără prejudecăți legate de apartenența politică a vorbitorilor? Este o adevărată provocare. Pentru mai multe informații Mackie, D.M., Worth, L.T., Asuncion, A.G. (1990), „Processing of persuasive in-group. Messages”, Journal of Pers. Soc. Psychology, 58, pp. 812-823. Mitchell, J. et al. (2006), „Dissociable medial prefrontal contributions to judgments of similar and dissimilar others”, Neuron, vol. 50, p. 655. Van der Linden, G. (1990), „From eloquence to credulity
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un text mîndru și ambițios, un simț al punerii în scenă și al forței oratorice demn de cele mai strălucite momente ale retoricii antice... Panaș și precizie, convingere în forța cuvîntului, încredințare destinală, o vastă panoplie de instrumente și mijloace persuasive, iată cîteva din trăsăturile politicianului francez de ieri și de azi, pe care nici pragmatismul anglo-saxon, nici rigoarea și acuratețea nemțească și nici, cu atît mai puțin, improvizația impulsivă și amatorismul balcanic nu le vor putea atinge în iradierea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a sensului univoc și a certitudinii epistemice. De altfel, retorica a fost criticată din mai multe puncte de vedere, emblematice rămânând atacurile lui Platon, care puneau retorica sub semnul construcției de concepții contrafăcute și a impunerii unor argumente slabe, dar persuasive, în locul adevărului. Legitimitatea pe care a încercat Aristotel să o dea retoricii prin reabilitarea din punct de vedere gnoseologic a statutului său și prin sublinierea continuității dintre modul de argumentare retoric și alte modalități de argumentare rațională nu a fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor. Această așezare opozitivă fondează, de altfel, și "cearta" dintre retorică și filosofie, care se poate cu ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod constant repartizată analiza efemerului, contingentului, persuasivului obiecte de studiu "fragile" în raport cu cele ale filosofiei adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc. Relația dintre filosofie și retorică s-a transpus, în terminologia lui Richard Lanham, în două tipuri de structuri sau "specii" disticte: "homo seriosus" și "homo rhetoricus". Homo seriosus
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru a distinge între convingere și persuadare auditoriul. Acesta poate fi universal, caracteristic discursului oratoric, un singur interlocutor, în cazul discursului dialogal și auditoriul alcătuit din însuși oratorul, în situația constituită de monolog, astfel încât, notează autorii, "ne propunem a numi persuasivă o argumentare care nu pretinde a avea valoare decât pentru un auditoriu particular și de a o numi convingătoare pe aceea care este gândită să obțină adeziunea oricărei ființe raționale"541. Și această distincție conceptuală ascunde lupta dintre mecanismele de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acțiune lentă și continuă în special asupra comportamentului și a actelor (a cumpăra, a vota etc.), precum și prezența manipulării, persuadarea se rezumă la modificarea unei opinii printr-o dublă acționare − la nivelul rațiunii și la cel al afectelor. "Pătratul resurselor persuasive"543 realizează o posibilă încadrare a instanțelor discursive, cu următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
special în raport cu filosofia, al cărui obiect de studiu erau adevărul, obiectivitatea, cunoașterea etc., retorica își regăsește locul în postmodernism, mai ales că acesta a operat o disoluție a conceptelor de bază ale filosofiei occidentale, în urma căreia sunt revalorizate efemerul, contingentul, persuasivul, gândirea slabă etc. Inversarea raportului logică retorică în postmodernism a condus la eliberarea forței retorice a textelor, care a dat o altă tonalitate dominantă discursivității postmoderne. Asumând discutarea retoricii în contemporaneitate pe nivelurile argumentativ, metafizic, poetic și textualist, direcțiile de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se terminase nici pe departe ea continuând cu înverșunare demnă de o cauză mai bună până la deplina racolare a tineretului la sânul „democrat” al proaspetei organizații sectante numită UTC, careși căuta cu frenezie adepți prin cele mai mârșave și mai persuasive metode împrumutate din „experiența” „fraților” de la răsărit, rușii bolșevici. Pe 2 august a mai avut loc o „serată” în sediul Tineretului Progresist (a se citi: uniunea tineretului comunist) la care, scrie autorul procesului verbal, „...au participat un număr foarte mare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Arbitrary Dictator" (E: 617)34. În timp ce profetul este subiectul indiscutabil al experienței vizionare, ar trebui să reținem că "viziunea" trebuie înțeleasă denotativ, nu conotativ. Astfel, în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, care constituie, în sine, o apologie persuasiva, Blake se plasează într-o tradiție ilustra de predecesori infailibili, care, în corpore, elogiază caracterul veridic al actelor vizionare: "Plato was în Earnest. Milton was în Earnest. They believd that God did Visit Mân Really & Truly" (E: 658). De aceea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
how to War / Enquire of my Daughters who accursd în the dark depths / Knead bread of Sorrow by my stern command for I am God / Of all this dreadful ruin ..." (E: 355). Deși poate fi indus în eroare de forță persuasiva a rațiunii, subiectul vizionar, sugerează eul creator, poate respinge atacurile acesteia prin apelul ferm la armonia primordială (îmbrățișarea lui Enitharmon) și la revelarea lumilor imaginației, la care intelectul abstract nu are acces. Acesta este sensul replicii formulate de Los la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cu publicitatea intenționează să ne convingă ca o anumită categorie de oameni gospodinele, de pildă, să cumpere un anumit produs sau serviciu. De obicei, agenții de publicitate caută să schimbe opiniile și atitudinile oamenilor cu privire la produsul sau serviciul oferit. Comunicarea persuasivă este cel mai comun mod să realizăm ce dorim de la cineva; de la a ne da bani cu împrumut și până să ne ajute să reparăm mașina. Este adevărat că termenul persuasiv are și un sens al manipulării, adică să obținem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și atitudinile oamenilor cu privire la produsul sau serviciul oferit. Comunicarea persuasivă este cel mai comun mod să realizăm ce dorim de la cineva; de la a ne da bani cu împrumut și până să ne ajute să reparăm mașina. Este adevărat că termenul persuasiv are și un sens al manipulării, adică să obținem ce vrem. Dar în acest sens toți suntem manipulatori în fiecare zi. Comunicăm să câștigăm sau să exercităm putere asupra altor oameni Într-o anumită măsură, aceasta pare să fie ca
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un sens al manipulării, adică să obținem ce vrem. Dar în acest sens toți suntem manipulatori în fiecare zi. Comunicăm să câștigăm sau să exercităm putere asupra altor oameni Într-o anumită măsură, aceasta pare să fie ca și comunicarea persuasivă; scopul este să-i determinăm pe alții să facă ceea ce vrem ca ei să facă. Acest lucru poate sugera că cel care comunică are privilegii speciale în raport cu ce anume cunoaște sau de mijloacele comunicării pe care le folosește. Propaganda este
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
justificarea, probarea, tot ceea ce trimite la strategii argumentative: este dificil să fixăm limita între a ști și a crede. Invers, sînt frecvente cazurile în care un text, în mod intenționat și evident argumentativ, conține pasaje informative menite să susțină demersul persuasiv prin argumente "obiective" și indiscutabile (1988, p. 7). B. Combettes și R. Tomassone nu se opresc la "aceste probleme de politipologie care aparțin, după părerea noastră, unui alt nivel de analiză" (1988, p. 7). Vom ține cont de ele în măsura în care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
debutul operei sunt denumiți sugestiv: trașcă/Trașcă; sfredeluș/Sfredeluș. Pentru personajul principal și sfătuitorul său sunt alese, așadar, două porecle ce ascund trăsăturile definitorii ale acestora: Trașcă e robust, cerebral și teluric ca Șofron, Zamfir sau Duțu; Sfredeluș e sfătos, persuasiv și fin psiholog ca Burdea. Nici numele satului în care urma să înnopteze Trașcă și nu ajunge, nu e unul real sau pus la voia întâmplării. El e o creație a scriitorului, întrucât nu a existat în toponimia românească a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai mare cu cât este structurat să elimine orice contraargumentare din partea receptorului. De asemenea, se vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
orice contraargumentare din partea receptorului. De asemenea, se vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
al receptorului) și despre validitatea acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de vedere chiar dacă tînărul nu-l înțelege sau nu-l acceptă subiectiv; adulții sînt "cei care știu", spre deosebire de ființa "în devenire", fără criterii de apreciere. Observație: stilul de autoritate coercitiv poate fi impus cu claritate, fără ezitări sau tergiversări. • Negociator (persuasiv) constrîngerile parentale apar ca eficace dacă există acordul subiectiv al copilului: trebuie discutat întotdeauna; trebuie arătată motivația lucrurilor; trebuie obținut acordul; trebuie modificate, la nevoie, cerințele pentru a le apropia de perspectiva copilului. • Structurant legitimarea autorității părinților prin perceperea lor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acceptând, cu docilitate, încercările aventuroase, precum legendarul personaj fantasmatic din O mie și una de nopți. însă Timi nu este un Don guan, ci am zice, un răsfățat erotic. în relațiile interpersonale pare a fi un honnête homme, un tip persuasiv, un compliant, tipul bărbatului psihologic care cultivă perversiunea, ispita și diabolicul. Fiecare Evă din viața lui pare să-i ofere câte o lecție de seducție, care seamănă cu un joc al înflăFărării, iar el pare a li se supune cu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
botezului, nu mai puteau progresa duhovnicește, nu-și puteau dezvolta talanții dăruiți lor de Dumnezeu la naștere, în viață afundându se tot mai mult într-o continuă decrepitudine spirituală. Celor care amânau din varii motive botezul, Sfântul Vasile le lansează persuasive exortații la botez, când zice: „EȘti tânăr? Întărește-Ți tinerețea, cu frâul botezului! Ai trecut de floarea vârstei? Nu-Ți păgubi strânsura, nu pierde talismanul”<footnote Omilii Și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în col. cit., p. 493. footnote
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
activă, interacțiune, cunoașterea rezultativă, urmarea dialogului ideilor, al informațiilor (Turoff, 1995),spiritul de echipă care stimuleaza împărtășirea propriei experiențe și cunoașteri (Prewitt, 1998). Cunoscută ca “învățare reciprocă”, ea are ca puncte de plecare interesele si experiențele comune (Baldwin, 1996), productivitatea persuasivă prin antrenamentul aptitudinilor retorice, al gândirii combative, critice, al capacității de a face conexiuni între idei, al liberalizării opiniilor ideologice. Identificăm aici o învățare dominată de programatic, generativă de lexical, de contextual, de procese discursive, reflexive și democratice, o învățare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pe client, experiențială (C. Rogers; H. Freiberg); Teoria învățării prin terapia ADD (T. Hartmann; M. Dembo); Teoria sofrologică (A. Caycedo; Y. Davrou); Teoria antrenamentului mental pozitiv (J. Cantella; R. Giuseppe); Teoria programării neurolingvistice (R. Bandler; J. Grindler; S. Knight). Paradigma persuasivă a învățării destinate consumului de servicii și mesaje publice: Teoria căutării informației utile (W. Hoyer; R. Layton); Teoria procesării mesajelor multimedia (J. R. Bettman); Teoria învățării decizionale în consumul informațiilor publice (J. Howard; J. Sheth); Teoria învățării persuasive (J. Kapferer
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]