652 matches
-
1943. URSU 1943: G. Ursu, Tecuciul literar, Bîrlad, 1943, p.69. URSU 1943: G. Ursu, Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică, în „Analele Moldovei”, II, nr. 34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică - Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. VIANU 1941: Tudor
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
34, iunie-decembrie 1943, pp. 88-204. URSU 1962: G. G. Ursu, Ștefan Petică - Contribuții la reconsiderarea vieții și operei lui, în „Limbă și literatură”, vol. VI, București, 1962, pp. 311-335. URSU 1967: G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ștefan Petică, în „Cronica”, II, nr. 21, 27 mai 1967. VIANU 1941: Tudor Vianu, "Arta prozatorilor români", Editura Contemporană, 1941, pp. 248-250. VIANU 1966: Tudor Vianu, "Intelectualiști și esteți", în "Arta" prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
prozatorilor români", vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1966," pp. 75-77. VLĂDUȚ 2014: D. Vlăduț, " Destinul unei cercetări despre simbolism", în „Arca. Revistă de literatură, eseu, arte vizuale, muzică”, nr. 10-11-12 (295-296-297), 2014 pp. 192-203 ZAFIU 1996: Rodica Zafiu, "Ștefan Petică, "în "Poezia simbolistă românească", Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204. ZAMFIR 1971: Mihai Zamfir, "Proza poetică românească în secolul al XIX-lea", Editura Minerva, București, 1971. ZAMFIR 1977: Mihai Zamfir", Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică"), în „Luceafărul”, An
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Rodica Zafiu, "Ștefan Petică, "în "Poezia simbolistă românească", Humanitas, București, 1996, pp. 68-73, 179-204. ZAMFIR 1971: Mihai Zamfir, "Proza poetică românească în secolul al XIX-lea", Editura Minerva, București, 1971. ZAMFIR 1977: Mihai Zamfir", Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică"), în „Luceafărul”, An 20, nr. 5/29 ianuarie 1977, p. 1, 6. ZAMFIR 1981: Mihai Zamfir, "Poemul românesc în proză", București, Editura Minerva, 1981, pp. 223-251. ZAMFIR 2009: Mihai Zamfir, "Ștefan Petică - Suavul visător", în „România literară”, nr. 42, București
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Mihai Zamfir", Întrebarea unei vieți (aniversarea lui Ștefan Petică"), în „Luceafărul”, An 20, nr. 5/29 ianuarie 1977, p. 1, 6. ZAMFIR 1981: Mihai Zamfir, "Poemul românesc în proză", București, Editura Minerva, 1981, pp. 223-251. ZAMFIR 2009: Mihai Zamfir, "Ștefan Petică - Suavul visător", în „România literară”, nr. 42, București, 2009, pp. 8-9. ZAMFIR 2011: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", Editura Polirom, 2011. ZAMFIR 2012: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", ediție revizuită și adăugită
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pp. 8-9. ZAMFIR 2011: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", Editura Polirom, 2011. ZAMFIR 2012: Mihai Zamfir, "Scurtă istorie: Panorama alternativă a literaturii române", ediție revizuită și adăugită, Cartea Românească, 2012. ZAMFIRESCU 1924: George Mihail Zamfirescu, "Ștefan Petică. Cu prilejul unei triste aniversări", în « Clipa », II, nr.66, 14 septembrie 1924, p.1. ZAMFIRESCU 1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), "Ștefan Petică, Poeme", în "Năzuița", Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86. ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
literaturii române", ediție revizuită și adăugită, Cartea Românească, 2012. ZAMFIRESCU 1924: George Mihail Zamfirescu, "Ștefan Petică. Cu prilejul unei triste aniversări", în « Clipa », II, nr.66, 14 septembrie 1924, p.1. ZAMFIRESCU 1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), "Ștefan Petică, Poeme", în "Năzuița", Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86. ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu," Omisiuni semnificative", în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14. ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, "Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte", în „România literară
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1925: G. M. Z. (Zamfirescu, G. M.), "Ștefan Petică, Poeme", în "Năzuița", Craiova, IV, nr. 1-2, mai-iunie 1925, pp. 85-86. ZAMFIRESCU 1979: Dan Zamfirescu," Omisiuni semnificative", în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14. ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, "Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte", în „România literară”, nr. 44, octombrie 1979, p. 5. ZELETIN 1997: Constantin Dimoftache Zeletin, "Reflecții asupra lui Ștefan Petică", în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 4. ZOSIN 1912
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Omisiuni semnificative", în „Luceafărul”, București, 21 februarie 1979, pp. 13-14. ZELETIN 1979: Constantin Dimoftache Zeletin, "Ștefan Petică. 75 de ani de la moarte", în „România literară”, nr. 44, octombrie 1979, p. 5. ZELETIN 1997: Constantin Dimoftache Zeletin, "Reflecții asupra lui Ștefan Petică", în „Bârladul”, anul II, nr 2 (5), serie nouă, 16-31 ianuarie 1997, p. 4. ZOSIN 1912: Dr. P. Zosin, "O scrisoare", în „Freamătul”, II, nr. 1-3, Bârlad, ianuarie-martie 1912, pp. 67-69.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Publică pamfletul "Falimentul clerului ortodox român" în "Vocea învățătorilor" în care își exprimă dezamăgirea legată de deznodământul „chestiunii Ghenadie” și de felul cum este condusă biserica ortodoxă: "Literatorul" reapare la 20 februarie 1899 avându-l secretar de redacție pe Ștefan Petică, dar nu reușește să se susțină, iar în anul 1900 apare doar un singur număr. Începe să-l preocupe ocultismul și problemele parapshihologice, astfel în anul 1900 susține conferința "Sufletul și viața viitoare", la Ateneul Român, publicată, mai apoi, în
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
București, anul I, 1891, p. 19) și de Iuliu Cezar Săvescu (traducerea a fost publicată în revista "Liga literară" din București, anul II, 1895, nr. 6). Prima apariție în volum a fost traducerea semnată „"Șt. P."” (cel mai probabil Ștefan Petică) în lucrarea „Edgar Allan Poe, "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare"” apărută la Craiova în 1896. Poemul a fost tradus și de Axelrad Luca și publicat, alături de „Cei opt Orangutani” și „Moartea Roșie
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu și atmosfera cam rece îi inspiră un alt poem celebru, "Liceu". În 1898 își pune pe note câteva poezii precum și altele de Mihai Eminescu si Ștefan Petică. Vădește mare talent la desen. Se dovedește foarte bun executant la vioară și la alte instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se evidențiază la gimnastică. În 1899 obține premiul I pe țară la concursul Tinerimii române pentru
George Bacovia () [Corola-website/Science/297545_a_298874]
-
se putea concepe ca Nicolae Iorga să facă vreo concesie modernismului cum nu se putea concepe ca Alexandru Bogdan-Pitești să renunțe la el. Alții cultivau tendințele în paralel, conciliind elementele de contrast. Așa a fost cazul unor scriitori ca Ștefan Petică, Dimitrie Anghel, Octavian Goga sau Ștefan Octavian Iosif care colaborau la "Semănătorul", dar nu erau refractari ideilor novatoare. Pictorii Gheorghe Petrașcu, Ștefan Luchian, Ștefan Dimitrescu, Jean Steriadi, Francisc Șirato, Camil Ressu și Ștefan Popescu nu au respins niciodată sugestiile care
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Apusul Europei. Au avut loc în acea epocă mai multe desprinderi de trecut, cu mai multe „depășiri” sau „uitări” precum și „ieșiri”. În literatură s-a ieșit din romantism prima oară cu Alexandru Macedonski. Au făcut-o și simboliștii Tudor Arghezi, Petică și Anghel; la Petică se mai găsesc versuri cu tentă eminesciană. Nici pictorii nu au ieșit cu ușurință din romantism, exemplu fiind Gheorghe Petrașcu. Prin Grigorescu s-a trăit "pe plan stilistic marea și probabil, inevitabila dramă a uitării Bizanțului
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
loc în acea epocă mai multe desprinderi de trecut, cu mai multe „depășiri” sau „uitări” precum și „ieșiri”. În literatură s-a ieșit din romantism prima oară cu Alexandru Macedonski. Au făcut-o și simboliștii Tudor Arghezi, Petică și Anghel; la Petică se mai găsesc versuri cu tentă eminesciană. Nici pictorii nu au ieșit cu ușurință din romantism, exemplu fiind Gheorghe Petrașcu. Prin Grigorescu s-a trăit "pe plan stilistic marea și probabil, inevitabila dramă a uitării Bizanțului". Prin Petrașcu s-a
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Prima traducere în limba română a fost publicată anonim în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Portretul oval” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă sub titlul „Cărăbușul de aur” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19. Alte traduceri au fost publicate în anul 1909
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
Gr. Luis din București.), de „Byr” (publicată în 1896 sub titlul „Tragedia din rue Morgue” în ziarul "Dreptatea", anul III, 1896, nr. 118, 120, 122, 123, 125, 126, 128, 129, 130 și 132), de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) (inclusă sub titlul „Îndoitul asasinat din strada Morgue” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19) și de Iosif Popescu (publicată în 1904
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Revista literară". O altă traducere a fost publicată în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova. O altă traducere în limba română a fost realizată de
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
română a fost publicată sub titlul „Hop-Frog” în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Portretul oval” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „Hop-Frog” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca, Craiova, 1897. Au urmat alte patru traduceri după cum urmează: „Hop-Frog” (în
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
în limba română a fost publicată sub titlul „Cotoiul negru” în ziarul "Romînul", anul XXXIII, 1889, 9 decembrie, p. 1250; 12 decembrie, pp. 1261-1262. Povestirea a fost tradusă apoi sub titlul „Pisica neagră” de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică; inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova) și de Mihu Dragomir și Constantin Vonghizas (publicată în vol. "Scrieri
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
în limba română a unei scrieri de E.A. Poe. Povestirea a fost tradusă apoi de I.M. Cotorobeș (publicată sub titlul „Groapa cu apă și pendulul” în ziarul "Tribuna", anul VII, 1890, nr. 178-182), de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) (inclusă sub titlul „Puțul și pendula” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19) și de un anonim (publicată sub titlul „Puțul și
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
ilustrații de Alastair. Prima traducere în limba română a fost realizată de Faur și a fost publicată în anul 1885 sub titlul „Căderea casei Usher” în ziarul "Epoca". Povestirea a fost tradusă apoi de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă sub titlul „Ruina casei Usher” în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova. O altă traducere a fost
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, A. D. Xenopol etc. În revistă au fost reproduse opere ale pictorilor Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ion Andreescu, George Demetrescu Mirea. Haralamb Lecca a publicat poezii și teatru. Au mai publicat poezii: D. Nanu, Ștefan Petică, Th. Șerbănescu, G. Tutoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Bârseanul, Iuliu Dragomirescu, Ștefan Iosif, Andreiu Naum, L. Dauș, Radu Rosetti ș.a. Nuvele au publicat Constantin I. Nottara, H. Coșoiu, E. Grigoroviță ș.a. Anghel Demetriescu a publicat articole de critică literară; Gheorghe Dem
Literatură și artă română () [Corola-website/Science/326358_a_327687]
-
Poe" (1845). Prima traducere în limba română a fost realizată de Byr și publicată sub titlul „Epistola furată” în ziarul "Dreptatea" din Timișoara, anul II (1895), nr. 110-112. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca, Craiova, 1897, pp. 106-109. A urmat o traducere publicată în ziarul "Țara
Scrisoarea furată () [Corola-website/Science/327198_a_328527]
-
în revista "Povestitorul" din București, anul I (1876), nr. 2, 11 iulie, pp. 17-24. Alte traduceri au fost realizate de Ion Achimescu („Adevărul asupra cazului domnului Voldemar”, "Liga literară", anul I, 1893, nr. 11-12), „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) („Adevărul asupra casului d-lui Valdemar”, inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare", editat în 1897 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova) și I.L. („Adevărata întîmplare a
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]