1,249 matches
-
pe locul unde ar fi trebuit să fie o față. Pielea era groasă și acoperită cu pete decolorate, mânjită de o brumă de barbă căruntă. George își mută privirea spre gulerul descheiat al cămășii curate și scrobite, unde apărea un petic de piept rozaliu, spân. Genunchii noduroși ieșeau de sub poala cămășii, roșii, netezi și ciudat de înduioșători, de parcă ei nu îmbătrâniseră și erau încă genunchii unui băiat. Picioarele erau de un alb livid, vrâstat de vene albastre proeminente, și acoperite ici-colo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lumină albă și ușor cețoasă deasupra orizontului, în timp ce în jurul lui creșteau nestingherite bălăriile înalte, nerușinate și atotstăpânitoare. Vântul care le clătina făcea să se audă în răstimpuri câte un șuier în timp ce le mângâia în trecere capetele țepoase și ciufulite. Niciun petic de pământ nu era cultivat cât vedeai cu ochii, iar drumul pe care trebuia să-l păzească Eugen nu se știa sau el cel puțin nu știa nici de unde vine și nici încotro duce. Undeva către mijlocul câmpului, la o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pervaz pentru ca noul coleg să nu i-o strivească sub talpa ghetei. Fiindcă asta făcea Dogaru, de pe bancă pășea de-a dreptul pe pervaz, rămânând cu o mână agățat de cremonă, în timp ce cu cealaltă scotea din buzunar un teanc de petice de hârtie. Dumnezeule, ce-avea de gând? În văzul tuturor, Dogaru își trecu limba peste dosul unui petic și îl apăsă de geam. Peticul rămase lipit, strâmb. Erau mai multe cuvinte acolo, unele prea mici ca să le poți desluși de la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pășea de-a dreptul pe pervaz, rămânând cu o mână agățat de cremonă, în timp ce cu cealaltă scotea din buzunar un teanc de petice de hârtie. Dumnezeule, ce-avea de gând? În văzul tuturor, Dogaru își trecu limba peste dosul unui petic și îl apăsă de geam. Peticul rămase lipit, strâmb. Erau mai multe cuvinte acolo, unele prea mici ca să le poți desluși de la distanță. Dar în mijloc puteai să citești clar cuvântul COMUNIȘTI, scris cu roșu. Luca Băleanu răcnea ca ieșit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
rămânând cu o mână agățat de cremonă, în timp ce cu cealaltă scotea din buzunar un teanc de petice de hârtie. Dumnezeule, ce-avea de gând? În văzul tuturor, Dogaru își trecu limba peste dosul unui petic și îl apăsă de geam. Peticul rămase lipit, strâmb. Erau mai multe cuvinte acolo, unele prea mici ca să le poți desluși de la distanță. Dar în mijloc puteai să citești clar cuvântul COMUNIȘTI, scris cu roșu. Luca Băleanu răcnea ca ieșit din minți, agitându-și brațele ridicate
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
gât. Cătălin nici că mai văzuse vreodată așa ceva gâtul pur și simplu i se îngroșase și i se înroșise. Îl căuta cu ochii pe Damian, dar Damian parcă intrase în pământ. Sus, pe pervazul ferestrei, Dogaru mai lipise vreo câteva petice de hârtie, toate la fel, și toate strâmbe. Ușa se deschise brusc, dată de perete, și în clasă intrară Doamna și directorul, domnul Ionescu. Domnul Ionescu avea pe față o umbră nouă, sumbru-vineție, întinsă peste zâmbetul lui de-o viață
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Dogaru și rosti apăsat: Urcă-te și dezlipește imediat mizeriile alea de-acolo! Dar Dogaru tăcea încrâncenat. Domnul Ionescu aștepta, și băieții așteptau și ei. Deveni clar că Dogaru n-are să se urce niciodată la loc pe pervaz ca să dezlipească peticele alea de hârtie. Ieși afară, șuieră cu mânie reținută domnul Ionescu. Și cum Dogaru tot nu se clintea din loc, răcni scos din minți: Afară! Abia atunci Dogaru țâșni ca din pușcă, trecu glonț prin fața catedrei și numai când ajunse
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pomenise cărucior de copil în curtea doamnei Ștef. Și, la drept vorbind, nici nu știu de ce să fi făcut vreo legătură între curtea strâmtă, cu aspect intim, a doamnei Ștef și acea întindere părăsită din jurul construcției neterminate, unde doar un petic de pământ dintre scărița de fier, răzor și cișmea vădea semne de locuire. Cele mai importante amănunte din trecutul ei puține, câte au fost mama mi le destăinuia pe stradă, în timp ce ne întorceam de la cumpărături și, mai rar, când ieșeam
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
revoltă mocnită, nici în apatie și, poate, nici în puține bucurii. Ieșeam dimineața pe balconul însorit al locuinței mele din București să scot așternutul la aerisit, înainte de a pleca la serviciu. Ca de obicei, aruncam în treacăt o privire spre peticul de pământ ce vădea semne de locuire, la piciorul acelei aripi, acum umbrite, a clădirii rămase neterminată, între scărița de fier, cișmea și răzorul cu flori. Pe un burlan de tinichea scos afară pe fereastră ieșea fum. Bătrânul paznic nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să postească în timpul cînd mirele este cu ei? 35. Vor veni zile cînd va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile." 36. Le-a spus și o pildă: Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic ca să-l pună la o haină veche, altminteri, rupe și haina cea nouă, și nici peticul luat de la ea, nu se potrivește la cea veche. 37. Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altminteri, vinul cel nou sparge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile." 36. Le-a spus și o pildă: Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic ca să-l pună la o haină veche, altminteri, rupe și haina cea nouă, și nici peticul luat de la ea, nu se potrivește la cea veche. 37. Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, și burdufurile se prăpădesc; 38. ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
suportabilă. Ziua parcă eram bătuți cu bice fierbinți. Până și umbra zidurilor ardea, n-aveam unde să ne refugiem. Tufele de oțetari căpătaseră un sunet uscat și flăcări mari țâșneau parcă din bălării. Toată partea dinspre pădure arăta cârpită din petice gălbui și cenușii. Așa o vedeam de pe peron unde stăteam vlăguiți de căldură așteptând să vină seara și ducîndu-ne mereu la fântână după apă. Tânjeam după o ploaie care să calmeze aerul surescitat, dar n-aveam noroc. Când se înnegura
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
prietenie amoroasă. Seara, am găsit în cutie toate scrisorile pe care le trimisesem Mihaelei, legate cu o panglică și rânduite cu grijă, cronologic. Nici una nu lipsea. ― Hm, mi-am spus, scumpa mea vecină se crede obligată să-și dea în petic. Ajuns în cameră o grijă mă invadă subit. Dacă-i adevărat? Dacă Mihaela nu mai ține la mine? Dacă și-a dat seama că are de-a face cu un flușturatic care aduce femei la el acasă și îl disprețuiește
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Și de ce o apără cu atâta îndîrjire? Trebuie că s-a petrecut ceva cu ea. Prea e cu ochi și cu sprâncene... Pe de altă parte îmi veneau și gânduri bune: ― Ar fi prea proastă să-și dea astfel în petic. Cred că o face mai degrabă din încăpățînate, din spirit de contradicție. În tot cazul aveam prea multă încredere în mine, în puterea mea asupra ei și-mi spuneam cu o certitudine care nu suferea cea mai ușoară contradicție: ― Să
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
prin minte în astfel de momente-limită, 2) întru lauda 112-ului și a oamenilor de la SMURD. Primul gând stupid: m-am felicitat pentru conser va tism. Câți bărbați mai au în buzunar batiste albe de bum bac, și nu biete petice de hârtie!? Ce m-aș fi făcut fără cearșaful meu de buzunar, pentru care sunt adeseori ironizat? Dar puteți să-mi spuneți de ce mi s-a actualizat exact în acea secundă figura acră a vânzătoarei de la buticul din Florența, un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Se așează un ucrainean. La un moment dat, ucraineanul n-are de lucru și întreabă: "Care sunt scriitorii români cei mai populari? Am vrea să-i traducem". Presimt că va urma o catastrofă. Imposibil să nu ne dăm noi în petic. Ucraineanul scoate o listă cu scriitori români care au fost, deja, traduși la Kiev. Citește numele de pe ea. Majoritatea, scriitori oficiali. "Ce părere aveți?" ne chestionează, inocent. Nu vreau să am nici o părere. Mai ales că mulți de pe listă sunt
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
din tot sângele uscat Întregi câmpii de flori roșcate, Poate am descoperi că în loc să moară Străvechiul animal e doar adormit. De-am fi într-o lume roșie prinși etern, Lume închinată zeului păgân Marte, Poate ne-ar alerga privirea spre petice de cer, Ferestre către lumi puțin mai albastre.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93422]
-
pentru ca să afle dacă baba știe . . . sau numai răspunsese întrebării mute pe care i-o făcea baba! Baba întîi rămăsese tâmpă. Apoi își plesnise tare palma aspră peste obrazul zbârcit și ieșise în brânci ca o turbată, mică, cocoșată; cu un petic de șal zdrențuit, cu rochia târâș, alerga pe coridor. Mini se sculase și din ușă se uita după ea. Părea că patinează: "un picior luneca mult înainte și cellalt sărea după el. Ca o vrăjitoare pe o mătură sau o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vreun zgomot. Pe dalele de ciment și pe straturile de flori stăruie o liniște ușor ireală. Cu un mic efort, mă pot închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită, unde doar eu mai privesc peticul de cer care-mi amintește frunzele albicioase ale măslinilor bătrâni din Grecia și zidul din fața ferestrelor. Un zid de cărămidă veche, roasă de intemperii, care închide curtea, spre miazăzi. Când nu plouă, vin să picotească pe el, amețite de soare
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în clipa aceasta oțetarii sub un cer spălăcit, care se va colora abia spre seară. Sunt bucuros că nu trebuie să înfrunt mirosul de hoit al gunoaielor din București ori să mă feresc de câinii vagabonzi care, probabil, caută acum petice de umbră cu limba scoasă. Dar, din păcate, liniștea nu e de ajuns. 28. Zarurile au fost aruncate. Mi-am rezervat bilet de avion pentru 24 august. Voi merge întîi la Roma. De-acolo, la clinica "San Donato" din Milano
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de mult: să ridice puțin chibritul și să-l vadă toți cum Îl stinge Între degetele de la mîna cealaltă, Vilma simți că s-a ars. Să se Împartă tortul! strigă Martin. Ce-ți spuneam, uite-l cum Își dă În petic. Susana Lastarria comenta tot ce se petrece Împreuna cu sora ei Chela, care venise ca s-o ajute să strunească haita aceea de mici jivine. Și jivinele mîncau acum tortul, cake is the name și-i era imposibil să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rural. Sigur, cântatul unui cocoș ori măcăitul unei rațe îi calcă pe nervi pe vecinii din bloc, așa că, biata vietate sfârșește destul de repede și, o dată cu moartea ei, se destramă și sublima iluzie. Alții, tânjind tot de dorul satului, “ochesc” vreun petic de pământ și nu se lasă până nu pun pe el ba niște ceapă sau usturoi, ba cartofi, roșii sau fasole. De cele mai multe ori ies în pagubă cu “lotul” lor, care le oferă, să zicem, o roșie la un preț
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
facă rapid, pe cheltuiala familiei Topor, întrucât profesorul nu dispunea, încă, de suma cerută pentru efectuarea formalităților. Faptul că Apostol Constantin avea un venit modest și nu dispunea de nici un fel de avere, cu excepția casei în care locuia, a unui petic de grădină și a unei impresionante biblioteci, constituia pentru viitorul său fiu adoptiv un atuu în plus. După legalizarea deciziei profesorului de matematici, tânărul, care se numea, acum, Apostol Nicolae putu rămâne în liceu până la absolvirea cursurilor și trecerea bacalaureatului
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sărite pe Karin ani întregi, părea acum o ploaie așezată de aprilie, care făcea să crească nivelul apelor, revitalizând pământul. Trăncănind întruna, Bonnie Travis se tot trăgea de fusta largă de lână și de puloverul mițos tricotat de mână, cu peticele sale de lână oliv amintind de culoarea pe care o căpăta Platte în august. Pe lanțul de la gâtul ei, un Kokopelli 1 dansa și cânta din fluier. Anul trecut, după înmormântarea mamei lor, Karin îl întrebase pe Mark: Voi doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
decât în jos. Weber se târî până în Manhattan, mergând pe jos de la Penn Station la Union Square suficient de repede ca să profite de pe urma exercițiului fizic. Umbrele erau total aiurea: tot derutante, chiar și după mai mult de opt luni. Un petic de cer acolo unde n-ar fi trebuit să fie. Weber nu mai trecuse prin oraș de la începutul primăverii, când asistase la spectacolul obositor de lumini - două fascicule uriașe de lumină îndreptate spre cer, care păreau ieșite din capitolul despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]