1,060 matches
-
s-a ținut la Cluj și a beneficiat de prezența unor invitați finlandezi importanți, precum Cvartetul Tempera care a interpretat partituri de Sibelius, printre care op. 56 Voci intime, semnificativ pentru "școala națională finlandeză". Miniaturi de Sibelius a interpretat și pianista Ilinca Dumitrescu. "Serile Muzicii Finlandeze au constituit astfel o reușită incontestabilă, fiind totodată un model de colaborare cu artiștii și instituțiile noastre muzicale, pe care ambasadele și centrele culturale române din lume ar trebui să-l "preia" pentru a reuși
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
compozitorilor, criticilor și interpreților muzicali au fost "modelele" lui Emil Niculescu. Acest eveniment a continuat cu un recital susținut de tineri instrumentiști care au interpretat lucrări enesciene, dar și opusuri de Sibelius, Grieg și Lasenko, susținute de această dată de pianista finlandeză Maria Inkari. Câteva zile mai târziu, a urmat Festivalul Serile Muzicii Finlandeze, ediția a III-a, organizat cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București și al Centrului Cultural Sindan. La acest festival și-au făcut simțită prezența tineri absolvenți ai
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
D. P.) Concert Luni, 9 iunie, de la ora 19, în sala C.N.A. „Ion Vidu“ din Timișoara va avea loc un concert de binefacere organizat de Fundația „Ajutați Copiii“ și susținut de Orchestra medicilor din Tübingen (Germania). Dirijor: Norbert Kirchmann, solistă: pianista Stefania Chitta-Stegemann. În program figurează Concertul pentru pian și orchestră nr. 2 în Re major op. 83 de J. Brahms, Legende op. 59 și Dansuri slave op. 46 de A. Dvořák. ( I. S.) Vocal-simfonic Marți, 10 iunie, de la ora 16
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
Muzicieni români în texte și documente (XXV) Fondul Aurelia Cionca (III) Ultima parte a Amintirilor pianistei Aurelia Cionca, se referă la perioada anilor 1926-1945. Este etapa de maturitate artisticăa profesoarei și interpretei bucureștene, momentul major fiind descoperirea muzicologului Octavian Beu a Rapsodiei Românede Franz Liszt și popularizarea partiturii în recitaluri pline de succes în țară și
Muzicieni rom?ni in texte si documente(XXV). Fondul Aurelia Cionca(III) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83684_a_85009]
-
1926-1945. Este etapa de maturitate artisticăa profesoarei și interpretei bucureștene, momentul major fiind descoperirea muzicologului Octavian Beu a Rapsodiei Românede Franz Liszt și popularizarea partiturii în recitaluri pline de succes în țară și peste hotare ale Aureliei Cionca, continuarea legăturilor pianistei cu Casa Regală(în special cu regina Maria) a României, cu prințesa Sofia de Wied, nepoata reginei Carmen - Sylva și regele Carol al II-lea, prima audiție absolută a Concertului pentru pian și orchestrăde Sabin Drăgoi, sub bagheta maestrului Ionel
Muzicieni rom?ni in texte si documente(XXV). Fondul Aurelia Cionca(III) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/83684_a_85009]
-
a libertății l Recital de pian Heidrun Holtmann Centrul Cultural German Timișoara în colaborare cu Fundația Interart Triade organizează, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice dintre Germania și Israel, un concert de pian cu renumita pianistă germană Heidrun Holtmann. Evenimentul va avea loc duminică, 5 iunie, de la ora 19,00, la Casa Triade (Calea Martirilor 51/54). Născută la Münster, artista a început să ia lecții de pian de la vârsta de patru ani, fiind apoi admisă
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
și orchestră a lui Robert Schumann, cât și o serie de înregistrări solo ce însumează un repertoriu bogat din Bach, Mozart, Chopin până la Debussy și Skrjabin. Concertul susținut de Heidrun Holtmann la Timișoara face parte dintr-un turneu pe care pianista germană îl va face în România cu sprijnul Goethe-Institut, la Iași, București, Timișoara, Sibiu. Concertul „Muzica - expresie a libertății” cuprinde lucrări ale unor compozitori care au emigrat din cauza instaurării fascismului, respectiv a stalinismului, cât și ale unor tineri compozitori contemporani
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
pianului. Sunt așteptate cu vădit interes câteva celebre ansambluri camerale de muzică barocă, de asemenea personalități consistente ale vieții muzicale actuale, dirijorul Gennady Rozhdestvensky, pianiștii Murray Perahia, Jean Bernard Pommier, Hélène Grimaud, Michael Roll, mai tânărul lor coleg Yundi Li, pianistele Katia și Marielle Labeque, mult mediatizata clarinetistă Sabine Mayer, violoncelistul Antonio Meneses, membrii Cvartetului de coarde „Fine Arts”, dirijorii Antonio Pappano, Adam Fischer și Franz Welser- Möst, actualul director al Operei vieneze, violoniștii Vadim Repin, David Garrett, Isabelle Faust, Mihaela
A început o nouă ediție a Festivalului „George Enescu” by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5288_a_6613]
-
care au fost pe marile ecrane și la TIFF, pe care nu le-am vizionat și, în consecință, despre care nu am scris. Așa că o să discut trei pelicule, care nu meritau neglijența anterior acordată. Înainte să fi apucat să văd Pianista lui Michael Haneke, am fost întrebată dacă este un film postmodern. Acum pot să răspund: "da", spus cu toată gura. Este, pentru că aneantizează limita - mai exact ar fi mimesis-ul - dintre artă și viață, șterge granița dintre arta cică înaltă și
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
Schubert, plus că își bate capul de la o poștă cu Lacan și Foucault (asta promit să detaliez) și defamiliarizează la greu. Dacă feministele s-au plâns adesea că filmele îngroapă conexiunea dintre mamă și fiică în favoarea promovării vechiului scenariu oedipian, Pianista scoate maternitatea de la naftalină. Dar exclusiv aspectele negative, deci mama e puțin cam falică - voila Lacan. Există la un moment dat chiar un cvartet de mame și fiice, în care fiica mai în vârstă (pianista Erika Kohut interpretată de Isabelle
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
în favoarea promovării vechiului scenariu oedipian, Pianista scoate maternitatea de la naftalină. Dar exclusiv aspectele negative, deci mama e puțin cam falică - voila Lacan. Există la un moment dat chiar un cvartet de mame și fiice, în care fiica mai în vârstă (pianista Erika Kohut interpretată de Isabelle Huppert) o terorizează în plină legitimitate pe cea mai tânără. Ca să fiu mai precisă: părinții de sex feminin din acest film îndeplinesc o funcție de supraego pentru fiice, fiind deloc protectoare, ba chiar castratoare - adjectiv prin
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
o terorizează în plină legitimitate pe cea mai tânără. Ca să fiu mai precisă: părinții de sex feminin din acest film îndeplinesc o funcție de supraego pentru fiice, fiind deloc protectoare, ba chiar castratoare - adjectiv prin care elucidez și violul pe care pianista încearcă să îl comită asupra propriei mame - și propagând senine acest model prin faptul că se consideră una cu ființa căreia i-au dat naștere. Vedeți clenciul 22 aferent? Se traduce prin "nu am dreptul să-i fac rău altcuiva
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
îl am în privința fiicei mele, pentru că e parte integrantă din mine". Acum că fiicele intră pe piață deja tarate, care mai e rolul bărbaților? Dacă e să îl abordezi din perspectiva protagonistei, perspectivă care pare că se va repeta prin pianista pe care ea tocmai o formează, bărbații trebuie să furnizeze cealaltă jumătate a cruzimii, adică aceea fizică, în timp ce mamele o furnizează pe cea psihologică. Ajung acum la primul argument pro-postmodernism, la care merită să adaug estetizarea, adică iar Foucault, în
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
că autoritatea eticii dumisale se sprijină apăsat pe considerente estetice. Aici e puțin diferit, pentru că profesoara de pian îi bagă elevei cioburi în buzunar pentru a o răni (complet ne-etic) în scopul obținerii indirecte a unei satisfacții estetice. Detaliez: pianista noastră este punctul nodal a trei ritualuri, două puse în practică și unul elaborat în fantezii. Primul ține de domeniul ei și de Schubert (repetitiv), al doilea de modul redundant - în stilul picăturii chinezești - în care mama ei o terorizează
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
ar fi portretizarea criminalilor în serie în thriller-uri: crima lor urmează un model, al cărui impact e cel estetic. Revin la ritualul erotic al Erikăi: pasiunea strică, nu este loc pentru așa ceva. Or, toată armonia de metronom masochist a pianistei se duce de râpă când actul sexual, fie el performat după instrucțiunile ei care l-ar face mândru pe de Sade, degenerează într-unul pasional din cauza partenerului. De ce? Păi, estetica s-a ruinat, egal cu - iar adopt perspectiva protagonistei, doar
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
pe de Sade, degenerează într-unul pasional din cauza partenerului. De ce? Păi, estetica s-a ruinat, egal cu - iar adopt perspectiva protagonistei, doar lungmetrajul e un studiu de personaj - actul a fost doar un viol banal, o pată ireparabilă pe onoarea pianistei ce o împinge la actul suprem masochist, care, pentru maximumul de umilință, trebuie săvârșit în spațiul public. Ironia, căreia, în contextul de față, nu poți să îi aplici altă etichetă decât cea postmodernistă, constă în raționalismul protagonistei pe care îl
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
să vorbesc despre timbrul cultivat, stilat, al sopranei Ioana Bentoiu, despre știința cântului și noblețea cu care redă un conținut de idei pe care l-a intuit, probabil, cel mai bine. La rândul său, Steluța Radu a reconfirmat că este pianista de mare profunzime și sensibilitate pe care o știm cu toții, dintotdeauna. O atare îngemănare de sensibilitate a avut, cu siguranță, puterea de a-i implica și pe ascultători într-un act creator care, dincolo de tehnicile componistice și poetice utilizate rămâne
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
din București a avut loc ceremonia de decernare a premiilor anuale ale postului național Radio România Cultural. Trei dintre premii fuseseră anunțate înaintea evenimentului, ele revenind academicianului Solomon Marcus (Premiul de Excelență), scriitorului Norman Manea (Premiul „Lux Mundi”) și tinerei pianiste Alină Elenă Bercu (Premiul „În memoriam Iosif Sava”). Printre laureați s-a aflat Petre Stoica, căruia i s-a acordat Premiul pentru Poezie pentru volumul „Pipa lui Magritte”, apărut la editură timișoreana „Brumar”. Premiul decernat poetului stabilit de mai bine
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
indiferent de experiențele în plan uman și artistic prin care a trecut. Este prospețimea adresării, este natura permanent imaginativă a spiritului, este deschiderea cvasiinterogativă a ingenuității cea care susține actul acestei comunicării. Astfel am înțeles-o pe fiica sa, pe pianista Lena Vieru, atunci când mi-a mărturisit cât s-a considerat de privilegiată aflânu-se la căpătâiul părintelui său în ultimele săptămâni de viață ale acestuia. Același sentiment al bunăstării interioare, același sentiment al libertăți îl regăsești ascultându-l, spre exemplu, pe
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
cu perspectivă, cu propriul ei proiect interpretativ. Un pariu câștigat, iată, la un an distanță, într-o manieră în care asistența, oricât de mefientă ar fi să fie, nu poate să nu savureze reușita. Atunci, în 2 iunie 2006, tânăra pianistă restituia cu finețe și multiple nuanțe Concertul nr. 4, în sol major, de Beethoven. Acum, în chiar "Ziua copilului" anului de grație 2007, Alexandra Costin a demonstrat, atacând cel de-al treilea opus pianistic concertant semnat de Titanul de la Bonn
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
complexității sugestiilor compoziționale: expresia lapidară, concisă, stilul concertistic sobru, concentrat (din prima parte); discreția, chiar intimitatea de tip "Schwermutt" (din partea mediană); atmosfera dansantă, stenică, uneori spumoasă (din ultima parte). Dar poate că cel mai important aspect al performanței realizate de pianista română a fost grija pentru prezervarea echilibrului dinamic, atât în spațiu (pe întreaga claviatură a instrumentului) cât și în timp (la nivelul formei de ansamblu). Un echilibru suveran care m-a convins că logica și topica propoziției lui Dinu Ciocan
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
Dumitru Avakian Poate reveni, oare, spiriul clasicismului în contemporaneitate? în anume cazuri. L-am regăsit firesc, temeinic instalat în conduita de acțiune a muzicienilor celor două orchestre ale Radiodifuziunii publice, formații conduse de dirijorul Horia Andreescu, cu parti-ci-parea solistică a pianistei Mihaela Ursuleasa. Am audiat creații importante plămădite în prag de secol, înainte și în primul deceniu de după anul 1800, creații semnate de Mozart, de Beethoven, mai apoi de Schubert, simfonii și muzică cu caracter concertant...; lucrări ce ne-au fost
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va plăcea? - Stai să mă gândesc la Caragiale asta. Hi! Hi! Da! asta scria lucruri caraghioase. * - ...era și alta fetiță talentata. O chema Cella; Cella Delavrancea. Ea a ajuns pianista. A ajutat-o Delavrancea. Îl știi, nu? - Da, am auzit de el." Aproape nici una din cele 694 de pagini ale volumului lui Dorin Tudoran nu îl plictisește pe cititor. Trecerea a peste douăzeci de ani de la apariția interviurilor în revistă
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
de a-și lua rămas bun de la audienți într-un fel cât mai cald și mai frumos. Astfel, în 14 iunie, de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“ va avea loc recitalul uneia dintre cele mai talentate și apreciate pianiste din tânăra generație de muzicieni timișoreni: Andreea Groszmuk va interpreta lucrări de Fr. Händel, L. van Beethoven, R. Schumann. Concertul de închidere a stagiunii va fi dirijat vineri, 17 iunie, de la ora 19, în aceeași sală, de către italianul Giancarlo de
Agenda2005-24-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283795_a_285124]
-
s-au înrădăcinat de ani buni și nimeni nu le percepe nici ca greșite, nici ca urîte. Poetă, prozatoare, eseistă, romancieră, pictoriță, sculptoriță, graficiană, regizoare, scenografă ș.a. - sînt cuvinte la fel de normale în limba română actuală ca și profesoară, artistă sau pianistă, de pildă. Limba literară, "organism viu", nu-i așa?, a asimilat, prin frecventa folosire, în ultimele decenii, aceste forme, făcînd - e drept - impardonabila greșeală de a nu-l consulta pe domnul Paul Goma și de a nu lua "simțul" lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]