750 matches
-
deces. Băiatul eroului, cum era catalogat Haldan pînă la 23 august 1944, a devenit băiatul cotropitorului, începînd cu aceeași dată. În atare condiții, a schimbat hăinuțele curate și pantofiorii cu niște pantaloni rupți în fund și cu rapănul corespunzător pe piciorușele expuse direct glodului și prafului. Doamna Haldan păstrase doar cîteva seturi de tacî muri, farfurii și ceșcuțe pentru cafea. Mai păstrase și un capot superb și o eleganță deosebită în conversații și comportament. Deși aveam doar 12 ani, doamna Haldan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
putea, dar fără alt efect decît acela de a fi și mai frumoasă. În sat plouase și glodul și-a intrat în drepturi și atunci am văzut ceva nemaipomenit. Katia și-a scos pantofii și mergea desculță pe ulițele satului. Piciorușele ei frumoase, delicate, cu pielea subțire chiar și pe talpă, înfruntau noroiul cît se poate de natural. Eu (probabil și alții!) aș fi fost gata să port superba rusoaică în brațe, chiar fără nici o recompensă. Doamna Haldan se dusese după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mohor uscat, păiuș și alte buruieni șfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că-i plac picioarele tale. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele doamnei a zgîriat și iritat totul de parcă ar fi suferit de psoriazis. Moș Cazacioc i-a zărit și privea interesat cum cei doi înotau greoi la deal. Îi primește zîmbind larg și oarecum zeflemitor. De ce n-ați venit pe dincolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apoi pa și pusi. Dar la mine nu te gîndești? Ești obligat, Dinule. Omenia obligă. De ce, mă rog, ți l-am făcut eu? Căprioara pleacă și Dinu aleargă. Doctorul tocmai se cinstea cu un vin roșu, împreună cu un amic. Are piciorușul rupt spune acesta. Lasă-l la mine, am eu grijă... Eu mă grăbesc. Du-te, Dinule! Băiatul reface drumul pe întuneric. Are vedenii și mereu se vede urmărit de căprioară. Zînica plînge și ea cînd aude povestea. O să-l cresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
observasem În tot balamucul ăla cu sacii de ciment. Pândise și ascultase, desigur, luase aminte la tot ce puneam noi la cale, de-acolo din pat, până-l luase somnul. Uite-l cât e de ostenit, cine știe cât or fi umblat piciorușele lui toată vara? Doarme somnu’ morții, nenorocitu’ de el. Sfinte Dumnezeule, părințele, ce ne-om mai face și cu ăsta? Acuma lasă-l aicea și-om mai vedea. Îi auzeam de-afară sfădindu-se și tocmindu-se și aproape strigând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
disproporționat de mari, coada puternică pe care o poate folosi ca sprijin pentru a sări peste tufe destul de Înalte, capul mic cu urechile ridicate ca la câinii lupi și ochii blânzi, buzele ca de iepure și nasul În continuă adulmecare, piciorușele grațioase din față. Femelele nasc pui vii ținuți până la un an și jumătate Într-o pungă (marsupiu) pe burtă, căptușită cu blană, până se dezvoltă și se pot deplasa singuri. Până atunci femela naște Încă un pui. Majoritatea sunt vegetarieni
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
face culcușul În scorburi sau sapă pământul de la rădăcina copacilor. Ne Îndreptăm În grabă spre o pajiște mai Întinsă unde pășteau grupuri de canguri, cu ochii umezi de căprioară, urechile drepte, ridicate ca la lup, bot de iepure, coadă puternică, piciorușele din față scurte și firave, cele posterioare vânjoase, de Înălțimea omului și circa 80-90 kg În greutate, protejând cu grijă În marsupiu, buzunarul de piele moale de pe pântec, puiul. 222 Auzul deosebit de fin Îi ajută să perceapă orice zgomot pentru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu sclipiri de jad despicate cu brutalitate ciclopică de vasul nostru se agită delfini jucăuși, adevărați acrobați În magistrale salturi aeriene, pe stânci Își fac siesta lucioasele foci și elefanți de mare, nelipsiții pinguini mici și zgribuliți se agită pe piciorușele lor caraghioase În căutarea hranei pentru odraslele lor ce așteaptă cu nerăbdare printre dunele nisipoase și tufișurile de pe țărm. A Început să cearnă dintre norii plumburii, picuri grei și reci de ploaie. Deși condițiile nu sunt cele mai favorabile, nu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
administrau aveau grijă să se administreze lor, nu pentru copii. Acești copii umblau să caute prin lăzi de gunoi. Vă pot descrie. Cred că ați văzut În filme, de multe ori arată cum erau copiii, și la Auschwitz, cu niște piciorușe ca niște bețișoare, cu niște burți enorme, cu o fețișoară mică, trasă - erau un fel de mumii umblătoare acești copii. Dezbrăcați și goi, destul de dezbrăcați și-n toiul iernii și cu mânuțele lor dezgropau coji de cartofi și ce mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu am rămas Într-un lagăr de fete... Era un lagăr pentru copii orfani? — Da, era un lagăr pentru orfani..., separat fetele de băieți. Rețin că eram cu niște fetițe... Una dintre ele paralizase: cum a stat ea așa cu piciorușele sub ea așa a și rămas... Și eu, țin minte, o ajutam. Eram o fată mai descurcăreață și o ajutam... să mănânce, Îi duceam mâncarea la pat, pentru că trebuia să se stea la rând ca să ți se dea mâncarea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
7. Jurcă Virgil 8. Staneci Barbieru-Eugen 9. Cojocaru Dumitru 10. Diaconeasa Vladimir 11. Patrauta Simion 12. Olteanu Florin 13. Cosneanu Gheorghe C. Diplomă "Meritul judiciar" clasa a III-a 1. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție 1. Sechely Violeta 2. Picioruș Ilie 3. Păun Stelian-Ovidius 4. Cinteza Alexandru-Machedon 5. Hirsman Francisc 6. Duță Titu 7. Sîrbu Teodor-Ovidiu 8. Zarie Ioan-Mircea 9. Butucianu Emil 10. Mihai Ana 11. Băcan Ioan 12. Cornescu Gheorghe 13. Niculescu Șerban 14. Boeru Silvestru 15. Cârstea Mihail
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
și, dacă n-o fi pierit, poate mai stă și astăzi în gazdă la harnica furnică. Oana Hobincu PINGUINUL Pe ghețarul mare, Șade-un pinguin la soare. El e alb cu pete negre Și e mare cât se vede. Are piciorușe scurte Și mânuțe de păpușe. La gât, papion dungat, Pare bine îmbrăcat. Stă la soare Privind în zare Cu gândul la un pește mare. Fericit este că-i pui Și-l iubește mama lui. Liviu-George Vasilache LĂBUȘ Ieșind de la școală
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
l ulei de măsline, 2 linguri suc de lămâie, 1 lingură tarhon tăiat mărunt, sare și piper după gust. Mod de preparare: Curățăm și spălăm ciupercile șampioane, în așa fel încât să ne rămână 250 g ciuperci, numai pălării, fără piciorușe. Le tăiem mărunt, adăugăm apoi uleiul de măsline, sucul de lămâie și 1 lingură de tarhon proaspăt sau în oțet sau 1 lingură de pătrunjel verde (după gust). Le acoperim într-un castron 20 - 30 minute și le servim murate
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
tocat mărunt. Rețeta nr. 25 Ciulama din pui Ingrediente: 500 g ciuperci, 100 g unt, 3 linguri de făină, ½ l lapte, sare, piper după gust. Mod de preparare: Se curăță și se spală ciupercile, se taie în lamele subțiri cu picioruș cu tot și le stropim cu zeamă de lămâie ca să nu-și schimbe culoarea. Se topește untul și se pun ciupercile la înăbușit și se călesc în cratiță. Separat, se pune în altă cratiță unt, apoi 3 linguri de făină
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
dragostea pentru bunica ei, izgonită, poate, de răceala acelei încăperi prea înalte pentru ea, Mura a fugit. A fugit și de femeia aceea care urma să-i fie mamă. A fugit de un alt destin. A fugit cât o țineau piciorușele ei mici. Voia la bunica! Cu lacrimile șiroind pe obraji, mai fierbinți ca picăturile de raze ce urmau să topească pământul, Mura, eroina povestirii noastre, căuta în zare cu privirea. Voia la bunica! Teama că s-ar fi pierdut, face
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
lumina palidă a lunii își face simțită prezența în camera mică, curată, mirosind a flori de lămâiță. Doarme Mura! Doarme îngerașul bunicii! Cine a spus că îngerii, în sfințenia lor, poartă cosițele mereu aurii? Cu mâinile împreunate a rugă, cu piciorușele ei micuțe îndoite și aduse până aproape de abdomen, ochișorii ei negri își liniștesc anevoios toate frământările. Somnul spală și curăță ochii de tot ce nu place privirilor de peste zi, într-o ușoară legănare a uitării și a iertării. Din acest
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
frații lui Greogor Samsa, clătorind, inoportuni și indecenți, printre vrafurile de volume, gândaci îndrăznind să străbată până și calendarul bisericesc, ca și cum lunile, coloanele înalte, sfinte, doldora de cuvioși și cuvioase, da, ca și cum săptămânile s-ar petrece într-o secundă sub piciorușele lor fine, lipicioase, rapide... Atunci e momentul potrivit pentru citit Baudelaire. Desigur, în Pléiade! Mănânci cu poftă zațul cu grunji mari, folosind un creion chimic drept linguriță, nemaiținând seama de arsurile ce-ți rășpăluiesc stomacul cu un glaspapir apăsat peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta." (Emil Gârleanu, Căprioara) (c) "Erau patru vechi prieteni. Vechi de când băiețelul trecuse pentru prima oară pragul casei pe piciorușele lui. De atunci se întâlneau la portiță în fiecare zi. Acolo era țara lor, a celor mai buni prieteni din lume; piticul de porțelan de pipă și cu roaba în mâini, câinele lățos, mărul cel bătrân și el, băiețelul." (Mircea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nouă-nfățișare. LITERA ,,N’’ Îngânând cuvinte-alene, Mândru, falnic, impozant, Vine ,,n’’, clipind din gene Și zâmbind, că-i amuzant. Neatent de ești, îți pare Că-n nori zboară-un pescăruș, Dar e ,,m’’, ce-n graba mare, A pierdut un picioruș. Îl găsim la noi în cană Și nicicând nu te-ai gândi Că e-n lână, e în vană; Poate-oricând din nou pândi. Nazuri face, însă nasul Când își ia el la purtare, ,,M’’-ul spune la tot pasul C-
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
cuvinte. Câți de ,,p’’ pe-aici se joacă? O rățușcă stă pe râu; Papura pe mal se-arată, Vrabia-ntr-un lan de grâu, Ciugulește ziua toată. LITERA ,,R’’ Cum se naște ,,r’’ se vede: E un ,,p’’ c-un picioruș; Merge greu și-mi vine-a crede Că se sprijină-n țăruș! Racul, rața, râul, carul, Rândunica, cerul, mărul, Corbul și prepelicarul, Cercul, arcul, cartea, părul, Toate-l au pe ,,r’’ în ele; Chiar și pasărea măiastră, Care zboară către
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Sehnsucht mistuitor și trist: "O cine-mi va reda brațele tale mici, tonul vocii tale minunat de blând? Cine-mi va reda sărutul tău și cântecul tău limpede de pasăre? Cine-mi va reda cuvintele de iubire, pasul ușor al piciorușelor tale? Cine-mi va reda minunatul tău păr de aur care te aureola ca pe o sfântă? Copilul meu! Copilul meu!"**. Strigase că Dumnezeu nu poate să-i ia cu totul copilul, fiindcă îi rămânea amintirea. După cincisprezece ani, a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
crezi tu? îi spuseră ceilalți. Pentru asta sunt îngerii!” Nătângul era foarte abătut și trist și plângea. Dar nu abandonă. Voia cel puțin să-i vadă de departe pe rege și pe îngerii care îi alungau muștele și îi încălzeau piciorușele. În sfârșit, păstorii ajunseră în fața staulului și-l găsiră pe prunc stând sărac și palid într-o iesle. Maria și Iosif erau foarte ocupați cu musafirii, pentru că nu numai păstorii, ci și magii au găsit drumul spre iesle. “of, oftă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
într-o iesle. Maria și Iosif erau foarte ocupați cu musafirii, pentru că nu numai păstorii, ci și magii au găsit drumul spre iesle. “of, oftă Maria, de-ar putea cineva să-l păzească pe copil de muște, să-i frece piciorușele sau să-i cânte un cântec!” Atunci nătângul sări numaidecât în față. Și când bătu în lung și-n lat că nu se afla nici un înger, își șterse lacrimile, râse de bucurie și îngenunche înaintea ieslei. Alungă muștele, îi frecă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-i cânte un cântec!” Atunci nătângul sări numaidecât în față. Și când bătu în lung și-n lat că nu se afla nici un înger, își șterse lacrimile, râse de bucurie și îngenunche înaintea ieslei. Alungă muștele, îi frecă copilului piciorușele, ca să se încălzească, și îi cântă un cântec până adormi. Maria și Iosif și cei trei magi se uimiră, păstorii însă se rușinară și plecară acasă cu capetele plecate. Acum știau că noul rege avea nevoie și de nătângi. Cum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
crezi tu? îi spuseră ceilalți. Pentru asta sunt îngerii!” Nătângul era foarte abătut și trist și plângea. Dar nu abandonă. Voia cel puțin să-i vadă de departe pe rege și pe îngerii care îi alungau muștele și îi încălzeau piciorușele. În sfârșit, păstorii ajunseră în fața staulului și-l găsiră pe prunc stând sărac și palid într-o iesle. Maria și Iosif erau foarte ocupați cu musafirii, pentru că nu numai păstorii, ci și magii au găsit drumul spre iesle. “of, oftă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]