25,044 matches
-
a scenelor și a personajelor biblice înseamnă, de fapt, aducerea mai aproape de înțelegerea contemporanilor. Accesul la metafizic devine posibil mai întîi prin blasfemie. Tehnica folosită de pictor pentru ilustrarea unor astfel de idei este cea a palimpsestului (de pildă, în picturile mai vechi ale artistului, imaginea Madonnei, suprapusă pe imaginea Maicii Domnului). Aceeași tehnică o aplică și romanciera textului său. Imagini suprapuse, texte care transpar printre altele (monolog printre pagini de jurnal, timp trecut, timp prezent; frazele însele sînt suprapuse prin
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
de a grația/ frunzele de mesteacăn.” Alte poezii Pe o scară (fictivă) a valorii, poezia lui Vasile Dan s-ar afla pe undeva mai sus de mijloc. În volumul său intitulat Carte vie, poetul folosește niște imagini stranii, ca niște picturi abstracte în cine știe ce tehnică pretențioasă, destul de interesante. Astfel, unele au o religiozitate liniștită: „deasupra peste lumânarea plopului îngălbenit/ cineva parcă te privește drept în creștet./ tu până la umeri înfundat în pământ/ te strigă pe numele mic, într-atât de bine
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
literatura romantică târzie și din cea decadentă. În portretul Rașelicăi converg cel puțin două tipologii feminine: în primul rând tipul "femeii orientale", deja prezente în Romantism și care, legată de imaginea unui Orient de lux și desfrâu, exemplificată în celebra pictură a lui Eugène Delacroix, La mort de Sardanapale, i-a fascinat pe mulți dintre poeții și romancierii epocii, realizând visul lor dublu de exotism în spațiu și în timp; în al doilea rând, tipul mai recent al unei "dark lady
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
care a încolțit floarea veștejită și sclipitoare a lui Mateiu Caragiale. Rașelica nu are nimic din evreica văduvă care îl seduce și apoi îl ucide pe Olofern pentru a-și elibera orașul, în ea vedem mai curând dușmanca din celebrele picturi ale lui Gustav Klimt, "Iudita I", și "Iudita II ( Salomé)". În mod special în "Iudita II ( Salomé), în care cele două figuri biblice se confundă ambiguu, trăsăturile femeii, intenționat înăsprite și masculinizate, până a o face să devină un tulburător
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
dintr-un plafon îndepărtat - odoare enorme, păstrate taman pentru frumusețea lor îmbîcsită și pentru șoaptele vagi cu care cristalele de Bohemia bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în care cele trei grați - solzoase și lipicioase, dedeau tîrcoale unui Apollo sastisit/ mahmur, strămutat a fi lăcuitor pe fundul mării... Înșirate la adăpost de impietatea vreunei lumini prea puternice, cărțle se găseau ordonate după epoca-n
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
artistice, întărindu-ne convingerea că suntem în fața unei opere de o vigoare și o rotunjime puțin obișnuite. Liviu Suhar e personal nu doar prin unitatea stilistică a pânzelor, ci mai ales prin permanenta prezență a gândului îndărătul formelor și culorilor. Pictura sa își trage consistența dintr-o reflexivitate gravă, dramatică aproape, din care pricină nu e destul să o privești, trebuind să o și înțelegi. Într-o vreme în care decorativismul amenință să devină cuvânt de ordine, Suhar are tăria de
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
durere, materialul din care orice creator adevărat își durează opera. A da chip propriu îndoielilor, temerilor și spaimelor vechi de când lumea, dar atât de vii tocmai pentru că s-au dovedit insolubile, iată ceea ce constituie, după părerea noastră, marea izbândă a picturii lui Liviu Suhar. Publicul iubitor de artă al Iașilor a onorat cum se cuvine momentul aniversar, umplând până la refuz Sala Voievozilor. Mai puțin notabilitățile urbei. Nu spun, Doamne ferește, că activități mai prozaice, dar infinit mai presante, nu le vor fi
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
poate de poet precum în cazul Sylviei Plath care în rochie albă cu trenă lungă și tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din poeții români sinucigași ambii cu picioarele gracile plutind deasupra stranelor altarelor reci precum scria condrumeața sau poate chiar iubita colegului nostru care în loc să traverseze Styxul traversează Oceanul Înghețat de Nord. Absoluta autoreferențialitate Câteodată îmi zic
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
oricine ar fi avut iluzia originalului. O lume pe care o știm inodoră își dezvăluie aroma. Nu zece mii, ci treizeci și două sînt ușile pe care Val Gheorghiu, pictor și scriitor, le aduce în fața privitorului într-un frumos album de pictură, apărut la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași. O lume pe care o știm incoloră, pentru că sîntem obișnuiți să o ignorăm, deși zilnic trecem praguri de uși, își dezvăluie culoarea. Pictorul smulge lumii imaginea, o fixează, dar în același
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
la baza paradoxurilor legate de motivul fantastic al dublului, care poate fi imaginat (obsesiv, anxios) ca devenind independent și intrînd într-o relație competitivă cu originalul din care s-a desprins. Acest mister al oglinzii se regăsește în artă, în pictură (referințele picturale sunt abundente în Remember) unde imaginea reflectată durează după ce realitatea care a prilejuit-o a dispărut de mult. Un portret este o potențială stafie. (Fotografia și moartea e o temă subtil discutată în eseul lui Roland Barthes La
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
reflectată durează după ce realitatea care a prilejuit-o a dispărut de mult. Un portret este o potențială stafie. (Fotografia și moartea e o temă subtil discutată în eseul lui Roland Barthes La chambre claire.4)) La Mateiu Caragiale raporturile dintre pictură și viață/moarte sunt inspirate, cum s-a spus adeseori, din sfera de preocupări literare romantico-decadente, ca în William Wilson sau în Portretul oval de Edgar Poe, sau în Portretul lui Dorian Grey de Oscar Wilde, sau în anumite proze
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
36-37), ci întreaga nuvelă, am putea spune că și tînărul narator-personaj (Mateiu avea 22 de ani în 1907) își face un autoportret la fel de anacronic văzîndu-se ca-n oglindă într-un soi de portret generic de lord tînăr și "zvăpăiat" din picturile lui Van Dyck (1599-1641) și ale succesorului acestuia la curtea lui Carol al II-lea al Angliei, sir Peter Lely (1618-1680) alias Pieter Van-der-Faës. Autoportretul fantasmatic al naratorului, adică Aubrey de Vere, coborînd din tabloul englez din secolul al XVII
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
nedrepte” și, în tot acest timp, să rămâi un om decent, lipsit de vanitatea normalității tale. :: The One, octombrie 2013 Datorită dumneavoastră mi-am schimbat părerea despre doamna Sarbu, vă mulțumesc. e frumos portretul, nu zic. însă îmi amintește de picturile de la renaștere până la modernismul timpuriu, unde tabloul final era mai impresionant decât baronesa care i-a servit drept model. e ușor să ai opinii de nestrămutat atunci cand n-ai nimic de pierdut. și sincer, e un ușor iz de ipocrizie
Decența Dacianei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82369_a_83694]
-
fug întruna de uitare. Ascultând-o, inginerul își lua și el bucățica lui de triumf. Mă studia, ca pe o tencuială pe care atunci parcă o descoperise și constata că mai poartă urme de vopsele de demult, un rest de pictură poate chiar din biserica jefuită, pângărită spre care încă priveam, peste umărul lui. Mă compătimea sincer, bărbătește: Are o meliță coana' de nu mai dai p'acasă". O lăsam pe Ester să-i desfășoare recitalul. Eu doar priveam, parcă atunci
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
reușisem să intru, cândva, tipărind aici o carte despre Insulele Canare, text și fotografii color, excelent executate, mai bine decât la "Arta Grafică", patronată de inginerul Albaiu. Singurul televizor color, producție românească, fusese instalat la serviciul administrativ, în folosință comună, iar picturile originale se aflau în așa-zisele saloane de primire, înzestrate cu mese, măsuțe și canapele stil instituție de stat cu partid unic. Dispăruseră scrumierele unice, de sticlă rubinie, șlefuite cu polizorul, în geometrii specifice, nelipsind insemnele nobiliare ale proletariatului, secera
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
cunoscută sub numele de Alcázar și Catedrala Primată, construcție începută sub Fernando III cel Sfânt, și terminată sub Regii Catolici, în 1493. Cu mulți, foarte mulți ani în urmă, fusesem uluit de frumusețea și multele tezaure adunate aici, începând cu picturi de El Greco, Tizian, Tintoretto, Rubens, Zurbarán, Velázquez, și terminând cu celebra Custodie lucrată din primul aur adus din Precolumbia. Jos, la poalele colinei, Podul Alcántara și panglica șerpuitoare a râului Tajo purtând pe ea bărcuțe minuscule. Operă a unui gravor
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
i-am spus administratorului că în locul acestuia aș prefera să-mi aducă din primul salon de primire o "Iarnă" a lui Ion Grigore. O casă de țară cotropită de nămeți, în așteptarea colindătorilor. Știind mai demult cu ce fel de "picturi" era înzestrată Ambasada, înainte de a pleca din București, am obținut, în custodie, opt tablouri de artă, din depozitul Ministerului Culturii, păzit de Mihai Oroveanu, aduse cu mine, în același avion Tarom, din ziua de 30 noiembrie 1991. Am venit cu
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
pe care-l trăim astăzi!" Pus bine, cum se face cu lucrurile pe care le rătăcești din grija de a nu le pierde, într-un dosar cu alte fotografii - cunoscute - ale lui Tudor Arghezi și cu niște reproduceri fotografice după picturi ale helvetului Ferdinand Hodler (1853-1918), foarte prețuit de poet, apoi repus, plicul, și mai bine, pentru și mai multă siguranță, într-o cutie cu parenteze argheziene, darul d-lui Urmă a dispărut... fără urmă. L-am crezut pierdut pentru totdeauna
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
Constanța Crăciun. Este constrâns să-și ajusteze unele pagini ale publicisticii și studiilor la noile slogane: în 1948 scrie despre Ștefan Luchian ,într-o formă nouă, cu referințe sociale mai accentuate și cu mai puține considerente formale", în 1959 despre Pictura noastră pe drumul realismului socialist. Pentru ca să nu fie marginalizat, face o serie de compromisuri: citește, la cererea lui Al. Rosetti, ca un cenzor, volume de Galaction și Sadoveanu și semnalează ,probleme"; face, împreună cu Nina Cassian, ,modificări serioase" în piesa de
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
gol. cine/ce face acțiunea și cine/ce o suportă. după o zi de muncă stelele reci se uită fix la mijloacele de producție și se literaturizează (crezi tu). așa cum stau acum la o masă joasă-n localul plin cu picturi de gang și metri de sticle în rafturi. fac propoziții ,vreau o pizza cu ciuperci și-un pahar cu vin roșu." instinctul de conservare se strînge dulceamar pe cerul gurii ca o bomboană după mult timp dezlipită de stofa prăfoasă
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
decolora, se ve desprinde de pe un alt perete, știe că va cădea primul. SIESTA Am trecut printre ruine și prin muzee, îmi spuse prietenul meu, m-am hrănit cu resturi de coloane ionice și corintice, am descojit fresce, am gustat picturi - și acum mai simt pe limbă fire din pânzele neîntrecuților maeștri renascentiști -, mi-am potolit setea din cascade și peșteri baroce, m-am lăsat pătruns de praful entuziast și pestriț al velocilor futuriști, am gustat, o, acea atât de subtilă
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
-l așteptăm. Vernisajul înțesat ("Acolo, în sala cu nuduri profund suedeze"), cu cei doi invitați ai mei în mare formă, e pe măsură. Mihai Ursachi citește "Poem despre Domnișoara Gabriela Șerban și despre unica noastră întîlnire la o expoziție de pictură", Dan Laurențiu, clătinîndu-se încă de otrăvurile Evei lăsate în hotel, îmi elogiază pictura, descriind-o pe otrăvitoare. Cvasinaturalist. Ave Eva. Mersul ei în buiestru, de haute couture, printre cei ce așteaptă tramvaiul, îi face brusc invizibili. Nu mai e nimeni
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
doi invitați ai mei în mare formă, e pe măsură. Mihai Ursachi citește "Poem despre Domnișoara Gabriela Șerban și despre unica noastră întîlnire la o expoziție de pictură", Dan Laurențiu, clătinîndu-se încă de otrăvurile Evei lăsate în hotel, îmi elogiază pictura, descriind-o pe otrăvitoare. Cvasinaturalist. Ave Eva. Mersul ei în buiestru, de haute couture, printre cei ce așteaptă tramvaiul, îi face brusc invizibili. Nu mai e nimeni în stație, au dispărut cu toții, ginșii ei tratați plesnesc sub colosala presiune a
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
și artă, la modul superlativ /p. 79 / Salonul Național de Artă Decorativă „Florilegiul credinței și iubirii“ /autori: Marian Nencescu, Ecaterina Mihai, Luisa Adela Toma Pagina celor mari... pentru cei mici /p. 84 Neghiniță de Barbu Ștefănescu Delavrancea Sumar /p. 89 Picturile, sculpturile, grafica și fotografiile din acest număr aparțin: Umberto Boccioni Phidias Marcello La Neve Agesandros Albrecht Dürer Athenedoros Mark Spain Polydoros Radu Andrei Maier Alexey Bogolybov Myron din Eleutherae Abraham Janssens Wladysla Czachorski Mihaela Marin Mariana Dumitru Vasile Marin Aura
CE VOM CITI ÎN LUNA APRILIE, 2016, ÎN REVISTA NOMEN ARTIS... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380610_a_381939]
-
nopțile-ntunecate/ asfințiturile nu mi se deschid./ În seara aceasta/ am spart paharul speranțelor/ rupte.// Ce fel de zi cauți/ în soarele meu rănit/ al vieții mele mici/ al marilor mele dorințe.” (O voi găsi). Poemele Driteti seamănă cu niște picturi sentimentale în care domină privirea care atinge. Permanent se duce o luptă pentru ca revelația să existe în sine, nu doar ca o părere confuză călătoare între mai multele interfețe ale posibilului neajuns la deplina maturitate a firii: „Când am pornit
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]