2,469 matches
-
Acasa > Orizont > Opinii > "SEVĂ" "PRIMĂVARĂ" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sevă Stropi de lumină picură norii când pe-a mea boltă se înghiontesc și dacă-n noapte mișună zorii, de-un timp îmi pare că e firesc. Nu mă mai miră că sunt un altul care se simte-n mine stăpân, în zbor frenetic schimbându
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
sub gorun, Aș vrea s-aud cum moartea vine, De mult tot am ceva să-i spun! NU TE UIT, IANCULE... Nu te uit, Iancule, nu pot, Duhul tău, bunule, e peste tot, La Baia de Criș în septembrie iar Picură lacrima din calendar. Fluierul tău se aude sub stele Cum geme durutul din Dor și de jele, Pe prispa aceea amiroase a pită, Nu-i națiunea ta fericită Din Testamentul pe care-l scriai Baie de aburi la Vidra nu
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
realizate pe suport din ghips. Expoziția de mărțișoare este o provocare artistică la care au răspuns elevii claselor a IX-a. Bijuteriile artistice cu șnur alb-roșu sunt realizate pe suport de ceramică modelatoare și poartă fiecare un strop de iubire picurat din inimioarele viitorilor artiști-plastici sau artizani hand-made. Prin efortul și talentul investite în aceste mărțișoare, elevii mei au înțeles că un obiect creat manual poartă o valoare sentimental-emoțională mult mai mare decât unul de serie”. Panourile artistice expuse în holul
BUN-VENIT, PRIMĂVARĂ, DRAGOSTEA MEA PENTRU FRUMOS! de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367718_a_369047]
-
să dorm: am greșit ritmul dar ajung să trec peste pragul de sus al indiferenței acestei lumi seci. Vreau să ajung să-mi sărut pașii, să dansez în mijloc de stradă pustie, să-mi simt ochii în umbra din ceață. Picur durere peste prezent, sărut inexistența mea și neființă mă văd în oglindă. Ating prea des durerea ... .dedic o predică jalnică nopții și trec mai departe cântând în praf cu rochia de mireasă. A doua zi am luat-o de la capăt
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
cimitire străbunii Să mai dea sfaturi celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea, Doar el a rămas în ogradă Și lacrima ce picură din stea. Undeva în adâncuri decantează vinul via De culoarea obrazului rușinatelor fecioare, Sub zăpezi,încă,mai germinează poezia Iar rimele sunt însămânțate de soare. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Germinația de sub zăpadă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
ros” pentru a-i extrage măduva, a-l curăța de puținele firișoare de carne rămase și care, odată înfulecate, le-ar fi dat puteri nebănuite, încetând „mârâitul” pentru a putea-o lua din nou de la capăt ... Cuvânt și cântec ce picurau în noi roua cerului de deasupra dar și sunetul ei pur prelins de cu vreme în poala zorilor, la rădăcina tuturor ierburilor și izvoarelor, pentru a ne adormi sau a ne trezi, cine să mai știe ?!... Multe din basme nu
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
său am simțit că sună veșnicia. Ca o umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau tăcerile lacului albastru, iar mai spre Nord se legăna codrul când „sara pe deal buciumul sună” și când plopii fără soț murmură toate zbaterile noastre de dinainte a învăța să murim vreodată. Să ne rugăm
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
se deschide și ruga atinge talpa cerului. Fata care plânge își calcă fericirea în picioare pentru fericirea întregii lumi. De-aș putea ține închisă într-o palmă zbaterile triste ale îngerilor ar face-o chiar dacă printre degete se scurge sângele picurat de aripi. Nu vreau să uit nimic din mine pentru că nu vreau să uit să iert. Mă iert pe mine. Iert omul pentru care am greșit, iert momentul meu de slăbiciune și sunt fericită că am reușit să știu cine
ULTIMA PARTE AUTOR DORINA SISU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367161_a_368490]
-
iarbă cum crește-n tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de plăcere Redând bucuria în suflet de floare. Și-un zumzet sălbatec îmi umple-universul Un zgomot de-aripă ușor măpătrunde... Deschid călimara lăsând tandru, versul Să picure-n calde, mirifice unde. Timid las departe tristeți adunate Mă umplu fiori de o dulce dorință De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace Cu liniște-mi dăruie-ntreaga fiintă. Renasc idealuri adun bunătate Cu flori presărate pe file-mi
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
iau de mână șoptindu-ți...te iubesc! Sunt doar o fărâmiță de iubire Mi-e dor să-ți mângâi fiece cuvânt Rostit în taina nopților senine Mirajul lor în adieri de vânt Care mă poart-adesea către tine. Lacrimi de rouă picură timid Eu le culeg cu buzele flămânde Îmi pare totul serbăd, insipid Când nu îți sorb cuvintele fecunde. Dar tac și-aștept timidă clipa Când vei veni, de ne-o fi dat vreodat’, Să ne privim în ochi și sub
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
zbătea să meargă degrabă în piscină să se răcorească, căci acel pahar de șampanie din care băuse simțea că o mistuie pe dinlăuntru, însă el cu încăpățânare o reținea prizonieră între brațele sale, lipită de corpul lui tare și o picura cu șampanie din paharul lui, pe umeri, pe sâni după care o gusta încet , duredos de încet șoptindu-i că dorește să guste împreună fiecare cupa lui de șampanie până la fund și abia după aceea, poate el se va îndura
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
încerca să continue jocul deși nu înțelegea deloc acea senzație cudată de sfârșeală care o făcea să se simtă în pragul leșinului și a continuat să soarbă cu sete din cupa pe care el i-o umpluse cu îndemânare, apoi picurându-l cu licoarea ce rămăsese, ce-o șimțea curgându-i deja ca un foc prin vine, încerca să-l guste și ea, însă simțea deja licoarea băută învăluindu-i parcă mintea și creierul într-o căldură plăcută, moleșitoare și făcând
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
toamnei, de țarini fumegânde Și-n toate astea Doamne, văd slava Ta de Tată! M-am apropiat de unda ce clipocea în matcă, În susuru-i de apă mă transpuneam, de parcă Așa-și fi fost de veacuri, călătorind prin lume, Un picur din izvoare, o mare fără nume, Occean în care zilnic se scufunda o barcă. Mi-am ridicat privirea, spre înălțimi albastre, Am inspirat zenitul și cerul plin de astre, Cu fiecare suflu simțeam tot mai aproape, Frunze, spice și codrii
ARCA VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368658_a_369987]
-
din depărtări, Și ruginești cu firea-ți, verzi câmpii. Te uită, toamnă, cum plutește-n zare, O ceață deasă, sură și bolnavă, Ca o fantasmă satu-mbrățișează , Din șesul amorțit, până -n dumbravă. Te uită, toamnă cum mă plouă-n gând, Îmi picură în inimă cuvinte, Și frunzele m-acopăr rând pe rând, Ca gândurile când îmi vin în minte... Privește, toamnă, cum îmi amorțește, În suflet calda, marea mea iubire, Și plâng cu pomii care varsă frunze, Când viața toată intră-n
TE UITĂ, TOAMNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368722_a_370051]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > APA MARII Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului APA MARII Ochișori din soare curși Clipoceau pe luciul mării, Și-n a lor privire caldă Picura albastrul zării. Jucăuși se hârjoneau Gândilând marea cu pleoapa, Și cu râsul de cristal Lumina-n profunduri apa. Și în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el, Se lăsa atins cu malul. Atuci doru-mi călător
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368727_a_370056]
-
fir de iederă-mpletite, Nopți brumării și fără viață, Gust de pelin în dimineață. Cărări în timp îmbătrânite, Cu straie-n fum îs învelite, Doruri strivite printre aștri Inimi pierdute, fluturi albaștri. În suflet gol, destine moarte, Pierdute-n Univers, departe, Picură-n vers, inimi duioase, Cărări pe care le visase. 21-11-2016 Referință Bibliografică: Cărări de vis / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CĂRĂRI DE VIS de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368747_a_370076]
-
autoeducare, dezvoltare personală și spirituală. Un fel de jurnal intim, pe alocuri o proză învoluntar sau conștient poetizată. „Cine sunt eu? M-a întrebat azi cineva. Răspund: ...Sunt picătura de ploaie/ aruncată în vâltoarea vieții./ Prelinsă din ochi/ ca un picur de ploaie./ Sunt ploaia care mîngâie ochii plini de durere./ Apar și dispar/ râmîn Lumină în ploaia ce cern./ Lacrima din picătura de ploaie.” Nu este propriu-zis poezie, sunt doar sentimentele autoarei care se lasă în voia scrisului său. Fiecare
SUFERINȚA CARE TE FACE LIBER de DORINA STOICA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368719_a_370048]
-
asculta, până când, spre finaluri, a visat iubirea sa. A-nțeles durerea mării și-a-ncercat să o aline, spre fereastra dinspre soare a rămas o stea în zare. A recreat simțirea, doar privind-o cu alți ochi, a rescris iubirea picurată în flori de tei. Doar el, Eminescu, și-a trăit viața prin veșnica unire, cu al oamenilor Har. George Nicolae STROIA clasa a VII-a Liceul Teoretic ”Emil Botta” Adjud foto: George Nicolae Stroia - schiță ” O stea” Referință Bibliografică: George
O STEA ÎN ZARE (LUI EMINESCU) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363772_a_365101]
-
cânta duios, duios ... Vera Crăciun - Aripă de înger (Omagiu Marelui Poet Mihai Eminescu cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la nașterea sa) Când Eminescu-și va deschide Aripa lui de înger sfânt Și stelele se vor divide Și-or picura lin pe pământ. Izvoarele, codrul, vor prinde Tot dorul versului ... și-n cânt, Azi, Eminescu-și va deschide Aripa lui de înger sfânt. Se va-nălța spre cer, cu-avânt, Lumina vie ce cuprinde Luciri din versuri care sunt Nemuritoare
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
Fântână-n deșert - cumpănă leagănă-n vânt ciutura spartă Locul ÎI - Oana Bold Lacrimi de copil- picăturile de ploaie șterg șotronul Locul III - Ioan Marinescu-Puiu Iubire târzie - în toamna sufletului ultima floare Locul III - Valeria Tamâș Ascult în tăcere cum picura albastrul - în lanul de în Mențiune - Corneliu Beldiman cabluri furate - în vârful stâlpului doar cuibul cu berze Etapă 78 - 18 V 2009 Locul I - Dan Norea singur pe banca de ce sunt două umbre? toamnă târzie Locul ÎI - Petru Ioan Gardă
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CUVÂNTUL CE ALINĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1302 din 25 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Cuvântul tău e dulce, Din el picură miere.. Liniștea îmi aduce,, Cu el durerea piere. Nu știu ce ești, nici cine, Dar ți-am sorbit cuvântul, Ce-i hrană pentru mine, Și îmi redă avântul. Eu l-am simțit aproape, Mi-a îndulcit amarul, Iar lacrima din pleoape, Cu
CUVÂNTUL CE ALINĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349496_a_350825]
-
Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă. A înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia lui Apollo din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
glastra, Pe-o hartă creponata punctează zboruri pare, Se-nchină, lasă-n grabă oracol la fereastra, În sfeșnic delirează secunde pe altare. Au anulat restante pe vis și resemnări, Timbrând cu armonie consensuri relative, Peste-nsetări și arderi, fugare inserări, Au picurat lavanda și doruri din misive. Gondole cu iluzii au amăgit destine La țărmul unei nopți cu false amintiri, De-ți vei aduce-aminte din când în când de mine, Te voi lăsa să crezi ca-n mine mai respiri. Referință Bibliografica
TE VOI LĂSA SĂ CREZI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349561_a_350890]
-
Veronica Micle și Ion Creangă(imagimea alăturată). A înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia lui Apollo din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Veronica Micle și Ion Creangă (imagimea alăturată). A înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia lui Apollo din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ,căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]