762 matches
-
și toată această construcție se prăbușește. Dincolo de "drama" individuală, se pare că e ceva "în aer" care ne îndeamnă să gândim la fel. Pot fi asemănările structurale ale conștiinței, ori inconștientul colectiv, sau altceva. Dacă reușim să depășim căderea de pe piedestalul pe care ne înălțasem vom descoperi încă un semn al asemănărilor noastre, unul din multele elemente ce umplu conținutul noțiunii de umanitate. Pentru a veni în sprijinul individului chinuit de angoasele existențiale, într-un mediu de bunăstare ce îndeamnă la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la pian, îmbrăcată în rochia ei de mireasă, sunetele pătrund în trupul ei ca picurii de miere, închide ochii și se cufundă într-un somn odihnitor. 15 ianuarie 2009, Sydney Stau în fața femeii de ceară, o tânără cocoțată pe un piedestal, piedestalul este confecționat dintr-o cutie de carton. Stau și mă uit la silueta ei perfectă, este îmbrăcată într-o rochie ponosită, cu crinolină, o rochie de acum un secol, are fața văruită în alb, genele sunt grele de rimel
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pian, îmbrăcată în rochia ei de mireasă, sunetele pătrund în trupul ei ca picurii de miere, închide ochii și se cufundă într-un somn odihnitor. 15 ianuarie 2009, Sydney Stau în fața femeii de ceară, o tânără cocoțată pe un piedestal, piedestalul este confecționat dintr-o cutie de carton. Stau și mă uit la silueta ei perfectă, este îmbrăcată într-o rochie ponosită, cu crinolină, o rochie de acum un secol, are fața văruită în alb, genele sunt grele de rimel, stă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cerșetoare în marele oraș australian, aici în mijlocul bogăției, tânăra stă nemișcată lângă un stâlp de beton, înfruntă puhoiul de oameni care trec pe lângă ea fără să o bage în seamă, unii îi aruncă bănuți în cutia de carton de la poalele piedestalului, mă strâmb din nou la copila văruită, îi fac semn să coboare, vreau să o determin să se miște, să comunice cu mine, aș vrea să o iau de mână și să o duc cu mine la Manly, izbutesc doar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cei care au hotărât moartea, ar fi nedrept să arătăm doar spre cei care s-au temut. Cum apărarea va invoca probabil importanța ideilor înalte, vreau să declar că nu contest valoarea lor. Dar, oare, nu se putea găsi un piedestal mai bun pentru fraternitate decât un eșafod? Pe un afiș clandestin din timpul lui Robespierre deviza republicană era completată astfel: "Liberte, Egalite, Fraternite, La Mort". Desigur, cel care a scris asta nu era prieten al revoluției sau nu mai era
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
formă dreptunghiulară cu șase ferestre evazate spre interior și cu două abside boltite semisferic. La naos avem sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul și diaconiconul sunt luminate de ferestre mici tăiate în grosimea pereților de nord și de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
trage de la o distanță atât de mică? Oricum, Iusuf nu este atins, sultanul n-are timp să slobozească o a doua săgeată, iar prizonierul se năpustește asupra lui. Și Alp Arslan, care nu se poate apăra dacă rămâne cocoțat pe piedestalul său, caută să se elibereze, Își Încurcă picioarele Într-o pernă, se poticnește și cade la pământ. Iusuf este deja deasupra lui, ținând În mână cuțitul pe care-l păstra ascuns În veșminte. Izbutește să-l strecoare printre coaste, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trec neîncrezători pe lângă războinicii nomazi, cu lungi plete răsucite, veniți să-și reînnoiască jurământul de credință față de clanul lor. Malik Șah, având doar șaptesprezece ani, un uriaș cu față de copil, afundat Într-o bogată mantie de caracul, tronează pe un piedestal, același pe care s-a prăbușit tatăl său, Alp Arslan. În picioare, la câțiva pași de el, se află marele vizir, cel mai puternic om din imperiu, În vârsta de cincizeci și cinci de ani, căruia Malik Șah Îi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dacă Londra are Tate Britain și Tate Modern, de ce nu poate și Guggenheimul să aibă un Guggenheim clasic și unul SoHo? Guggenheim SoHo. Sună foarte cool. Deschid ușa prudentă și, da, locul e alb și spațios, cu artă modernă pe piedestaluri, locuri unde să stai și oameni care se plimbă vorbind încet, în șoaptă. Așa cred că ar trebui să fie toate muzeele. Mici și drăguțe, ca să nu te simți epuizat din clipa în care intri. Cred că o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
că n‑am mai vaăzut niciodată. Locul e absolut imens, cu podea de marmură, scară dublă și un pian uriaș pe o platformă. Pereții tapetați cu mătase de culoare deschisă sunt decorați cu tablouri enorme cu rame aurite, iar pe piedestalurile de peste tot sunt aranjamente florale în cascadă, cum n‑am văzut în viața mea. Femei în haine scumpe, subțiri ca niște scobitori, vorbesc însuflețit între ele, chelnerițele oferă șampanie, iar o fată cu o rochie vaporoasă cântă la harpă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
numerele de magie de la circ. Esmé e în transă. Îi face un semn din cap piticului: Edy presară scrumul din farfurioara lui Kiril peste globul de cristal. Urmează același ritual cu scrumul din celelalte două farfurioare. Esmé deplasează globul spre piedestalul lui. Iese din transă. Deschide sertarul, scoate o bancnotă de o sută, o pune pe farfurioară, pune farfurioara în sertar și împinge sertarul spre Kiril. — Bulgarule, ia-ți banii înapoi. Edy, fă storno în casa de marcat. — De ce, sunt nemuritor
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Pe locul unde a căzut la datorie Kiril, de fapt, pe locul unde i-a căzut în cap lui Kiril un chinez din cauza unei datorii la bancă și a forței gravitaționale, trei francezi din Martinica se prefac că lucrează la piedestalul unei statui a imigrantului necunoscut. Se prefac, pentru că materialele de construcții pe care le-au primit le-au dat și ei mai departe, de sufletul lui Kiril. După ce au scos cofrajul, în locul unui paralelipiped de un metru patruzeci înălțime, cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o are televiziunea din România. Explicația e simplă: ca să economisească banii de hotel, Triplu Ve, operatorul și șoferul au dormit în mașină, lângă monument. Când s-au trezit de dimineață, au avut o mare surpriză: deși la culcare lăsaseră un piedestal gol, acum un frumos cearșaf acoperă ceva care pare a fi un om. Demonstranții se opresc în fața monumentului. Francis și Didier - chelnerii de la bistroul imigranților fericiți - servesc toată adunătura cu pepperoni din două borcane mari, rămase de la ultima livrare a
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în această carte: măcar am putut face reclamă murăturilor bulgărești. Dacă mai trăiam măcar un capitol, aș fi putut aduce vorba și de cealaltă mândrie națională, parfumul de trandafiri. Când treceți prin Angers, nu uitați să puneți o floare la piedestalul statuii mele și să aruncați un bănuț în borcanul lui Sandu Mutălăul: mă interpretează la perfecție. Leka noșt. Părerea lui Roman În linii mari, ăsta am fost: un mălai mare. Bețiv, dar foarte îndemânatic. Autorul a insistat mai mult pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
așezat brichetă peste pachetul început de țigèri, apoi capul dat ușor pe spate dupè primul fum tras cu nesaț, hostresorder bind local mèritatè! Aforism Șerban: dacè vrei sè ai succes la femei sè nu cumva sè le ridici pe un piedestal la care nici tu sè nu mai poți ajunge, Mè reașez la birou, dar nu-mi aprind țigară pânè nu dau câteva comenzi de continuare a programului de reinstalare, Sper sè meargè, speranța e a ei în timp ce degetele nervoase rèsucesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
jumătate din viață disprețuind numele lui Jake. De fiecare dată când Davey îi cânta osanale, eu întorceam capul și cântam „Bla, bla, bla“ în gând, ca să-mi înec nervii care mă apucau când Davey îl punea pe acest străin pe piedestal, ornându-l cu o coroană metaforică. Dacă ar fi fost catolici, pun pariu că Davey ar fi organizat o campanie națională ca să-l canonizeze pe Jake, așa cum se întâmplă cu Papa și cu alte somități ecleziastice. Acum, cu cât e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
capăt pentru a deschide drumuri spre adevăr.” „Cum este privită litera astăzi?” Aș putea compara litera cu fata morgană, rătăcind În deșert, agonizând. Speranța, În apa salvatoare, este fără margini. Litera are parte atât de noroiul drumului cât și de piedestale. Suferință scrie pe fruntea ei, albită de așteptări. Mi-am amintit de un coleg (poet) care a dedicat literei, așa cum dedici unei iubite adevărate, devotate, o poezie. ( Literei Nicholas Dinu). Am scris un comentariu la acest poem, comentariu din care
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pasiuni Trimis de Irina Lucia Mihalca la Dum, 14/11/201014:13. "Aș putea compara litera cu fata morgană rătăcind În deșert, agonizând... Speranța În apa salvatoare este fără margini. Litera are parte atât de noroiul drumului cât și de piedestale... Suferință... scrie pe fruntea ei - albită de așteptări". Un interviu În care se redă esența artistului, omului, tot ceea ce-l intregește prin gânduri, pasiuni și crez, prin căutări și speranțe. Un frumos, interesant interviu Încheiat cu un mesaj-lumină!"Nu distrugeți
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
trăiește în blugii ei, iar dacă ea și Brad ies seara în oraș, își asortează blugii cu un body crem, o curea din piele de crocodil maronie și o jachetă. A stat de una singură la o masă lungă cu piedestal de lemn din Marmalade și a răsfoit Outlook-ul - ziarul local din Santa Monica - cât a mâncat trei salate, încercând să nu pară disperată să vorbească cu cineva. A fost în fiecare cafenea Starbucks pe care a putut s-o găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
știam să mă cert. Ar fi însemnat să lupt pentru ceea ce credeam și simțeam, dar eu mă ascundeam și îmi plângeam singur de milă sperând să mi se întâmple o minune în care nici măcar nu mai credeam. Am coborât de pe piedestalul meu improvizat de acea bancă ciungă și am mers cu Erjika în oraș sărind gardul pe la GAZ (prescurtarea de la gospodăria agro zootehnică). Pe drum tăceam cuprins de o ciudată deznădejde și ea tăcea frământată de lucruri care îmi scăpau în
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
era coafat cu multă eleganță. Era singura dintre cele trei femei care nu se farda și în contrast cu celelalte părea simplă și lipsită de afectare. Sufrageria vădea eleganța de bun gust a perioadei respective. Avea un aer foarte sever. Exista un piedestal înalt de lemn alb și tapet verde pe care erau expuse gravuri de Whistler în rame negre simple. Iar perdelele verzi, cu un model cu cozi de păun, atârnate în linii drepte, covorul verde cu un tipar în care niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Strickland deja dispăruse. Căpitanul Nichols rătăci pe stradă printr-un frig cumplit preț de o oră și apoi se îndreptă către Piața Victor Gélu unde se întrunesc de obicei marinarii. Acolo îl revăzu pe Strickland moțăind cu capul sprijinit de piedestalul unei statui. Îi dădu un picior ca să-l trezească: — Hei, amice, vino să iei gustarea de dimineață cu mine, îi zise el. — Du-te naibii! îi răspunse Strickland. Am recunoscut vocabularul limitat al prietenului meu și m-am pregătit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bărbat chipeș. Tot ceea ce a putut să dea el lumii a fost numai inteligența sa remarcabilă, ce l-a ridicat repede-n ochii săi și-n ochii lumii. Era un idealist neegalat. Iubea frumosul până la divinizare, urcându l pe un piedestal de glorie înaltă. Dar frumosul iubește frumosul, iar el nu era deloc frumos. Și, de aici, începe drama lui. O mare parte a tinereții sale și-a satisfăcut poftele carnale în bordeluri, ajungând, în cele din urmă, să se însoare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Cu excepția frizei Parthenonului, toate capodoperele lui Fidias s-au pierdut. Doar din reproduceri, de mai mici dimensiuni, știm cum arăta Athena Parthenos. Din statuia colosală, înaltă de peste douăzeci de metri, a lui Zeus Olimpianul au supraviețuit doar câteva fragmente din piedestal. Nici despre Fidias nu știm prea multe. Undeva în friza Parthenonului, s-a reprezentat și pe sine, bătrân, chel și melancolic. Dar de ce, oare, acest singuratec n-a fost, se pare, iubit de nimeni? Să fie adevărat, cum lasă să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pavată cu mari bucăți de piatră lucie și, bineînțeles, în fața Bibliotecii (doar suntem intelectuali). Aici, Marius Ghica mă îndeamnă să "pozez" în dreptul uneia din cele patru statui simbolice din nișe. Și abia după aceea descopăr că nimerisem în dreptul statuii pe piedestalul căreia scrie "Sofia", ceea ce, dacă mă gândesc la părerile mele actuale despre "înțelepciune", poate suna, doar, ca o ironie. Bărbații se înviorează când ne oprim dinaintea unor pietre, năpădite de iarbă galbenă, iar ghidul ne spune: Aici a fost lupanarul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]