782 matches
-
vopsitori, pantofari, brutari, cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
de locuitori. În 1950, comuna a trecut la raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Tot atunci, au fost incluse în comuna Bărbulețu comunele vecine desființate Pietrari și Râu Alb, iar reședința comunei a fost stabilită la Gura Bărbulețului. Comunele Pietrari și Râu Alb au fost reînființate în 2004, iar comuna Bărbulețu are de atunci reședința la Bărbulețu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bărbulețu se
Comuna Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301153_a_302482]
-
apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Tot atunci, au fost incluse în comuna Bărbulețu comunele vecine desființate Pietrari și Râu Alb, iar reședința comunei a fost stabilită la Gura Bărbulețului. Comunele Pietrari și Râu Alb au fost reînființate în 2004, iar comuna Bărbulețu are de atunci reședința la Bărbulețu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bărbulețu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301153_a_302482]
-
Păușești-Măglași este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Coasta, Păușești-Măglași (reședința), Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii și Vlăduceni. Situată la 10 km nord-vest de municipiul Rm. Vâlcea, în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe șoseaua ce leagă Băile Olănești de Rm. Vâlcea, comuna se află la intersecția paralelei de 4551` latitudine nordică
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
anul 1744 o biserică în sat. Numele satului vine de la așezarea sa geografică de-a lungul torentului Pietroasa, care în vremea ploilor aduce chiar și copaci dezrădăcinați și pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe Valea Pietrari ( Valea Pietroșii ) se află carieră de piatră pentru construcțiile de primă calitate
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe Valea Pietrari ( Valea Pietroșii ) se află carieră de piatră pentru construcțiile de primă calitate, care se transporta în cele mai îndepărtate puncte ale Terrei. Biserică din sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cu un numar de 47 de familii. Numele satului vine desigur de la carierele de piatră aflate în regiune. În jurul anilor 1720-1750, în Iași, încep să fie construite tot mai multe case, poduri, străzi de piatră. Astfel apare celebra "breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
familii. Numele satului vine desigur de la carierele de piatră aflate în regiune. În jurul anilor 1720-1750, în Iași, încep să fie construite tot mai multe case, poduri, străzi de piatră. Astfel apare celebra "breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică este zidita pe la 1808 de către soția lui Bujor, un temut făcător de rele care a fost spânzurat pe Movila Saranda din Iarmaroc. Această biserică se află în drumul pietrarilor de la cariere spre zona locuită a orașului. Ea a fost delomată în perioada comunistă spre a face loc unei fabrici care astăzi este doar istorie. După anii 1990 biserică a fost rezidiă în apropierea celei vechi. Tot în această regiune
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
în domeniul morăritului și panificației și comerțului precum și în domeniul agriculturii prin cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. Biserica "Biserica evanghelică fortificată", una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
și Mina de Bauxită din Bakony SRL, în 1999”". În cadrul unei frumoase festivități, a fost așezată pe fațada Casei de Cultură din localitate de către Asociația Locală Tibor Cseres și Cercul Secuilor din Budapesta, în 1996. Placa a fost sculptată de pietrarul lăzărean Béla Barabás, cu inscripția: "„DR. REMETEI GÁBOR BALÁS, 1909 - 1995 istoric în științe juridice, scriitor, profesor universitar. Cercetător al culturii secuiești maghiare preistorice. Președinte de onoare etern al Cercului Secuiesc din Budapesta. Așezat de Cercului Secuiesc din Budapesta și
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a zece ani de colaborare între comuna Avully din Elveția și școlile din Remetea, Fundația Avully-Remetea a așezat o placă comemorativă din marmură albă înscrisă în trei limbi (maghiară-franceză-română), pe fațada Școlii Generale Fráter György. Placa a fost făcută de pietrarul lăzărean Béla Barabás. La inaugurare a luat parte și o delegație a comunei Avully. Inscripția plăcii este: "„1990 - 2000 AVULLY-REMETE-REMETEA Symbol de 10 ans Rencontre - Találkozás, Amitié-Barátság, Aide-Segítség 10 éves jelképe. Simbolul prieteniei de 10 ani. Foundation Avully-Remete Alapítvány”". mai
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
găsesc peste tot în lumea sașilor acolo unde constructorii mici și fără pretenții le-au înălțat. Portalul principal al fațadei de vest și cel de pe peretele sudic, terminate în arc frânt, constituie tot ce au putut realiza mai bun meșterii pietrari din această zonă. Interesant este că, în ciuda proporțiilor reduse ale bisericii, nu s-a știrbit nimic din înălțimea navei. Nava este întărită la exterior printr-o succesiune de contraforți în trepte, doi perpendiculari pe colțurile fațadei principale și câte doi
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
sub denumirea de Greczj. Numele nu se știe de ce i s-a dat, se presupune că la început a fost locuită de greci, care în prezent nu mai există. Odată cu începerea exploatării granitului la începutul secolului XIX, au fost aduși pietrari din Italia, Grecia și Bulgaria, urmașii lor rămânând pe aceste meleaguri până în prezent, comunitatea italiană devenind o emblemă a comunei Greci. Din sat se pot face excursii pe munți în mai toate perioadele anului. În munți există broaște țestoase și
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
vecinătatea Hurezilor un schit, al cărui ctitor rămâne necunoscut. Satul se afla în domeniul Brâncovenilor încă înainte de urcarea pe tron a întemeitorului mănăstirii actuale. Meșterii care creează această capodoperă, impulsionați de spiritul ctitorului "Constantin Brâncoveanu", sunt "Istrate lemnarul, Vucașin Caragea pietrarul" și "Manea vătaful zidarilor". Cei care au executat pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost "Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim". Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu și familia Cantacuzino. Lăcașul este
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
fragmente ceramice lucrate manual sau la roată, vase de import (Mirmeki) fragmentare, din epoca dacică (sec. III-II î.e.n.) și fragmente de ceramică romană din secolul al II-lea. Pe malul drept al văii Cernatului a fost descoperit un semibordei cu pietrar aparținând unei așezări din sec. XI - XII, iar în locul numit "Grădina Sfântă" au fost găsite urmele unei biserici romanice din secolul al XIII-lea. Pe înălțimea "Cetatea Ika" se găsesc resturile unei cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
astupate mai târziu. În turnul clopotniță s-au păstrat două clopote datate în secolul al XV-lea, dintre care clopotul mare poartă inscripția "O rex glorie Jesu Christi veni cum pace". Pe șantierul bisericii din Ațel a lucrat și meșterul pietrar și constructorul medieval Andreas Lapicida din Sibiu. La 1460, înainte de fortificarea propriu-zisă a bisericii, a fost construit un zid oval în jurul ei, cu turnuri. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie, dar și-a mai pierdut din înălțimea
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de sud și nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat în 1457. În nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul în anul 1509, după modelul celui din sud. În nord-estul monumentului se află ușa de acces la sacristie, care deasupra cadrului cu baghete încrucișate are încastrat în zidărie un detaliu al unei uși în stil renascentist
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. După întoarcerea la Florența, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lăsat în grija unei doici. Aceasta fiind fiică și soție de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmură. Această pasiune timpurie îl determină să părăsească școala, deși părinții lui ar fi dorit ca el să studieze gramatica și să se consacre studiilor umaniste. Datorită prietenului său, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
a Maicii Domnului". Biserica veche a mănăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având . Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu - Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
fi cei la care va apela principele pentru a efectua reparații ale tunului mare al cetății de la la Alba Iulia. Odată cu ridicarea palatului princiar de la Alba Iulia, majoritatea constructorilor clujeni vor primi comenzi în condiții deosebit de profitabile, în perioada 1616-1617 pietrarii clujeni fiind plecați la Alba. Au beneficiat de comenzi semnificative cu această ocazie și sticlarii, zugravii, constructorii și fabricanții de vopsele din Cluj. Odată cu creșterea semnificativă a volumului de comenzi, crește numărul meșterilor clujeni, iar breslele se vor dezvolta și
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]