1,564 matches
-
în prima bancă a facultății, pe care o ocolesc toți băieții, uneori și profesorii. Cele fragile, scheletice, cu urmele nevrozei întipărite-n pielea roz a gambelor, puteau fi zărite într-o bucătărie de bloc: epave fără nume, eșuate-n liniștea pietroasă a căsătoriei, în fum de țigară și miros de borș. Cele normale, fără forme, alunecau direct în rochii stupide, înflorate, de felul care îți flutură vara prin autobuze: corpurile se lungeau în pânzele de BBC (un material textil comunist, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu zi a fost un deziderat din totdeauna a românului și el se regăsește În vestigiile arheologice a căror comori vădesc cu asupra de măsură gustul pentru frumos al strămoșilor noștri prin comorile dacice de la Sarmisegetuza, civilizația Cucuteni, tezaurul de la Pietroasa (cloșca cu puii de aur), podoabe feminine, ornamente funebre, vase și unelte, plăcuțele de la Tartaria și atâtea alte mărturii pe care Vasile Pârvan și școala sa le-a Împletit cu istoria și cultura poporului din Carpați. Se adaugă acestui tezaur
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Înglobând mai multe națiuni - și cel față de propria comunitate etnică. În acest fel, Pauleti acredita versiunea identitară a unei patrii transilvane multinaționale: Înaintează Între omenire, Cu pași serini, tu, dragoste frumoasă! Desfă a tale-aripe-ntr-o unire, Cu roua-ți moaie inime pietroase. Supune ginte-n zilnică unire, Eclipsă pată pizma dureroasă, Domnească-n lume-obștească Învoire, Românei nații duhuri dă, zeloase. Sentimentul patriotic, vrea să spună Pauleti XE "Pauleti" , trebuie să Înmoaie inimile Împietrite, insensibile la cerințele interesului comun. De asemenea, invidia (se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
elitrelor are o punctuație fină, extrem de deasă. Partea ventrală a corpului lucioasă, neagră-unicoloră. Metasternul, coxele posterioare și primul sternit abdominal cu o punctuație fină și deasă, restul sternitelor au o punctuație accentuată, dar mai rară. În apele liniștite cu fund pietros și în băltoacele cu fund argilos. l=3,5-4,5 mm. ♂ Tarsele anterioare lățite cu ghearele nedespicate. 10 Hydroporus rufifrons Müller (intermedius Sahlb.) Partea dorsală ușor reticulată, cu un luciu slab, acoperită cu o pubescență fină. Desenul reticulat de pe cap
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
înspre semeni. Darul trebuie dăruit.” <footnote id="16">Ibidem, p. 86<footnote> Problema sădirii, formării și răspândirii credinței este prezentată de Iisus Hristos în Pilda Semănătorului. Mântuitorul precizeacă că o parte a semințelor a căzut la marginea drumului, alta în loc pietros, alte printre mărăcini și nu a dat rod, dar o parte a căzut în loc bun și a dat rod însutit (Luca 8, 5-15). Din cele prezentate mai sus, înțelegem că mediul de primire a Cuvântului (adică a cunoașterii, a înțelepciunii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și revigorarea turismului în regiune, într-o perioadă de maxim 2 ani de la implementarea proiectului, fapt cu efect benefic asupra creșterii numărului de turiști în regiune și implicit asupra dezvoltării ulterioare a comunității locale Scop Revigorarea produsului turistic al S.C."Pietroasa"S.A. în regiunea Muntenia, în vederea dezvoltării activității turistice și promovării potențialului acestuia în rândul consumatorilor de servicii turistice Obiective generale: • promovarea și revigorarea turismului tradițional în regiunea Muntenia și în județul Buzău în special, într-o perioadă de maxim 2
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și în județul Buzău în special, într-o perioadă de maxim 2 ani de la implementarea proiectului, fapt cu efect benefic asupra creșterii numărului de turiști în regiune și implicit asupra dezvoltării ulterioare a comunității locale • extinderea produsului turistic al S.C."Pietroasa"S.A. și obținerea de venituri sigure • prin asigurarea unui sistem integrat de servicii turistice (turism tradițional, oferta de programe turistice, turism și agrement), după finalizarea activităților prevăzute în proiect. • realizarea unei alternative pentru petrecerea timpului liber care să întrunească condițiile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
rezervațiile naturale declarate atunci se numără o bună parte dintre fânețele actuale: Suatu și Copîrșaie (județul Cluj), Zău de Câmpie (județul Mureș), Bosanci (județul Suceava), lacul și pârâul Pețea (județul Bihor) și o parte dintre rezervațiile principale din zona carpatică: Pietrosul Rodnei, Piatra Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pădurea Mociar, Dosul Laurului, Pădurea Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000 ha, care cuprinde păduri semivirgine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în Consiliul internațional pentru ocrotirea păsărilor. La a IV-a sesiune a Consiliului internațional de coordonare a programului “Om-Biosferă” (MAB), care a avut loc la Paris între 19-28 noiembrie 1979 s-a propus ca Parcul Național Retezat și rezervațiile științifice Pietrosul Mare (Munții Rodnei) și Roșca-Letea (Delta Dunării) să fie incluse în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei, propunere materializată la 10 ianuarie 1980 prin semnătura Directorului general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Astfel, ocrotirea naturii a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
didactice pe lângă școlile de viticultură de la Valea-Călugărească (At. Bulencea), Huși (C. Hogaș) și Chișinău (A. Billeau). Primele plantații experimentale viticole se înființează sub tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tutela Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, în perioada anilor 1926-1928, pe lângă pepinierele de la Istrița și Pietroasa, în care au fost plantate câte 20 de soiuri vinifera altoite pe diverși portaltoi, în fiecare dintre acestea. De altfel, tot la Pietroasa se înființează prima vie experimentală, prima instituție științifică (1929), toate conduse de profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu anul 1936 se creează primele stațiuni experimentale viti-vinicole, care aveau în componență plantații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la Miniș soiurile Silvania, Furmint de Miniș, Roz de Miniș, Perlă de Feredeu, Oana, Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de culoare argintie-cenușie. Platanus hybrida scoarța se exfoliază în plăci mari, cenușii-gălbui. Platanus orientalis scoarța se exfoliază în plăci mari, lăsând mare parte din trunchi netedă, de culoare marmorată Populus alba scoarță albă și netedă, ritidomul se formează târziu, este pietros, adânc brăzdat, negricios. Quercus cerris ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios cu crăpături longitudinale, în profunzime de culoare roșie-cărămizie. Quercus robur ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios spre brun, adânc brăzdat longitudinal și transversal (crăpături până la 10 cm
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cenușii-gălbui. Platanus orientalis scoarța se exfoliază în plăci mari, lăsând mare parte din trunchi netedă, de culoare marmorată Populus alba scoarță albă și netedă, ritidomul se formează târziu, este pietros, adânc brăzdat, negricios. Quercus cerris ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios cu crăpături longitudinale, în profunzime de culoare roșie-cărămizie. Quercus robur ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios spre brun, adânc brăzdat longitudinal și transversal (crăpături până la 10 cm adâncime). Salix alba var. vitellina lujeri gălbui-roșcați, subțiri, elastici. Salix babylonica
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
marmorată Populus alba scoarță albă și netedă, ritidomul se formează târziu, este pietros, adânc brăzdat, negricios. Quercus cerris ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios cu crăpături longitudinale, în profunzime de culoare roșie-cărămizie. Quercus robur ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios spre brun, adânc brăzdat longitudinal și transversal (crăpături până la 10 cm adâncime). Salix alba var. vitellina lujeri gălbui-roșcați, subțiri, elastici. Salix babylonica lujeri foarte subțiri, flexibili, gălbui, complet glabri, lucitori, pendenți. Sophora japonica scoarța netedă, verde închis-măslinie, cu un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se înregistrează în primăverile și verile ploioase ce urmează după ierni cu temperaturi moderate. Prevenire și combatere. Din observațiile efectuate la Iași, în condițiile anilor 1985, 1986, caracterizați prin precipitații subnormale, soiurile Timpurii de mai, Biggareau, Bourlat, Biggareau Morreau și Pietroase Dionissen s-au dovedit a fi sensibile, iar Uriașă de Bistrița și Hedelfinger, rezistente. Dintre soiurile de vișin, Mocănești, Crișane și Spaniole au manifestat o rezistență accentuată (Al. Lazăr, T. Georgescu și Viorica Iacob, 1986). Împotriva acestui patogen se recomandă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de hidrocarburi din perimetrele nr. 7, 10, 13 și 15, negociate pe baza Hotărîrii Guvernului nr. 919/1990 și Hotărîrii Guvernului nr. 508/1991 , după cum urmează: - contractul pentru explorarea și împărțirea producției de hidrocarburi din perimetrul nr. 7 (Salcia - Lapos - Pietroasele), încheiat între "Rompetrol" - S.A. și compania "Amoco România Petroleum Company" (S.U.A.), subsidiară a firmei "Amoco Production" din Houston (Texas - S.U.A.), semnat la București pe data de 4 august 1992 - anexa nr. 1; - contractul pentru explorarea și împărțirea producției de hidrocarburi
HOTĂRÎREA nr. 570 din 22 septembrie 1992 privind aprobarea contractelor de explorare pe cont şi risc şi împărţire a producţiei de hidrocarburi din unele perimetre din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108826_a_110155]
-
Consiliului Local al orașului Viseu de Sus "GOSMAR" - R.A. "URBISNORD" VISEU DE SUS - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Cavnic "IZVORUL" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Tîrgu Lapus "LAPUSCOM" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Borsa "PIETROSUL" - R.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Seini "SEINGOSP" - REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIVA - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Baia Sprie "URBISPRIA" - R.A. JUDEȚUL MEHEDINȚI - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Drobeta-Turnu Severin "SETRACOM" - R.A. REGIA AUTONOMĂ A
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Călugăreasca Călugăreasca Prahova 52. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Blaj Blaj Albă 53. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Minis Ghioroc Arad 54. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Ștefănești Ștefănești Argeș 55. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Pietroasele Pietroasele Buzău 56. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Murfatlar Murfatlar Constantă 57. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Bujoru Tîrgu Bujor Galați 58. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Greacă Greacă Giurgiu 59. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola
HOTĂRÂRE nr. 785 din 11 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108935_a_110264]
-
Călugăreasca Prahova 52. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Blaj Blaj Albă 53. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Minis Ghioroc Arad 54. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Ștefănești Ștefănești Argeș 55. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Pietroasele Pietroasele Buzău 56. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Murfatlar Murfatlar Constantă 57. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Bujoru Tîrgu Bujor Galați 58. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Greacă Greacă Giurgiu 59. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Iași
HOTĂRÂRE nr. 785 din 11 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108935_a_110264]
-
Sibiu. 188. Werle Angelica Dorina, născută la 10 mai 1973 în localitatea Borsa, județul Maramureș România, fiica lui Danci Demeter și Ilona, cu domiciliul actual în Germania 67059 Ludwigshafen, Max str. 56, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Borsa, Str. Pietroasei nr. 10, județul Maramureș. 189. Schwartz Maria, născută la 17 noiembrie 1961 în localitatea Răvășel, județul Sibiu, România, fiica lui Schuller Anton și Gerda, cu domiciliul actual în Germania, 93336 Altmannstein, Mathias-Bauer str. 10, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Rahim Ali, născut la 21 septembrie 1954 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiul lui Abdul Rahim Nazim și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Kapelleng. 5/1/17, cu ultimul domiciliu din România, Târgu Mureș, str. Dâmbul Pietros nr. 71, et. 7, ap. 30, județul Mureș. 220. Abdul Rahim Margareta, născută la 26 septembrie 1952 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Dobos Laszlo și Ilona, cu domiciliul actual în Austria, 2514 Traiskirchen, Kapelleng. 5/1/17
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]