1,729 matches
-
trecută, când el era la Viceroy și am găsit niște e-mailuri cam deranjante. Voi doi aveți acces reciproc la conturile de mail? am Întrebat, oripilată. Normal că nu. Dar parola nu era deloc greu de descoperit. Am tastat numele pipei lui și... voilà! Am intrat imediat. —Pipei lui? Ce ai găsit? În nici un caz nu credeam că e rea pentru că a intrat pe ascuns În contul lui. Eu Încercasem luni Întregi să mă uit cum Își tasta Cameron parola, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am găsit niște e-mailuri cam deranjante. Voi doi aveți acces reciproc la conturile de mail? am Întrebat, oripilată. Normal că nu. Dar parola nu era deloc greu de descoperit. Am tastat numele pipei lui și... voilà! Am intrat imediat. —Pipei lui? Ce ai găsit? În nici un caz nu credeam că e rea pentru că a intrat pe ascuns În contul lui. Eu Încercasem luni Întregi să mă uit cum Își tasta Cameron parola, dar Întotdeauna era prea rapid. Știu că probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-le cu blândețe În mâna subțire ca hârtia a omului. Mulțumesc, domnule. —Eu vă mulțumesc, domnule. Un șal frumos pentru o fată frumoasă. O zi bună, spuse el vesel, bătându-l pe Sammy pe spate Înainte să se Întoarcă la pipa lui cu apă. Mda, ai dreptate, rânji iar Sammy la mine. Chiar mi s-a părut jignit. Îmi Înfășură eșarfa la gât și-mi strânse părul ca să-l ridice, apoi Îl lăsă să cadă peste materialul moale, mătăsos. —Nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și negri și sprâncene dese, Îmbinate deasupra nasului. În ansamblu, chipul era ciudat, aproape inuman, traversat parcă de o undă de forță malefică. Desenul se făcu În grabă și dispăru În mânecă. La doar câteva clipe, fumătorul de narghilea stinse pipa și o scutură Într-o farfurioară de pe masă. Alexandru strânse repede șevaletul și părăsi piața. De pe una din străduțe apăru o patrulă de gărzi ale sultanului, care trecută prin piața absolut pustie. Nici un pictor și nici un cerșetor nu se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cumva arta a influențat religia lor într-un mod negativ. A apropiat religia de mulțimea năroadă, dar, în același timp, a și vulgarizat-o. Mi-a spus că sîntem o adunătură de liber-cugetători fanatici! O hazna pestilențială! Dacă ar fi pipă, papă sau popă, ne-ar excomunica pe loc, ar porni o cruciadă (o implantare de cruci, cred!) și ar distruge această citadelă sau capelă a excomunicaților!... N-am înțeles exact, deoarece spumega, era bălos și mi se făcuse greață urmărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
-i privea pe tineri, ei nu făceau nici un secret din faptul că se considerau (si parva liceret componere magnis) mai competenți decât „bătrâna morsă“ și observau (pro pudor!) semnele inconfundabile de delirium tremens, în timp ce aceasta se lupta să-și aprindă pipa la ședința de dimineață. Bine îmbibată cu whisky-ul casei, morsa renunțase, de asemenea, să mai lupte și împotriva tendințelor sale sexuale. Ba chiar ajunsese la un nivel superior, permițându-i lui Flowers - bărbatul pe care-l detesta, pentru că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
reper. Locul pe care-l are în clasa a VI-a, cu profil de istorie i-ar putea fi folositor, permițându-i o înțelegere diacronică a subiectului (Anglomania) în mod sincronic. Dar în clasa adormită a domnului Fox, fumător de pipă și pictor de duminică, istoria nu face prea multe referiri la schimbare, ci este alcătuită din repetiții eterne. Băieții sunt învățați să-și traseze destinul insulei lor printr-o serie de tabele religioase, momente prețioase ca niște bijuterii, care relevă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de fapt o comparație despre meritele de tragedian ale lui Middleton și Marlowe. Sunt îmbrăcați la fel, în pantaloni gri de flanelă, cămăși deschise la culoare, veste și jachete de tweed. Își țin picioarele încrucișate elegant. Trag cu intermitență din pipele de lemn, pe care le folosesc pentru a sublinia punctele importante ale dezbaterii. Un observator întâmplător ar avea probleme să-i deosebească. Un expert, pe de altă parte, ar observa unele trăsături care deosebesc acest grup în ecologia universității. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
au crescut tot în colonii și înțeleg mai multe despre India, distanțe și singurătate, simt uneori ceva ascuns. Chiar mai rău, după ce a petrecut o vară chinuitoare, în care s-a străduit să învețe tenisul (precum și franceza, Noul Testament, fumatul cu pipă și denumirile ornitologice în limba engleză) Bridgeman a ajuns la Oxford fără să fie Atlet și nici nu s-a străduit cine știe ce să devină unul. O omisiune destul de gravă. Deși universitatea este percepută ca o instituție dedicată excelenței academice, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un copac din pădure, există doar când este privit. În spatele acestui chip, ar putea fi altceva, dar oricum este inaccesibil. Asta durează doar un moment. Chipul care îi apare în față este nepăsător și voios. Cu mâinile în buzunare, cu pipa în colțul gurii, intră în cabina portarului, scotocind prin corespondență. Nimic important. O atenționare despre facturile neplătite și o notă care îl informează despre înființarea societății de montaniarzi. Singura chestiune interesantă este o notă de la Ducele de Oxford Fascisti, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se oprește din mers cu ochii la ea. Elgar și ceaiul de trandafiri. Pedalează prin spațiile verzi delimitate de pereți de piatră, ea este salcia, cupa fructului, apusul, un torent de metafore îl copleșește și se trezește trăgând furios din pipă, plin ochi de estetica acestora. Modelul, tipul, esența însăși a englezoaicei. Gândul la ea îl face să nu înțeleagă nimic din războaiele italiene. Lectura îi intră pe o ureche și iese pe cealaltă. Alianțele se fac și se desfac, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
persoană obișnuită. Într-o seară, merg acasă la Fann Sora cea Mare pentru cină. Aprind focul în cămin și îi spăl hainele în timp ce ea gătește. Mâncăm găluște umplute cu verdețuri și soia. După aceea, îi servesc ceaiul și îi pregătesc pipa. Mulțumită, îmi zice că e gata să-mi spună alte istorisiri. Stăm până seara târziu. Fann Sora cea Mare își amintește de vremea petrecută cu prima sa stăpână, împărăteasa Chu An. Bag de seamă că atunci când pomenește numele Majestății Sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să se ridice. Majestatea Sa a ajutat-o. Se vedea după ochii lui umflați că plânsese. Apoi vorbi, exprimându-și regretul pentru faptul că nu o mai poate proteja și pentru că trebuie să moară. Fann Sora cea Mare trage din pipă, fără să-și dea seama că aceasta s-a stins. — Ca și cum și-ar fi acceptat soarta, împărăteasa Chu An încetă să mai plângă. Îi spuse Majestății Sale că își știe vina și că va accepta pedeapsa. Apoi îl imploră să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Hsien Feng, băiețelul. Peste ani, el avea să devină soțul meu, și i-am păstrat un loc în inima mea chiar și după ce m-a abandonat. — O tragedie prevestește norocul, îți spun eu, Orhideea. Fann Sora cea Mare își scoate pipa dintre buze și scutură scrumul pe masă. Și asta se aplică întocmai la ceea ce s-a întâmplat mai departe. În umbrele aruncate de flacăra lumânării, povestea viitorului meu soț se deapănă în continuare. Era toamnă și vârstnicul împărat Tao Kuang
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
conștientă de faptul că sunt pe cont propriu. Mormântul tatei este pe latura muntelui ce privește spre partea de nord-vest a Pekingului. Sicriul său se odihnește sub iarba înaltă până la genunchi. Îngrijitorul cimitirului, e un bătrân care fumează dintr-o pipă de lut, ne spune să nu ne facem griji în legătură cu jefuitorii de morminte: — Morții din partea asta sunt cunoscuți pentru datoriile lor, ne lămurește el, că modul cel mai bun de a ne arăta respectul față de tatăl nostru e să cumpărăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
zona însorită a cimitirului. Îi dau omului cincizeci de tael-i și îl rog să-l păzească pe tata de câinii sălbatici, care sapă după cadavre în căutare de mâncare. Bărbatul e atât de șocat de generozitatea mea, încât îi scapă pipa din gură. De la palatul imperial sosesc daruri împachetate în cutii uriașe, astfel că în toată casa n-ai loc să arunci un ac. Cutiile sunt îngrămădite pe mese și pe paturi, nemairămânând nici un ungher unde să te așezi sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lumina, încep să văd semnele dărăpănării - peste tot, vopseaua e sărită și tencuiala căzută. Locul are un miros ciudat, un amestec de parfum și tutun rânced. De după o tejghea își face apariția o femeie cu față de broască și cu o pipă aprinsă în gură. O salută pe Fann Sora cea Mare cu un zâmbet larg: — Ce vânt te aduce aici, prietenă? — Vântul de sud, patroană, răspunde Fann. Sunt aici ca să-ți cer o favoare. — Nu fi modestă în legătură cu intenția ta. Patroana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o astfel de comoară rară se află în afara Orașului Interzis. Pentru a evita privirea stăruitoare a patroanei, mă întorc să privesc picturile murale. — E suficient pentru consultația ta? întreabă Fann Sora cea Mare. — Ești mult prea amabilă. Patroana își ia pipa și o umple cu frunze uscate. Singura mea problemă e că nu sunt sigură dacă e înțelept să îl păstrez. Dacă e un lucru furat... Face o pauză. Mâna ei trasează în aer o funie pentru spânzurat. — Hai să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întreb, doritoare să ies de aici cât mai repede cu putință. — Trei luni. Patroana trage un scaun și se așază. Eu nu am decât zece zile! — În fiecare zi, te ghemuiești deasupra ouălor și îți legeni fundul. Patroana își aprinde pipa și trage din ea. După trei luni, buzele tale de jos vor deveni un pic mai groase și mai pline decât cele ale unei femei obișnuite. Când un bărbat se va afla între acele buze, va fi orbit de plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
admiră acum puterea. Ai nevoie de pauze. Nu vrei să zdrobești ouăle din nou. — Nu, nu vreau, însă nu-mi pot permite să nu continui. — Există un alt mod de a atrage bărbații. Patroana se ridică de pe scaun. Își scoate pipa din gură și o lovește de talpă ca s-o golească de scrum. Vrei s-o auzi? Clatin din cap în semn că da. Fetele vin și îmi dau un prosop fierbinte. Mă dau jos din pat și mă șterg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Vrei s-o auzi? Clatin din cap în semn că da. Fetele vin și îmi dau un prosop fierbinte. Mă dau jos din pat și mă șterg la fund. Nu te pot învăța să-ți învingi soarta. Patroana își reumple pipa cu frunze uscate și o aprinde. Face un zgomot în timp ce inhalează fumul. Pentru că nu poți. Dar ajută mult dacă ai o idee în ceea ce-i privește pe bărbați ca ființe. Trebuie să ajungi să înțelegi de ce „trandafirii din grădina proprie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de daruri. Îi ofer lui Fujin o pereche de pantofi cu care An-te-hai tocmai s-a întors. Au perle și mărgele din jad verde cusute într-un minunat model floral. Fujin e încântată. Ea îmi dă la rândul ei o pipă din cupru. N-am mai văzut nicicând ceva asemănător. Pe micuța pipă e reprezentată o scenă sofisticată de bătălie, cu nave, soldați și valuri. Micile siluete sunt gravate cu precizie, iar suprafața e lustruită la fel de fin ca porțelanul. Fujin îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
An-te-hai tocmai s-a întors. Au perle și mărgele din jad verde cusute într-un minunat model floral. Fujin e încântată. Ea îmi dă la rândul ei o pipă din cupru. N-am mai văzut nicicând ceva asemănător. Pe micuța pipă e reprezentată o scenă sofisticată de bătălie, cu nave, soldați și valuri. Micile siluete sunt gravate cu precizie, iar suprafața e lustruită la fel de fin ca porțelanul. Fujin îmi spune că a fost confecționată cu ajutorul unei mașini inventate de un englez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un, drept ghid, Tung Chih a intrat în sală pentru prima dată în calitate de împărat al Chinei. La unison, mulțimea a căzut în genunchi și a făcut plecăciuni. An-te-hai, în robă verde cu imprimeu cu pini, pășea alături de mine. Îmi ducea pipa - fumatul era o pasiune nouă care mă ajuta să mă relaxez. Mi-aminteam că îl întrebasem cu câteva zile mai devreme ce își dorea cel mai mult; voiam să îl răsplătesc. El mi-a răspuns timid că i-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ce nu asculta deloc de nici un fel de piaptăne, Angir nu părea să se evidențieze prea mult față de alți tineri de vârsta lui. - La urma urmei nu-i treaba mea și n-ar trebui... mormăi el destul de tare, căutându-și pipa și punga de tutun prin buzunare, oprindu-se însă brusc când observă mina întrebătoare cu care îl privea secundul. În ultima vreme i se întâmpla din ce în ce mai des să vorbească de unul singur fără să-și dea seama. Alt semn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]