1,404 matches
-
1613 pentru declarația că "ubi statutum dicit potestas dicatur commissarius"; Leges municipales Pistoriensium, Giunti, Florența, 1613. Confirmarea unei schimbări de la titlul de Căpitan de Volterra la commissario poate fi găsită în L. A. Cecina, Notizie istoriche della città di Volterra, Giovannelli, Pisa, 1758, p. 270. 101 Elenă Fasano Guarini, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892), pp. 328-329; și cf. E. Fasano Guarini, "Arezzo, Pistoia, Pisa nelle note del commissario Giovan Batistă Tedaldi (1566-1574)", în Bollettino storico pisano, 60 (1991), pp. 175-176. * Publicat inițial în engleză în Italian Culture, 8 (1990), pp. 279-292. 1 Marzio Barbagli, Sotto lo stesso tetto. Mutamenti della famiglia în Italia dal
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pielițe, se spală și se tamponează cu un șervet. Se taie carnea în bucăți de 3-4 cm și se toacă împreună cu ceapa. Pâinea se înmoaie, se stoarce, verdeața se curăță de cotoare și se taie mărunt. Usturoiul se curăță, se pisează, ouăle se spală, se dezinfectează, se clătesc, se separă de coajă și se bat cu telul. Făina se cerne, pesmetul se cerne prin sită mai rară. Carnea tocată se amestecă cu o treime din cantitatea de ouă, se adaugă pâinea
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cele congelate jumătăți). Se toacă ceapa mărunt și se călește în ulei de măsline. Adăugăm roșiile tăiate cubulețe mici și usturoiul pisat. Când s-a înmuiat, se adaugă pasta de roșii și bucățile de pește. Se toarnă vinul și se pisează ardeiul iute chili (se poate folosi și gindung uscat, care e foarte iute). Se adaugă apa, iar când dă în clocot, se pun macaroanele să fiarbă împreună cu peștele. După 5 minute se adăugă și midiile. Se acoperă cu capacul și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
linguri suc de lămâie, * O lingură miere, * Două linguri semințe de mac MOD DE PREPARARE: Se țin timp de 10 minute dovleceii spălați și șterși la rece în frigider sau chiar în congelator. Între timp, se freacă foarte bine usturoiul pisat cu puțină sare, până devine o pastă cremoasă. Adăugați uleiul, sucul de lămâie, mierea și amestecați bine până ce toate ingredientele se omogenizează. Puneți semințele de mac și potriviți de sare și piper, după gust. Dați deoparte. Se dau pe răzătoarea
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
nu atragă prea multă atenție. Dacă în secolul al XV-lea Florența și-a cheltuit o proporție atât de mare a resurselor pentru artă, aceasta se datorează, în parte, concurenței dintre conducătorii orașului și rivalii lor din Siena, Lucca și Pisa, pe care încercau să-i întreacă prin frumusețea bisericilor și a piețelor publice (Heydenreich, 1974). Motivul pentru care fizica energiilor înalte a devenit un domeniu atât de important după al doilea război mondial este că, practic, fiecare națiune dorea să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
, Klaus (5.VII.1930, Mülheim an der Ruhr, Germania), românist german. După studii universitare, urmate, între anii 1950 și 1955, la Köln, Freiburg și Pisa, și axate pe limbi romanice, filologie clasică și istorie, H., discipol al romanistului Hugo Friedrich, și-a susținut în anul 1955, la Freiburg, teza de doctorat despre un tratat al lui Francesco Petrarca, De remediis utriusque fortunae (disertația a apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
fără de arginți. Și‑a rugat rudele și prietenii să Îl ducă la biserica lor. Sfinții, mari filantropi, văzând boala nobilului, i‑au apărut În timpul nopții și i‑au spus : „Omule, ia câteva fire de păr de la Cosma. Arde‑le, apoi pisează bine rămăși‑ țele lor. Pune pudra În puțină apă, apoi bea amestecul și te vei vindeca”. Nobilul, trezindu‑se, a Început să Își pună Întrebări cu privire la mesajul pe care Îl primise. „Unde Îl pot găsi pe Cosma ca să iau firele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Astfel, Îngri‑ jitorii nu numai că au avut grijă de oaie, dar i‑au dat și un nume, Cosma, În onoarea sfântului. Înțelesul din spatele instrucțiunilor oferite nobilului de către sfânt era acesta : ia firele de păr ale oii Cosma, arde‑le, pisează‑le și bea‑le cu puțină apă. Acum vedeți cum au adus sfinții la Îndeplinire aceasta. În zorii celei de‑a doua zile, oaia, prin minunea sfinților, a mers În fața nobilului. A Început să behăie tare, ca și cum ar fi căutat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de Cosma folosit pentru a chema oaia, și‑a amintit viziunea și le‑a descris‑o celor de față. Prin urmare, ei au tăiat câteva fire din lâna oii și, conform instrucțiuni‑ lor sfântului, le‑au ars și le‑au pisat bine. Pudra a fost amestecată În puțină apă și dată nobilului să o bea. 222 Suferința și creșterea spirituală Numaidecât omul și‑a revenit și a mers acasă slăvindu‑l pe Dumnezeu, Care a săvârșit această minune de dragul cre‑ dinței
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
articolelor de îmbrăcăminte și a altor produse necesare în casă: așternuturi, saltele, căpătâie, fețe de masă sau ștergare. Semințele acestor plante se utilizau, alături de cele de dovleac și de nuc, la prepararea uleiurilor vegetale. În vederea extragerii uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În cazul aprinderii de plămâni (pneumoniei) se recurgea la un amestec compus din sămânță de cânepă fiartă cu baligă de cal. Pisate și amestecate cu ceapă și ouă, semințele de cânepă grăbeau tămăduirea rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte bună calitate. Pentru a se constata dacă tescovina din cazan mai are
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
într-un săculeț, acesta se presa în găvanul oloiniței până când se scurgea tot uleiul. Din trei kilograme de sămânță se obținea cam un litru de ulei. Uleiul de nucă se obținea folosind procedee rudimentare. Miezul de nucă uscat se pisau și se storceau manual, obținându-se mici cantități de ulei de foarte bună calitate. COMERȚUL În prima jumătate a secolului al XIX-lea, comerțul cu produse agricole era frânat de vămile interne care existau în aproape toate orașele de pe atunci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și Vasile să rămână curat, luminat/ Ca Dumnezeu ce l-a lăsat’’. Se descânta persoana respectivă de nouă ori, adică de trei ori în fiecare din zilele de post de luni, miercuri și vineri. După prima zi de descântec se pisau obiectele din legătură, se amestecau și se făcea o alifie. Cel descântat făcea mai întâi o baie în leșie din ciocani de porumb, după care se ungeau cu alifie locurile de pe corp afectate de râie, până când acestea se vindecau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curăța de semințe, paie, pământ și alte impurități. E apoi presată, uscată la soare și păstrată pentru folosire. O porție din această iarbă de cânepă curată și uscată, amestecată cu câteva boabe de piper, e pusă Într-o farfurioară și pisată cu un mai de lemn, turnând din când În când puțină apă; când e complet strivită și devine un terci, se adăugă treptat mai multă apă; apoi se filtrează printr-o bucată de pânză aspră, prin care să poată trece
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Gange pentru prepararea medicamentelor 280. Churrus, fumat În pipătc "Churrus, fumat În pipă" Halucinogenul numit churrus, folosit pentru fumat, e preparat după cum urmează: cânepa proaspătă și coaptă e trecută printr-un foc slab pentru a o usca, iar apoi este pisată Într-un mojar până devine o masă compactă. O altă metodă foarte curioasă este aceea de a o obține prin acele persoane care trec prin câmpurile de cânepă purtând pantaloni din piele, așa Încât, venind În contact cu cânepa, o cantitate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
miresmelor a însoțit dezvoltarea noastră umană. Îngerii, spiritele trec printre noi, lăsând în urmă adieri de parfum. Această lume nu-i doar o concluzie un status invizibil precum muzica dar pozitiv ca sunetul...1073. Se zdrobesc și se macină, se pisează și se introduc în cuptor, la fel ca în minunatele laboratoare alchimice din Alpii maritimi esențele florilor, roua stelelor, umbrele nopții și valurile oceanelor. Distilată în alambic mireasma cosmică se strecoară în versuri și versurile emană un parfum ce sugerează
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1980. Icone della Legge, Adelphi, Milano, 1985. Dell'Inizio, Adelphi, Milano, 1990. Della cosa ultima, Adelphi, Milano, 2004. Calasso, R., La rovina di Kasch, Adelphi, Milano, 1983. I quarantanove gradini, Adelphi, Milano, 1991. Campioni, G., Sulla strada di Nietzsche, ETS, Pisa, 1993. Les lectures françaises de Nietzsche, PUF, Paris, 2001. Cantarano, G., Immagini del nulla. La filosofia italiana contemporanea, Bruno Mondadori, Milano, 1998. Caracciolo, A., Nichilismo ed etica, Il melangolo, Genova, 1983. Leopardi e il nichilismo, G. Moretto (ed.), Bompiani, Milano
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
3 vol., Gallimard, Paris, 1958; ediție originală în 6 vol., Bossard, Paris, 1920-1931, vol. III, p. 418 ș.urm. 73 E. Kuhn, Friedrich Nietzsches Philosophie des europäischen Nihilismus, de Gruyter, Berlin /New York, 1992; G. Campioni, Sulla strada di Nietzsche, ETS, Pisa, 1993; Les lectures françaises de Nietzsche, PUF, Paris, 2001; "Sulla fortuna del concetto di "décadence" nella cultura tedesca: Nietzsche e le sue fonti francesi", Filosofia politica, 9, 1995, pp. 63-82 (1995). 74 Bourget, op. cit., p. 15. 75 Idem. 76 Idem
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și conferențiar (1990) la Catedra de teoria literaturii, din 2000 devenind profesor la Departamentul de studii culturale europene de la Facultatea de Litere a Universității bucureștene. Între 1991 și 1996 a fost lector de limba și literatura română la Universitatea din Pisa. Debutează cu un studiu despre Tudor Vianu la „Gazeta literară”, la 1963. E prezent ulterior și „Viața studențească”, „Limbă și literatură”, „Tribuna”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Caiete critice” ș.a. Publică studii în volumele colective Analiză și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289630_a_290959]
-
20 de familii, În căutarea lucrului. Meșterii rromii recunoșteau argilele bune pentru cărămizi, după culoare, consistență, chiar și după miros. Proporția de argilă și de nisip se simte la mână. Era obligatorie o sursă de apă. Bulgării de argilă se pisau cu muchia sapei de patru ori și se făcea o grămadă. Peste grămadă se aruncau paiele de secară sau grâu și pleavă. Peste acest amestec se turna apa. Unii cărămidari adăugau și bălegar de cal și bovine uscat la Soare
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Evaluările profesorilor 196 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi? 196 4.6.2. Efectul Pygmalion 197 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare 198 5. Performanțele elevilor români în context internațional 200 5.1. Studiul PISA+2000 201 5.2. Cultura civică 203 5.3. Concluzii 205 Rezumat 205 Capitolul XI. Teorii despre determinarea socială a educabilității 209 1. Societate și educație la Pierre Bourdieu 209 1.1. Concepte de bază: spațiu social, câmp, capitaluri 210
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
gândirea analitică. Studiile respective urmăresc să realizeze vaste comparații internaționale, investigând impactul unor caracteristici de la niveluri diverse asupra rezultatelor școlare - mediul socioeconomic, caracteristicile școlilor, particularitățile sistemelor școlare și ale contextelor politico-instituționale în care acestea funcționează. La unele dintre aceste anchete - PISA (Programme for International Student Assessment - Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor) sau studiul privind educația civică al IEA (International Association for the Evaluation of Educational Achievement - Asociația Internațională de Evaluare a Randamentului Școlar) - vom face referire în prezentul volum. 5.2
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cuprinși în clasele IX-XII care au fost chestionați în decembrie 2000. Diferența se menține constantă de la un an la altul, fiind de aproape un punct, chiar dacă rezultatele școlare scad în perioada adolescenței, atât la fete, cât și la băieți. Studiul PISA din 2000 lămurește în bună măsură aceste deosebiri. Pe un eșantion de 140.000 de elevi de 15 ani din cele 28 de țări membre ale OECD, fetele au avut rezultate mai bune decât băieții la citire în toate țările
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]