740 matches
-
ce se doreau liniștitoare și anume că pleacă într-un loc de unde puțini se mai întorc. O văzuseră și la ceilalți prieteni de-ai lor, toți pierduseră pe cineva drag. La auzul veștii, ochii copiilor se umpluseră de lacrimi iar plânsetul lor inconsolabil îi sfâșiase sufletul. Băiatul cel mic i se prinse de picior atât de tare încât numai promisiunea ei fermă că va veni foarte repede a făcut să-i dea drumul. Bieții băieți, bieții copii nevinovați din toată lumea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să-i explodeze. Prin fața ochilor îi joacă cercuri colorate. Căldura infernală aproape că-i arde retina. Strânge atât de tare pleoapele încât vede cum fulgeră scântei nenumărate. Se clatină, bâjbâie disperat cu mâinile înainte. Cade într-un genunchi. Parcă aude plânsetul unui copil. Instantaneu, tot ceea ce este legat de el și corpul său dispare. Se ridică ca un om beat. Are impresia că totul se desface în interiorul său. Din spate, o mână puternică îl trage înapoi. Nu, lasă-mă! Nu înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
iubita plânge, află tatăl și plânge, află mama și plânge și mai râu, află toți și plâng. Dar iată că armata se întoarce glorioasă în țară (întoarcere pe scont, înainte de a se fi întors) și ofițerul asemenea, teafăr și sănătos. Plânset general și defilare de trupe; cortina cade impresionată până la lacrămi. Și aceasta-i dramă? Dar să zicem că prin multele sale piese bune d. Dame ar fi câștigat dreptul să ne dea una rea. S-o zicem, deși nu admitem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
particulare. Paul, urmat de toată familia sa, se duse lângă mamă-sa, care nu dete nici un semn de cunoștință la aspectul copiilor săi adunați. Ea era imobilă pe saltea, fără semn de mișcare aparentă. Marele duce Alexandru, prințesele izbucniră în plânsete, formând în jurul ei tabloul cel mai atingător. Marile ducese, cavalerii și Curtea rămaseră îmbrăcați și în picioare toată noaptea, așteptând ultima suflare a împărătesei; marele duce, cu fiii săi, treceau din când în când la dânsa, spre a fi martorii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și slujitoare. Ținându‑se de grilajul de fier ce Împrejmuia locul unde se afla mucenicul, Îi spunea cu putere : «M‑ai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit !ă, și striga atât de tare Încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de ea, deoarece mult m‑au mișcat cele pe care le‑am auzit. Am presupus că era o văduvă nedreptățită de către cineva ; devreme ce eu aveam cunoștințe printre oficialitățile ce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Copiii care nu prezintă vreo deficiență Își dezvoltă limbajul flosindu-se de abilitățile verbale, auditive. Aceste elemente Îl ajută să formeze o legătură Între el și mediu. La Începutul vieții, toți copiii care nu prezintă deficiențe auditive comunică cu ceilalți prin plânsete, zâmbete, gângureli. Când copiii ajung la vârsta de 6 luni, ei Încep să gângurească, apoi urmează etapa cuvintelor singulare. Aceasta etapă este urmată de stagiul cuvintelor multiple, când copii folosesc mai mult de un cuvânt pentru a comunica și interacționa
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Copiii care nu prezintă vreo deficiență își dezvoltă limbajul flosindu-se de abilitățile verbale, auditive. Aceste elemente îl ajută să formeze o legătură între el și mediu. La începutul vieții, toți copiii care nu prezintă deficiențe auditive comunică cu ceilalți prin plânsete, zâmbete, gângureli. Când copiii ajung la vârsta de 6 luni, ei încep să gângurească, apoi urmează etapa cuvintelor singulare. Aceasta etapă este urmată de stagiul cuvintelor multiple, când copii folosesc mai mult de un cuvânt pentru a comunica și interacționa
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
rânduit spre moarte. Când se înseră, împăratul porunci slujbașului să meargă la poarta fratelui său ca să-i trâmbițeze. Acesta când auzi și văzu că este în fața porții lui, se gândi ce-l așteaptă și își întocmi acte pentru moarte, în plânsetele și jalea soției, copiilor și cunoscuților. Dimineața se prezentă la palat în haine negre, însoțit de familia sa, care se tânguia de moarte. Împăratul chemă pe fratele său înaintea sa și văzând cum se tânguiește îi zise: O, neînțeleptule și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de un martor ocular astfel: După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români si de vii ii aruncau în văpaia focului arzând de vii în chinuri groaznice si mare jale răsuna în tot locul de plânsetele lor” . Rezultatul masacrului de la Trăznea: 263 români (copii, femei, bărbați, tineri si bătrâni) morți și răniți. Dintre aceștia au fost identificați 68 morți. Printre cei morți sunt : copiii Aurica Brumar(5 ani), Victoria Brumar (9 ani), Gherasim Baijac (7ani), Ion
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ascunsă în reacția tatălui, ni se oferă reflecții despre "viziunea” lui asupra stelelor văzute cîndva în copilărie, înainte ca textul să se deruleze înapoi și să se concentreze pe copil, ca steluță- micăîn-universul-necuprins. Avînd în vedere această acumulare, culminînd cu plînsetele tatălui cînd telefonează la spital, și pregătirile sale febrile pentru a o duce pe Stephanie la urgențe, efectul acestui mini-episod este cu atît mai puternic și acut: Și știam că în acea dimineață, cînd febra Stephaniei coborîse, mă voi simți
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
COPII În urma acumulării de gaze În stomac și intestine, apar dureri abdominale la sugari și copii mici, cu balonări datorate unor procese fermentative sau infecțioase. Criza de colici survine brusc, chiar la copii cu sănătate deplină. Copilul se manifestă prin plânsete și țipete violente, agitație și paloare. Suferința poate să Înceapă din primele săptămâni de viață, mai des la o oră după ce a supt sau după ce a băut biberonul, În special În a doua jumătate a zilei. Plânsul poate dura câteva
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
chiar scrie proză, dar... poetică. Narativul devine nota dominantă și tehnica de căpătâi la "ultimul" Bacovia fără a uita că prozasticul se înfiltrează încă din faza inițială ("E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plânset, e gol.../ Și-i frig, și burează"). Bacovianismul presupune și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic: "Un manifest,/ Iarmaroc/ De principii./ S-a oploșit în cetate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe casa bietei Anghelina, femeie singură, văduvă de război, înecată în sărăcie. Ileana a crescut ca o floare de mac printre buruieni și avea un corp strașnic de bine plămădit, că noi, băietanii, ne înghesuiam să-i facem curte. Cînd plînsetele în casa Anghelinei erau în toi, numai ce își face intrarea, plecat ca o trestie în vînt ca să poată intra pe ușă, moș Vasile. După ce s-a dumirit moșul de ce se plînge, a găsit și soluția. Ileana va duce în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
celei mai mici prescripții sau formalități vamale face din necesitățile și activitatea sa un act de contrabandă; el se întoarce acasă numai cu viața sa pentru a-și vedea nevasta și copiii suferind fără speranță de salvare. Mizeria, țipetele și plânsetele sunt de nedescris și sunt peste tot. Acest document separat, proaspăt datat, poate aduce tristă mărturie despre situația nemiloasă și soarta dură a nefericiților supuși rămași în acel loc; ei plâng. Ei și lacrimile lor sunt semnele tulburătoare și îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai sunt pe-acest pământ Al cui mai sunt pe-acest pământ Părinții mei zac în mormânt. La Mărășești tăticul meu Cu arma-n mână ca un leu, În orice-atac s-a-năpustit Muri-npușcat și crunt lovit. Biata măicuță a auzit De plânsete a-nebunit Sărmana după două luni Muri-ntr-o casă de nebuni. De-atncea eu suspin mereu Măicuța mea, tăicuțul meu Umblu plângănd și spun oricui Că am rămas al nimănui. Nu am rămas unul sau doi Ci patru copii de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
furtunul. Grija părinților ei a avut-o Marcela. Continua să meargă la serviciu, dar se chinuia și cu mama și tata. Într-o dimineață, după ce Marcela a plecat la servici, Gheorghe a dat semne că moare. Aurica a dat în plânsete, strigîndu-și bărbatul : - Gheorghe mamă, lasă, așteaptă să vină Marcela ! A venit Marcela. Tata s-a uitat la ea, îi curgeau lacrimile, ochii i s-au închis, plini de durere, pentru totdeauna. La înmormântarea lui Gheorghe au participat unități militare, de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-n eter! Pari mitra sângerie a unui Crist ce este-un devastator de dulce giuvaer!... Lună! Și astfel tot rătăcind în van, te spulberi fără milă-n opaluri cristaline: pesemne ești fărâmă din sufletu-mi țigan, azurul despicându-l în plânsetul de rime!1021 și cum spune Rosarium Filosoforum Soarele are nevoie de Lună ca puiul de găină Dacă luna ar zâmbi, ar semăna cu tine. Tu lași aceeași impresie Ca orice lucru frumos dar care zdrobește. Amândoi sunteți mari hoți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
deja eram în apropierea expirării pedepsei. Acolo am fost repartizat din nou lângă camera 4-spital, unde mai fusesem, chiar de două ori, și nu ne-am dat seama deloc de ce se întâmplă, până când, la un moment dat, am auzit urlete, plânsete, chinuri de la 4-spital. Atunci am început să bănuim ceva, dar nu știam ce se-ntâmplă. Într-o bună zi, ne-a luat din celula asta și ne-a băgat la 4-spital, după ce acolo mai rămăseseră alții asupră cărora se săvârșise
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mic rac, precum cei pe care i-i arătaseră pă-rinții săi, lăsîndu-l să-i atingă ca pe niște jucării. În realitate, un element străin, venit din afară, a pătruns în casă, iar bunicul și tatăl reacționează fiecare în felul său: plînset de copil, rugăminți și mîngîieri părintești, anxietate, oroare și explozia de bucurie care urmează: tot atîtea reacții familiale care definesc sensul evenimentului. Să admitem că băiatul și-l amintește: imaginea este plasată în cadrul familiei, căci era încă de la început cuprinsă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
personal al lamentației ("Ia seama că mâine/ cocorii de seară/ vor duce și luna,/ furând-o din țară", Jale de început de noiembrie; "Inima mea - e-o carte care arde,/ un bocet/în mijlocul Patriei", Inima mea în anul 1940). Motivul plânsetului tinde să devină laitmotivul grupajului de texte. Tudor Arghezi publică romanul Lina (1942) și după revenirea din lagărul de la Târgu Jiu, volumul de versuri Una sută una poeme (1947), de fapt, în varianta publicată, o sută de poeme, căci unul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
notele volumului de Opere, Mihail Petroveanu afirmă că a fost scrisă în 19144). Bacovia a publicat-o în 1930. în cei 16 ani istoria n-a stat pe loc, dar sinteza faptelor dă cam același rezultat: „Greve, sînge, nebunie,/ Foame,/ Plînset mondial...”. E o definiție a istoriei secolului XX. în ciuda spațiului de timp lung, de la scriere la publicare, autorul n-a simțit nevoia nici unei modificări. Probabil și pentru faptul că fiecare din cuvintele celor trei versuri se justifica și la o dată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva din deruta și dezolarea trăite în acea epocă a vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a fost Europa. Mă întorc la versurile de la care am pornit: „Erau ziare, evenimente/ De vremuri grave, sau de regret -”. Pus la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din poezia sa1). Ce fel de îndrăgostiți însă? Dintre cei chinuiți de povara sentimentului, atinși de disperare. Siluetele lor se desenează, prima dată, în „Nervi de toamnă”: „E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plînset, e gol.../ Și-i frig, și burează.// Amanții, mai bolnavi, mai triști,/ Pe drumuri fac gesturi ciudate -/ Iar frunze, de veșnicul somn,/ Cad grele, udate.// Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,/ Și-amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
epitete cuvintele ,,milionar’’ și ,,miliardar’’. Unul la sfîrșitul primei strofe: ,,Trec burgheze colorate/în cupeuri de cristal- / E o veșnică plimbare,/Vălmășag milionar...’’ Celălalt la sfîrșitul strofei a treia: ,,...Dar notează-n cartea vremii/ Filosoful proletar:/Greve, sînge, nebunie,/ Foame,/ Plînset mondial.../ Pe cînd lasă-amurgul flăcări/ Pe-un final ce se anunță/Pe-un decor miliardar...’’ 1) Poezia a fost scrisă - zice-se - în 1914 și publicată în 1930. Ca atmosferă, ea corespunde ambelor date, ceva mai mult însă cu climatul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ținut seama: „Pronunță moldovenește...” Aproape toți l-au bucureștenizat. Poate fi uitat Bacovia?, am fost întrebat. Fără îndoială că da, am răspuns, însă ziua aceea e foarte departe. Mai întîi ar trebui să dispară „nebunia” lumii („Greve, sînge, nebunie,/ Foame,/Plînset mondial”), să nu mai existe dureroase contraste sociale, deșănțarea unora și umilirea altora. Bacovia va fi uitat cînd nu vor mai fi motive „de revoltă și de jale”, cînd „mulțimea anonimă se va avea (cu adevărat) în vedere” și, nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]