3,039 matches
-
mărunte, Bistriță apă de munte,/ Duci pe valul călător, măi, numai cântece de dor, măi,/ Du și cântecelul meu, Bistriță pe valul tău,/Bistriță pe valul tău, măi.// 2. Când cobori încetișor, măi, du și cântecul de dor, măi./ De pe plaiul meu de dor cântecul plutașilor,/ Să-l asculte și bădița și să-mi sărute gurița.// 3. C-am un bade tinerel, măi, și mi-e e tare dor de el, măi,/ Că s-o dus bădița sus, măi, pe valea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de-al doilea, în 2012, Cu drag de Voroneț” din care la fel de binevoitor ca și domnișoara Angelica Flutur ne permite să reproducem cântecul care dă și titul albumului: „Frunzuliță ca mălina/ M-am născut în Bucovina./ M-am născut pe plai măreț/Cu albastru de Voroneț./ Voroneț, grădină dulce,/Doru' la tine m-aduce./ Voroneț, rază de soare,/N-ai pe lume asemănare./ Voroneț, grădină dragă,/Te cunoaște o lume-ngtreagă./ Cine te-a văzut o dată/Doru-n inimă ți-l poartă.” Ovidiu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Veghetor Deasupra norilor Așteaptă ! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în
MISTERE DACICE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344468_a_345797]
-
să scapi, doar de-ți dai foc, să arzi! Un singur leac. . poate ar fi: Un ȚEPEȘ, de se-ntoarce, Să-i văd în țeapă într-o zi, cum sufletul le stoarce, Să văd, DREPTATEA coborând pe-al Țării mele plai, Iar sărăcia-n veci plecând, din acest COLȚ DE RAI!. . . =31 MARTIE 2005=Am scris aceste versuri cu mare, mare indignare și cu amărăciune. De când m-am întors acasă, zi de zi întâlnesc la tot pasul, multă, prea multă răutate
ÎNTOARCE-TE ŢEPEŞ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344473_a_345802]
-
în afară de autoritatea Patriarhului. Este probabil ca Domnitorul Mircea cel Mare să fi obținut cu acest prilej aceleași drepturi pentru biserica lui [[v]]. Tot în acel an Patriarhul recunoaște pentru prima oară Mitropolitului Ungro-Vlahiei, un nou titlu, acela de ,,Exarh al plaiurilor", adică al ținuturilor românești de peste munți, poate chiar peste toți românii ortodocși din Ardeal, care nu aveau Mitropolie [23]. Este posibil ca această înălțare în grad și acordare de privilegii pentru Mitropolia munteană, tocmai în anul când se recunoaște independența
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
312-313), care consideră că Antim a încetat în viață în jurul anului 1392, scaunul mitropolitan fiind ocupat de un enigmatic Ieremia, cel căruia în anul 1401 Patriarhul " Matei I i se adresa cu titlul de "exarh a toată Ungaria și a plaiurilor". [iv] In condițiile în care sursele documentare lipsesc, iar acordul formal al Patriarhiei Ecumenice în numirea mitropoliților Ungrovlahiei, într-adevăr pentru perioade mult mai târzii decât cea în cauză, este atestat documentar, atribuirea acestei "reforme" Domitorului Mircea cel Bătrân rămâne
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ne bucurăm de o patrie liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate cununi de flori, să le aprindem lumânări, să le dăruim întreaga noastră dragoste pentru sacrificiul suprem pe care l-au făcut... ca plaiul românesc să fie o grădină-înfloritoare sub soare. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu ȚARA MEA IUBITĂ, MAMĂ PREA DORITĂ!... Țara mea iubită, Mamă, mult dorită, Ție vin să-ți cânt Dorul ce m-apasă... Ție, Mamă scumpă, Care mă așteaptă Cu pâine și
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
bre Doamne sfinte, că nu te-am întrebat! m-ai zidit prea înainte, de-a deveni... bărbat. că ți-aș fi spus-o eu, pe șleau, unde să mă dai: în țara ast-a lu’ bau-bau, îs doar boy, pe plai! nicidecum un... rai! Referință Bibliografică: Fatalitate / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1064, Anul III, 29 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FATALITATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344529_a_345858]
-
Acasă > Eveniment > Expoziție > CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOȘANI”.EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului “Ciupagul din Plaiul Cloșani Expoziție de port popular românesc Varvară Magdalena Măneanu Costumulpopular reprezintă un document de viață
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
Acasă > Eveniment > Expoziție > CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOȘANI”.EXPOZIȚIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 860 din 09 mai 2013 Toate Articolele Autorului “Ciupagul din Plaiul Cloșani Expoziție de port popular românesc Varvară Magdalena Măneanu Costumulpopular reprezintă un document de viață al unui popor. Pentru cercetarea acestuia se studiază rezultatele săpăturilor arheologice, fragmente de țesături feudale, picturi murale, cronici, însemnările călătorilor străini ș.a. După cum arată Elenă
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
zonă etnografica de sine stătătoare, totuși unii dintre cercetători disting mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica. Astfel
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
mai multe subzone etnografice printre care cea din nord denumită de distinsa etnografa Marcela Bratiloveanu Popilian de la Craiova, PlaiulCloșani, ) au fost selectate în jur de 20 de exemplare din subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica. Astfel astăzi deosebim cămașă românească, de alte asemenea piese, aparținând popoarelor
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
românească. Cămașă,piesa de bază a costumului popular românesc, este din pânză albă. Piesele mai vechi, de lucru, sunt țesute din cânepă și în iar cele de sărbătoare din bumbac, material care cu timpul a cunoscut o largă utilizare. În Plaiul Cloșani, pânză este simplă , fără vergi și mai consistentă datorită nu numai firului de bumbac mai gros, ci și sistemului de țesătura. După croi, cămașă se încadrează în tipul numit carpatic și are pieptul, mânecile și spatele încrețite în jurul gâtului
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
bogăția decorului și a cromaticii, elemente esențiale care o deosebesc de cea din secolul al XIX -lea, la care predominau culorile sobre, alb și negru, un decor simplu, caracteristici care sunt vizibile și la cămășile de la începutul secolului XX din Plaiul Cloșani. Ia caracteristicăde Mehedinți, pe care o găsim și înPlaiul Cloșani trece drept ia cu altița, încreț și râuri, compoziție ornamentala pe mânecăcu origini îndepărtate. Altița, încrețul și rândurile de pe mânecă și pieptul cămășii, uneori și pe spate, erau principalele
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
s-au îndepărtat de cromatică întâlnită la piese mai vechi cele de 1900, o cromatică sobra unde predomina negrul-alb, reiau motive decorative pa care le întîlnim la exemplare mai vechi. *Expoziție realizată de Varvară Magdalena Măneanu Referință Bibliografica: Ciupagul din Plaiul Cloșani”.Expoziție de port popular românesc / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 860, Anul III, 09 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
o navă temerară - Curajul și blândețea de veghe la timonă, Mesajul ei de pace și o comoară rară, În arc de curcubee o caldă anemonă. Simbol al permanenței prin vremuri schimbătoare, Senină, gânditoare, o mică fortăreață, O navă ancorată pe plaiul plin de soare, Respiră prospețime cu orice dimineață. Pe mai departe timpul prin marea lui răbdare Marchează veșnicia cu fiecare treaptă, Cu frunțile plecate spre sfintele altare Biserica îmi pare o casă ce așteaptă. Referință Bibliografică: Ctitorie de Adrian Simionescu
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PLAI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Plai Un loc de vis lăsat-a Demiurgul Să înflorească veche așezare - Pe munți voinici cu brațe proptitoare - Poem din file vechi de cronici
PLAI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348179_a_349508]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PLAI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Plai Un loc de vis lăsat-a Demiurgul Să înflorească veche așezare - Pe munți voinici cu brațe proptitoare - Poem din file vechi de cronici - burgul. În Schei devreme soarele răsare, Aici sosește mai târziu amurgul Și își strunește cu mândrie murgul
PLAI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348179_a_349508]
-
pe drum de sărbătoare. Un Mureșan sunat-a „Deșteptarea”, Iar Pann face tiparniță și școală, „Balada Lunii” tot colindă zarea, Iar vremea ce se scurge-așa domoală Înalță mărturii netrecătoare - Chiar o Biserică turnată-n smoală. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plai / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PLAI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348179_a_349508]
-
de resuscitarea dramelor neamului său, de resemnare și de vrerea de așezare mai bună a lucrurilor lumii. Shaul Carmel se ilustrează ca poet național evreu-român, cu sufletul adânc legat de existența milenară a neamului său, și la fel de conexat organic de plaiurile mioritice ale munților Carpați. Aceasta este însă și drama lui, durerea și însingurarea lui: „Neașezat/ După două mii de ani/ Prin pustiul lumii,/ Fără cămilă/ Fără căruță cu coviltir,/ Călătoresc cu avionul/ Între Carpați și Muntele Sinai,/ Între Dunăre/ Și apele
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
melodii precum: „Fluturi”, „Bocetul lui Ioan fără de mormânt”. Chiar așa. Doar mai avem și azi venetici. Care se mai duc, nu doar cu gândul, cu răsăritenii. ****** Am intrat în Transilvania prin Brașov și am ieșit prin Sibiu, fascinat de frumusețea plaiurilor ardelene, luminate intens de soarele ce răsare de la București... Doar la întoarcere, negura și ceața îngreunau mersul mai repede spre capitala tuturor românilor. Poate în Anul Nou, 2014, voința națională, a celor lucizi, deloc manipulabili, va alunga impostura, minciuna, de pe
DRAPELUL CARE NU FLUTURĂ, ÎNCĂ, ÎN TRANSILVANIA- PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347664_a_348993]
-
să-l vedem noi azi, cei care l-am cunoscut și, de ce nu și toți ceilalti. Scriitor prolific, PETRE PETRIA a primit numeroase premii și diplome pentru opera sa, mai ales pentru poveștile scrise pen- tru copii: Durerea din pădure, Plai vâlcean. De asemenea, a pri- mit referințe critice din partea multor personalități de marcă ale culturii și literaturii române. În sprijinul afirmației - un exemplu: “ Zona geografică a Vâlcii ... o gură de rai ... a generat idea- luri și valori cultural-științifice, nominalizate cu
PETRE PETRIA- O VIAŢĂ PRINTRE CĂRŢI, O CARTE A VIEŢII, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347686_a_349015]
-
tot posibilul să capete rădăcini în locul de adopție. La Mulți Ani ROMÂNE, oriunde te-ai află în lumea aceasta! La Mulți Ani și celor rămași acasă!! Mă înclin în fața tuturor celor care au reușit să trăiască visul de libertate pe plaiurile natale ... La Mulți Ani frați români de pretutindeni ! Fie că anul care vine să ne aducă propășire în toate lucrurile bune! Să nu uităm nicicând cine suntem și să transmitem generațiilor ce urmează, tradiția și cultura noastră românească. La Mulți
LA MULŢI ANI 2014! de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347695_a_349024]
-
orice, bunicule... - Apoi, nu orice ți-oi cere, dragă nepoate, că nu mai am decât o dorință... Caută tu scaunul cel cu spătar, așază-mă cum ti pricepi pi el și scoate-mă în grădină... Cheamă-l și pi Costachi Plai, vecinul, să te-ajute... Da’ fă-o cu grabă, că acuși ajunge soarele unde-am zâs, ș-apoi... degeaba... Și, ca într-un adevărat ritual, nepotul și ajutoarele lui ad-hoc îl scoaseră pe bătrân în grădină. Soarele se ridicase deasupra
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
LIBERTATEA NOASTRĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului CUNUNI DE FLORI PENTRU EROII NOȘTRI LEGENDARI Căzuți în Revoluția din 1989 Dumnezeule bun și dătător de viață, oprește-ți privirea peste plaiul României și vezi în țărna acoperită de voalul uitării, că au trecut 24 de ani de când acei tineri entuziaști, nepunând preț pe cel mai scump odor cu care i-ai înzestrat - VIAȚA, s-au jertfit pentru LIBERTATEA noastră. Ei au
TINERILOR CARE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA ÎN REVOLUŢIA DIN 1989 PENTRU LIBERTATEA NOASTRĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347700_a_349029]