11,985 matches
-
la Iași, după care s-a stabilit la Lespezi, unde a rămas până la sfârșitul vieții (1938). În 1891 este numit medic la Lespezi doctorul Gheorghe P. Malcoci, absolvent al Facultății de Medicină Iași, care era fiul doctorului Petru Malcoci, medicul Plasei Muntele din județul Suceava și ginerele doctorului Gheorghe Rojniță, director sanitar al județului Suceava. Doctorul Gheorghe Malcoci a funcționat ca medic la Lespezi până în anul 1896, când își dă demisia. După Gheorghe Malcoci este numit doctor Anibal Bălăceanu. În 1986
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
director sanitar al județului Suceava. Doctorul Gheorghe Malcoci a funcționat ca medic la Lespezi până în anul 1896, când își dă demisia. După Gheorghe Malcoci este numit doctor Anibal Bălăceanu. În 1986 este scos la concurs postul vacant de medic de plasă, Siretul de Sus, de la Lespezi. În 1904 este menționat ca medic la Lespezi doctorul Gheorghe Ion Drăghici, absolvent al promoției 1901 de la Iași, el fiind cel care înființează și Spitalul din Lespezi cu 20 de paturi. Anuarul Direcției Sanitare a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să-și muncească pământul, cum săși chivernisească economiile, cum să-și crească copiii, fiind în fruntea lor în timpul luptelor de apărare a pământurilor strămoșești. Învățătorii au fost și continuă să fie adevărați iluminiști. Alexandru Bratu, învățător și subinspector școlar al Plasei Siret, împreună cu învățătorul Dumitru I. Cojocaru, director de școală, au reușit în târgul Lespezi să inaugureze Casa de Sfat și Citit (1926), iar în 1932 au sprijinit ridicarea Căminului Cultural „Cultul Eroilor” din Lespezi, o clădire care se păstrează și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Hărmănești, Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul de subinspector școlar la Plasa Mălini și Plasa Lespezi, director de cămin cultural la Lucavăț-Storojineț și Heci, secretar al Comisiei de atestare pentru raioanele Pașcani și Târgu Frumos, în perioada 19561957. A participat la al doilea război mondial, având gradul de locotenent în regimentul 24
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Te rog, strânge masa. Toți trei o să dormim în camera asta la noapte. Pune așternutul lui Naoji la mijloc. Îmi venea să plâng. Naoji s-a întors târziu și a făcut zgomot mare prin casă. Am dat la o parte plasa pentru țânțari și ne-am strecurat toți trei înăuntru. — De ce nu ne povestești ceva despre Pacificul de Sud? am întrebat. — N-am ce să povestesc. Absolut nimic. Am uitat. Când am ajuns înapoi în Japonia și m-am urcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Japonia și m-am urcat în tren, câmpul de orez mi s-a părut nespus de frumos de la fereastra trenului. Asta-i tot. Stinge lumina. Nu pot să dorm așa. Am stins lumina. Razele lunii de vară se strecurau prin plasă. A doua zi dimineață, Naoji privea în zare, spre mare, stând culcat, cu țigara în gură. — Am auzit că te doare limba. Parcă abia atunci și-ar fi dat seama că mamei nu-i era bine. Mama a schițat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
participarea în emisiune, așa cum am anuntaț-o... și de aceea am și ales o ținută în spiritul vacanței de vară", a scris Bianca. "Sfidează demnitatea, respectul și bunul simț" Ea a adăugat "Nu pot să cred că am luat așa o plasă și că au abordat iar subiectul pe seama căruia dădusem deja un interviu, în urmă cu o lună, când am spus clar că este ultima oară când mai vorbim despre asta! Mai mult decât atât: discuția nu le-a fost indeajuns
Bianca Brad îl atacă dur pe Măruță, după ce a fost la Happy Hour by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71989_a_73314]
-
Cristina Alexandrescu Delia a fost pipăită pe sâni în cadrul unei farse pusă la cale de Dan Negru, la emisiunea ”Plasa de stele”. Timp 25 de minute, Delia a fost forțată să cânte și amenințată cu arma de un tânăr actor care a jucat foarte bine. La sfârșitul farsei, când totul a ieșit la iveală, Delia s-a repezit spre tânăr
Delia pipăită pe sâni într-o farsă. Lui Dan Negru i-a scăpat asta by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72303_a_73628]
-
făcut de cronicarii literari din spațiul lingvistic german de a desluși componentele și originile impetuoasei creativități a lui Mircea Cărtărescu, de a stabili filiații cu marii autori ai literaturii universale fără a-l putea prinde totuși pe scriitorul român în plasa unei genealogii definitive. " Un Proust de la bloc" titra "Der Spiegel" cronica la primul volum din trilogia Orbitor, salutînd ocazia oferită cititorilor germani de a lua în sfîrșit contact cu opera "celui mai mare scriitor român contemporan". Cînd nebunia este zilnică, ce
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
acel impact aproape contondent pe care poezia lui Ion Barbu îl are asupra cititorului. Dacă autorul Jocului secund se comportă ca un pugilist, lovind năprasnic și definitiv, Barbu Brezianu levitează într-un mediu translucid, folosește geometria doar ca pe o plasă cu ajutorul căreia captează muzici imateriale, și nu spre a crea realități definitive și structuri de nezdruncinat. În ciuda aparențelor apodictice ale propozițiilor sale și a discursului în epură, poetul Barbu Brezianu are un suflet romantic și sentimental pe care, din delicatețe
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
piață cu bidoane de lapte, / altele caută judecătoria de ocol / unde țăranii coboară / și intră în curte cu biciul în mînă. Lîngă monumentul cu vultur / apar funcționarii lins pieptănați, / dispar în misterioasele coridoare / împodobite cu genți și avize" (Reședință de plasă).Un aer de pictură naivă emană din asemenea imagini țepene, cu linii tandru caricate, de o culoare voit stridentă, menită parcă a drapa înduioșarea. Nu putem a nu ne aminti ( și ne amintește și autorul) de pînzele lui Henri Rousseau
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
al parabolelor zen. Numai că fără concizie, fără simplitate și - în definitiv - fără surpriză. Bătrânul Feofan stând la lungi palavre cu un copilandru pescar și întor-cându-i vorbele. De-a dreptul nefiresc: "Cum așa? Cum poți pescui apa?/ Foarte simplu. Scufunzi plasa goală în apă/și o scoți afară plină.../ Dar apa nu-i pește ca să-l pescuiesc,/ zise puștiul cu glas mustrător./ Crezi? Făcu bătrânul./ Cred, răspunse băiețelul./ Ascultă, zise Feofan, apa nu-i decât un pește mai mare/ plin de
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
Dacă imprimi un anumit ritm deja ai transmis." sau "Nu este nevoie de oameni/pentru o legătură umană cu lumea" sau "Revelație brutală: pumn în cap, creier" sau " Lucrurile sunt tot mai multe,/tot mai ușor de adunat/într-o plasă" sau " Fug mai departe, nu fug, mă îndrept". Sau, în fine și pe scurt, (Poemul de carton) Urme de distrugere pe Marte se dovedește, una peste alta, o ieșire din text. Nu neapărat a lui Bogdan Ghiu, ci a felului
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
vraja și actul de a vrăji sînt practici păgîne a căror intensitate crește pe măsură ce creștinismul dă tot mai mult înapoi. În cadrul acestei ofensive păgîne făcute sub paravanul instalării unei noi religii, televiziunea este chiar agentul revrăjirii lumii. Ea aruncă o plasă de imagini asupra minții oamenilor prinzîndu-i într-o țesătură fantasmatică cu ajutorul căreia le poate manipula gîndirea și atitudinea.
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
Vadim și nici împotriva neo-legionarismului pe care încearcă să-l construiască acum Becali. În schimb, sunt gata să înjunghie pe oricine condamnă crimele comuniste. Sper să nu ajungem să trăim clipa în care și noi, și ei să cădem în plasa țesută din complicitatea pe care-o stabilesc, peste capul nostru, cu astfel de personaje.
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
Mircea Mihăieș Una din cele mai reconfortante imagini din ultima vreme a fost, pentru mine, aceea a unui șir, parcă nesfârșit, de tinere femei coborând cu plase grele de plastic în mână. Urcam spre pavilionul Romexpo, la Târgul de carte Gaudeamus, iar ele ieșeau fericite că reușiseră să găsească tot ce doreau. Imaginea s-a suprapus uneia pe care-o știam, de multă vreme, din viața cotidiană
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
ieșeau fericite că reușiseră să găsească tot ce doreau. Imaginea s-a suprapus uneia pe care-o știam, de multă vreme, din viața cotidiană a femeii române: după așteptări interminabile la cozi, reușeau, de bine, de rău, să-și umple plasele și se îndreptau, asemenea unor pachebote îngreunate, spre casă. De data aceasta, exista o anumită exuberanță, un sentiment al triumfului care n-avea cum să-ți scape: sentimentul limpede că se punea la cale un festin intelectual. Săptămâna trecută, de la
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
sau să semneze materiale de presă cu referiri la politica PCR. Și-a manifestat intenția de a concepe lucrări de istorie și critică literară, de sertar, axate pe idei care în "conjunctura" actuală nu pot fi publicate". Ei bine, în ciuda plasei de turnători care i-au înregistrat fiecare mișcare, în ciuda măsurilor Securității (inclusiv de "a-i controla toate deplasările" și de instruire "ofensivă" a rețelei), scriitorul cu pricina - un simplu civil - n-a devenit o unealtă a represiunii. De ce-ar
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
deodată, privind-o cu duioșie, cu vinovăție, mă revolt: nu, ea nu ! Ea nu e vinovată ! Până aici, domnilor ! Soția mea, alte mii, alte zeci de mii, sute de mii de femei oneste, cu serviciu, casă, copii, lovite de blestemul plaselor goale și al cozilor interminabile trebuind să suporte dezastrul bucătăriilor fără gaze, căldură, lumină, nu sunt și nu pot fi socotite - de nimeni - vinovate." (pag. 194) O asemenea lectură, ceva mai interesată și - fă ră dubii - mult mai interesantă, transformă
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
a promiscuității. Ajunși la ai lui, la Pitești, filologii necăjiți trec prin alte peripeții. Cezar ajunge să se bată cu taică-său, montat împotriva Luminiței de un amic perfid. Nebunia își sticlește ochii la tot pasul. Cuscrii îi cad în plasă unul câte unul, cel din urmă fiind cel dintâi: tatăl lui Cezar începe să deseneze cruci pe pereți, cu anunțul de un comic lugubru că fiul lui a murit. Proiectorul este întors, apoi, spre Luminița, despre care aveam, până acum
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
o naratoare anonimă consemnează scene de viață cotidiană. Lumea e schimbată, de nerecunoscut, în cel mai concret mod cu putință: munții dispar, căci totul trebuie să fie nivelat, fără relief, oamenii au nevoie de alte capete ca să trăiască mai departe, plasa de interdicții riguroase și permisiuni bine delimitate îi acoperă, îi transformă în anonimi, lipsiți de personalitate. Cuvintele se golesc de înțeles. Totul poate deveni delict (delictul "de nap porcesc", delictul de "abajur"), scrisul e un delict, literele sunt sau nu
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
tare aplecat și răspânditor de idei revoluționare” . C.Stanciovici funcționar ca profesor la Școala Ionascului din Slatina a raportat Departamentului Instrucțiunii Publice că nu a putut aduna învățătorii la școala normală din oraș, din cauza holerei, dar ca prin subrevizorii de plasa le-a comunicat acestora o intensă deslușire asupra cauzei sacre a patriei și a Proclamației liberatoare dar a mers și prin satele județului pentru aceleași sfătuiri și deslușiri necesare propagării revoluției.Programul revoluționar se deslușea de către învățători în fața poporului, înaintea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
școala primară din capitala de județ. Numele de Școala normală a fost stabilit de Eforia Școalelor iar în 16 septembrie 1848 prin circulara 97 2982 a făcut cunoscută denumirea școalelor obștești. Școlile din sate s-au numit comunale, cele din plăși, unde au fost așezați revizorii s-au numit preparande fiindcă acolo erau doi învățători, iar școlile din capitalele de județ s-au numit normale, cele de la Craiova centrale, iar cele din București Complementare . În Targujiu profesorul școlii normale era C.
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
miliție, a învățătorilor., pentru că aceștia în zilele de duminică și de sărbători erau ocupați să ducă copii la biserică. La 10 octombrie 1870 T.Angelescu anunță la minister, înființarea a 2 școli noi, la Vartopu,Plaiul Vulcan și la Raci, Plasa jiu. Acest fenomen a fost de scurtă durată, deoarece în anii următori, unele școli s-au desfiintat pe motive bugetare. Așa s-a întâmplat și în comuna Godinești unde existau 2 școli ce erau întreținute de comună, una din ele
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
clasei, împărțiți în mai multe echipe egale, se țin de talie unul de altul. La semnal, toate echipele pleacă deodată în fugă spre linia de sosire. Câștigă echipa care depășește și ajunge prima la linia de sosire. 21.Pescarul și plasa Toți elevii sunt împrăștiați pe terenul de sport. Unul dintre ei, „pescarul”, va alerga după „pești” căutând să-i prindă. După ce reușește să prindă un elev, dă mâna cu acesta și aleargă, în continuare, după altul, îl prinde și se
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]