667 matches
-
parte din planul ambițios de restructurare a orașului medieval, unde piața clasică este închisă perimetral cu clădiri de locuințe, dotate cu portice primitoare la parter. Arhitectura de fațadă se caracterizează prin folosirea decorației tradiționale de piatră și cărămidă, pentru o plastică sobră, în care apare acoperișul înalt cu lucarne. Clasicismul este ridicat și în artă la fel ca în literatură, la rangul unei instituții. Clasicismul tinde spre o eleganță mai rafinată la sfârșitul secolului, a cărei adevărată măsură ne-o va
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
sadoveniene”. Poetul Gheorghe Tomozei afirma într-un articol publicat în 1965 în revista Cinema că "„Drăgan a vrut să ecranizeze un roman clasic, sobru și dens, cu mijloacele realizatorului de superproducții, a vrut să împace logica dramaturgică a textului cu plastica filmelor de capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare. El a remarcat faptul
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
al U.A.P. din România. Participări: din 1982 și până în prezent participa la anualele Filialei U.A.P. Bacău, expozițiile Atelier 35, expoziții de grup, bienale, saloane naționale și internaționale. Bienale și saloane naționale, expoziții de grup: 2013 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția a III-a, Muzeul de Artă din Cluj, Galeria Națională / 2013 - Expoziția Națională „Salonul Artelor Temeiuri - muzică elementelor primordiale” ediția a IV-a, Sala Brâncuși de la Palatul Parlamentului București / 2012 - Bienala Concurs de Artă Plastică
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
a VIII-a, Galeria U.A.P. Filiala Buzău / 2012 - Expoziția “Duplex Bacău - Buzău”, Galeriile „Ion Frunzetti” Bacău / 2012 - Expoziția „Ioni”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2012 - Expoziția de artă plastică „Femeia”, Galeria „Alfa” Bacău / 2011 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția a II-a, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2011 - Expoziția de artă plastică contemporană Salonul Municipal „Artis 2011”, Galeriile „World Trade Center” Hotel Europa Iași / 2011 - Expoziția și lansarea albumului "Sinteze contemporane - Artă
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
2011 - Expoziția "Toamnă bacoviană - 130 de ani de la nașterea poetului George Bacovia", Muzeul de Artă Bacău / 2011 - Expoziția „Duplex - Anuală 1971-2011”, Galeriile „Alfa”, Galeriile „Frunzetti” Bacău / 2010 - Expoziția „Ionii”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2009 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția I, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2009 - Expoziția “Scris, Semn, Simbol”, Galeria de artă contemporană Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2009 - Expoziția “Experiment”, Galeriile “Alfa” Bacău / 2008 - Expoziția „Tradiție și Postmodernitate”, Galeriile de
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
(n. 20 iulie 1928, Chișinău; d. 2002) a fost o sculptoriță moldoveancă. A absolvit în 1952 Școala republicană de arte plastice „I. E. Repin”, secția de sculptură. Practica sculptura de postament și plastica mică. În structura de postament dezvolta tradițiile artei românești ("Hora", "Fata cu cobiliță", "Roadă", "Muzicanții"; toate realizate în 1968). A lucrat la numeroase portrete: "Portretul constructoarei Romanciuc" (1964, gips), "Ana Ungureanu" (1968, șamotă) etc. S-a impus și ca autoare
Alexandra Picunov () [Corola-website/Science/314819_a_316148]
-
(în engleză: întâmplare, fapt, eveniment în desfășurare) este o mișcare artistică în care produsul este caracterizat printr-o improvizație în direct contact cu publicul, bazată pe interferența între mai multe forme de artă (spațiale și temporale - teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), având ca scop anularea distanței dintre realitatea și creația artistică. Din zona artistică se păstrează o serie de trăsături, cum ar fi convenționalitatea, gratuitatea, tendința spre semnificație, iar de la realitate se împrumută accidentalul, posibilitatea controlului asupra
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]
-
denumirea "patologia clinica"; (b) la rubrica "microbiologie-bacteriologie", denumirea "microbiologia" care apare în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu denumirea "microbiologia e virologia"; (c) la rubrica "chimie biologică", se adaugă următorul text: "Italia: biochimia clinica." (d) la rubrica "chirurgie plastică", denumirea "chirurgia plastica" care apare în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu denumirea "chirurgie plastica e ricostruttiva"; (e) la rubrica "gastroenterologie", denumirea "malattie dell'apparato digerente, della nutrizione e del ricambio" care apare în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu denumirea "gastroenterologia"; (f) la rubrica
jrc4106as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89269_a_90056]
-
în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu denumirea "microbiologia e virologia"; (c) la rubrica "chimie biologică", se adaugă următorul text: "Italia: biochimia clinica." (d) la rubrica "chirurgie plastică", denumirea "chirurgia plastica" care apare în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu denumirea "chirurgie plastica e ricostruttiva"; (e) la rubrica "gastroenterologie", denumirea "malattie dell'apparato digerente, della nutrizione e del ricambio" care apare în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu denumirea "gastroenterologia"; (f) la rubrica "endocrinologie", denumirea "endocrinologia" care apare în dreptul mențiunii "Italia" se înlocuiește cu
jrc4106as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89269_a_90056]
-
Miron Radu Paraschivescu scria: "Față - de exemplu - de ceea ce putem vedea în sălile de expoziție vecină lui Victor Brauner, pictura acestuia însemnează integrare, atitudine care, în măsura artisticului, este socială, fiindcă V. Brauner ia atitudine prin însăși factura și ideologia plasticii lui." În ziua de 27 aprilie, creează ilustrațiile pentru culegerea de poeme a poetului Gellu Naum "Drumețul incendiar" și "Libertatea de a dormi pe frunte". În 1938 se întoarce în Franța. La 28 august, își pierde ochiul stâng într-o
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
(n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului. El a influențat prin activitatea sa și a grăbit în același timp, în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea instituțională până la izbucnirea Războiului Ruso-Turc din
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
delegației românilor în exil la Adunarea Națiunilor Europene Captive. De sorginte urlățeană a fost și criticul de artă [[Aurel D. Broșteanu]] (1904-1984), unul din fruntașii criticii de artă românești, din perioada interbelică. Încă student (la Drept) fiind, este atras de plastică și începe, paralel cu profesia de magistrat, o prodigioasă colaborare cu studii, cronici de expoziție și articole de istorie și critică de artă la reviste de prestigiu. Ținuta acestor studii, baza lor documentară, concluziile logice, ca și stilul ales pe
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ceștile globulare ce prezintă două torți supraînălțate; acestea erau ornamentate cu motive solare incizate: cercuri concentrice, cercuri solare sau zigzaguri). Repertoriul decorativ indică o schimbare majoră și în viața spirituală: cultul fertilității și al fecundității (consacrat prin bogata și variata plastică neo-eneolitică) este înlocuit cu un nou cult - cel al soarelui. Au fost descoperite alte așezări aparținând culturii Verbicioara la Clocociov (punctul ”Pădurea Iliescu”), la intersecția străzilor Oituz și Dealul Viilor și pe strada Tudor Vladimirescu, după podul de la “Botul Calului
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Catedrala din Reims, stil care evoluează pe durata întregului secol al XIII-lea, în arta statuară monumentală precum și în artele decorative. Statuile de devoțiune se multiplică, iar "Fecioara cu pruncul" devine o temă favorită. Paralel cu acest stil elegant, în plastica funerară se dezvoltă un curent realist care cunoaște un mare avânt, începând de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Căutările în această direcție duc la apariția portretului, la mijlocul secolului. Sub domnia lui Carol al V-lea (1364-1380), al cărui sprijin este
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
pasionat. Tudor Arghezi a menționat faptul că „"... Baltazar citea cât mai mult, citea acasă, citea pe uliți, citea în tramvai și pretutindeni"”. El a putut suplini astfel lipsa studiilor în Occident datorită unor însușiri intelectuale deosebite. „"Intuiția lui în ale plasticii, atât de fină și acută, talentul lui înnăscut, modelat, împuternicit de muncă și concentrare, un fel de devinație firească și suprafirească, au umplut această lacună care pentru un altul ar fi putut fi dezastruoasă"”. Pictorul Baltazar a început activitatea publicistică
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
sale s-au confirmat de-a lungul timpului. Prima cronică a fost publicată în ziarul "Voința națională" în ediția din 7 - 20 noiembrie 1903, într-o rubrică intitulată "Convorbiri artistice". La această rubrică a ziarului a scris critică și cronică plastică până în anul 1905 semnând cu Baltazar sau cu pseudonimul Ioan Grozea. Cu pseudonimul Spiridon Antonescu a semnat adesea în revista literară "Viața românească" (vezi secțiunea Controverse, incertitudini). În pictură, Apcar Baltazar a fost adeptul unei concepții realiste susținând că "... școala
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Almeria, Spania ● 2013 - ,Pastel Urban’’, Muzeul de Artă Arad ● 2013 - 15. Art 20, SRK-Hall Renko(Hameelinna), Finland ● 2013 - Inside Thassos, Kalokerigo Gallery, Limenas, Grecia ● 2013 - a IV-a ediție a Bienalei Internaționale de Artă , Meeting Point’’, Arad ● 2014 - Salonul de Plastică Mică, Brăila (RO) Simpozioane de artă ● 2000 - 2008, Serviciul de Ajutor Maltez în România, Dorobanți, Arad ● 2003 - Bekescsaba, Ungaria ● 2003 - Ecka-Zrenjanin, Șerbia ● 2004 - Tabăra Internațională, Gărâna, Caraș-Severin ● 2005 ,Atelier liber”, Niklasdorf, Austria ● 2005 - ,Svetionic”, Novi-Sad, Begec, Șerbia ● 2006 - ,United energy
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]
-
A.P Arad - la Zdrenjanin - Iugoslavia-1974; Expoziția Filialei U.A.P Arad - la Bekescsaba și Szarvas - Ungaria-1977; Expoziția de Artă Românească la Helsinki - Finlanda-1977; Expoziția de Artă Românească la Dortmund - Germania-1977; Expoziția Internațională de Desen - Cuba - 1977; Expoziția de Artă Plastică Arădeana la Oroshaza - Ungaria-1981, 2005; Expoziție de Grup - Nantes-Franța 1982 Salonul Internațional de Gravura Mică - Cluj- Napoca-1997, 1999, 2001, 2005; Slaonul Internațional de Gravura Mică - Tokyo - Japonia 1998; Slaonul Internațional de Gravura “Iosif Iser” 1999, Ploiești - România - Premiul special pt.
Ioan Cott () [Corola-website/Science/315673_a_317002]
-
această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și plastica lor îmbinările pereților de la biserica din Zolt (Banat) sau de la aceea din Păniceni (Cluj), dar și pe ale caselor și șurilor bătrâne din care, exemplare izolate, mai dăinuie în Munții Apuseni. Tipul de plan, în care se înscrie edificiul, este
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la această biserică s-au făcut
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
din Epoca bronzului. Sălacea( cultura Otomani, faza a II-a), județul Bihor; Balej-cultura Gârla Mare, din Bulgaria și Monteoru (cultura Monteoru, județul Buzău). Din aria culturii Wietenberg, faza II, se cunoaște un loc de cult la Oarța de Sus. În legătură cu plastica antropomorfă, aceasta este mai slab reprezentată în această perioadă decât în perioada neoliticului.Singura cultură din spațul nostru care este foarte bine reprezentată din acest punct de vedere este cultura Zuto Brdo-Gârla Mare, la care se adaugă cultura Szeremle-Bijelo Brdo-Dalj
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
puternic și urgent și pe de altă parte, constituirea unei noi iconografii religioase și a unui topos al salvării.Magda Cârneci (...)Proiecția mesianică a lucrărilor lui Marian și Victoria Zidaru tinde, în fond, către un proiect de inginerie socială, o „plastică socială” tipică pentru arta timpului nostru, cel puțin de la Joseph Beuys încoace. Faptul că pentru a face priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
feminismului atunci când concepe și promovează imaginea unei naturi feminine neschimbabile, eternă, cuprinsă între parametrii familiari bunicelor sau străbunicelor noastre.Erwin Kessler (...)Proiecția mesianică a lucrărilor lui Marian și Victoria Zidaru tinde, în fond, către un proiect de inginerie socială, o „plastică socială” tipică pentru arta timpului nostru, ce puțin de la Joseph Beuys încoace. Faptul că pentru a face priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
ne sunt prezentate material specific acesteia, descoperite la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
unor motive ce aparțineau basmelor sau legendelor, pentru ca mai apoi, să tinda către compoziții extrem de organizate, în care conturul începe să aibă un rol din ce in ce mai important, cristalizându-se într-un proces lent de asimilare a cubismului (lucrarea ,Prezicătoarele’’). Alături de câmpul plasticii pe care il explorează trecând prin mai multe etape, un loc important în creația lui Corneliu Michăilescu îl ocupă grafică, ce traversează, prin intermediul caracteristicilor sale distinctive, aceleași perioade că și pictură. Corneliu Michailescu este de fapt primul pictor român care
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]