680 matches
-
iubire transformatoare, care este în sintonie cu Dumnezeu și cu aproapele prin comuniunea de viață (koinonía bíou). Adevăratul gnostic, care ajunge condiția de ápàteia, nu are nevoie de reguli sociale care rămân totuși necesare creștinilor care nu au atins încă plinătatea gnozei. Folosirea filozofiei grecești și a categoriilor sale, oricât ar părea de prudent, condiționează destul de mult atitudinea speculativă a teologilor alexandrini înclinați, îndeosebi Origene, să dea proeminență aspectelor doctrinare în detrimentul celor disciplinare sau morale, considerând că deprinderea etică este mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o floare, „rugăciunea florilor”. Tonalitatea și figurația din a doua carte sunt cuprinse rezumativ în piesa titulară: „S-a scuturat o chiparoasă/ Și florile se-apleacă toate,/ S-o vadă cât e de frumoasă,/ Când moare fără de păcate”. În toată plinătatea lui, melosul simbolist, elegiac, languros, sună în poemele fără forme fixe, unele în vers liber, ce formează, în culegerea Pagini alese (1923), ciclul A fost odată: „Cad frunzele și azi ca și-n trecut,/ Cum cade gândul în necunoscut.../ Dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288260_a_289589]
-
de acțiunile acesteia, atunci ea va căpăta treptat coloratura ideilor acestei gândiri: mai egoistă sau mai altruistă, mai profundă sau mai stupidă, mai virtuoasă sau mai josnică etc. Iubirea nu trebuie să fie altceva decât ceea ce este: o senzație de plinătate a trăirii, de fericire În sine, neatinsă de ambiții, de justificări sau de prejudecăți (care Încătușează). Când există, iubirea nu are nevoie de cuvinte pentru a se face cunoscută. Μ Adevărul e că sensibilitatea noastră este, de regulă, egoistă: vrând
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
constrângerilor tematice ale acestei lucrări) să realizăm aici și acum, o prezentare monografică a Spitalului de Urgență Floreasca deși acestuia i se cuvine o asemenea monografie. Am inclus, în tematica lucrării, Clinica de Anestezie și Terapie Intensivă, din care rezultă plinătatea activității de urgență, evidențiindu-se în același timp rodnica, benefica, eficienta colaborare interdisciplinară între toate secțiile și compartimentele ce fac să pulseze la cotele cele mai înalte întreaga activitate a Spitalului de Urgență Floreasca. CLINICA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fie. Vocația, în schimb, nu se naște prin actul unei "exorcizări", ci prin interiorizare, asumare, asimilare și, la limită, prin educație. Ea se definește prin recunoaștere de sine și operă, amândouă posibile printr-o armonizare internă a aptitudinilor. Vocația este plinătate de viață fiind centru de energie, dar ea vine pe lume nu pentru o corecție, pentru a reface ceea ce s-a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Evagrie Ponticul sau Monahul, ascet din secolul al IV-lea creștin, definea rugăciunea a fi „urcușul minții spre Dumnezeu”, iar teologia „împreuna vorbire cu El”, „convorbirea” cu Părintele Ceresc. Venerabilul Părinte Ion Cârciuleanu, ajuns la vârsta plinătății duhovnicești, a roadelor mântuitoare și pentru toți folositoare ale credinței și rugăciunii personale, ne transmite, cu foarte multă căldură sufletească și cu dragoste părintească, experiența sa de viață creștină, încununată în lucrarea rugăciunii. Paginile prezentei lucrări ne descoperă sufletul unui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noastră sufletească este îmbunătățită. Rugăciunea săvârșită în timpul Sfintei Liturghii este o școală a învățăturii creștine și o metodă de cateheză creștină. în Biserică, creștinul află învățătura dogmatică a Bisericii, sub forma concentrată a Crezului, dar și sub forma rugăciunilor din plinătatea imnografiei ortodoxe. Prin participarea la Sfânta Liturghie intrăm în legătură de taină cu Dumnezeu. Ea izvorăște din Sfântul Prestol și actualizează Jertfa Mielului lui Dumnezeu. Suprema legătură de taină cu Dumnezeu, spre care năzuiesc toți creștinii, nu se poate realiza
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
din urmă hrană este cuvântul lui Dumnezeu, care înseamnă cunoașterea adevărurilor dumnezeiești și duce sufletul la contemplarea nemaivăzutelor, dumnezeieștilor comori, cu a căror vedere mintea se desfată; iar când harul dumnezeiesc pătrunde în suflet prin dumnezeieștile taine, îi dă lui plinătate și hrană din belșug. în curgerea vieții noastre primim aceste taine: pocăința și, mai cu seamă, împărtășirea cu Sfintele Taine. Tertullian se minunează de înțelepciunea dumnezeiască, care a rânduit să se așeze cereri pentru trebuințele pământești, deși Domnul a spus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de temei din punct de vedere cristologic, acest «gol» nu se umple în mod automat - așa cum, adeseori, suntem obișnuiți să credem - cu prezența Domnului. În lumea reală, de zi cu zi, nu este obligatoriu ca golului să îi corespundă o plinătate de alt tip. Dar, chiar dacă ar fi așa și - slavă Domnului - uneori trăim așa ceva, nu avem nicio garanție că această stare va ține mult și că va fi trăită cu aceeași intensitate de-a lungul întregii vieți. În special, în ceea ce privește
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
singur loc, închiși în mănăstire. Trebuie să fim foarte atenți atunci când vine vorba de exaltații «gratuite», de tentă gnostică, despre o viață consacrată ce nu catadicsește să se confrunte cu truda necesară pentru a trăi bucuria unei existențe ce țintește plinătatea, acceptând, între timp, ceea ce-i lipsește. Aceasta pentru că fecunditatea vieții consacrate - ca experiență și expresie a credinței - este direct proporțională cu debarasarea de bunăvoie de orice formă vizibilă de fecunditate și de moștenire. Asupra acestui aspect trebuie să insistăm, pentru
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
direct proporțională cu debarasarea de bunăvoie de orice formă vizibilă de fecunditate și de moștenire. Asupra acestui aspect trebuie să insistăm, pentru a evita iluzii ce se pot transforma în grele decepții: fecunditatea în viața consacrată, ca formă posibilă de plinătate umană și în calitatea sa de ucenicie generoasă, este direct proporțională cu renunțarea la orice formă vizibilă de fecunditate și moștenire. Papa Francisc, care are avantajul de a fi un iezuit ce cunoaște pe dinăuntru experiența vieții consacrate, atât ca
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
viața evangheliei, renunțând nu doar la sexualitate, ci și la căsătorie, este o persoană trunchiată, tăiată, căreia îi lipsește scopul existenței, scop necesar asigurării unui viitor pentru propria viață. Atunci când decidem în mod liber să nu urmăm calea naturală a plinătății umane, care constă în intima deschidere spre fertilitate, trebuie să ne asumăm neajunsul de a fi persoane «tăiate». Provocarea pe care trebuie să o înfruntăm este aceea de a reuși să transformăm acest gol în tărâmul privilegiat al unei iubiri
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lume. Ne referim la eunucie - căci așa o numeau cei din vechime - întrucât viața noastră este o viață trunchiată, iar cu acest fapt trebuie să ne împăcăm astfel încât să facem din această «viață schilodită» locul unei vieți mai bogate. Această plinătate exuberantă de viață nu poate fi experimentată ca o viața primită, ci doar ca o viață dată, aruncată, irosită. Suntem datori să ne aruncăm în golul dăruirii de sine, însușindu-ne «sentimentele» (Fil 2,5) și atitudinile unicului model care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
determină scopul, ci limita, care - dacă este primită și onorată - ne permite să trăim într-un mod diferit. În acest fel am putea fi profeții unor modalități diferite de a locui în lume și de a gusta bucuria vieții în plinătate, fără a ceda idolatriei excesului, care este o negare a limitei, o negare a propriei creaturalități, a dăruirii și a solidarității cu toți oamenii. Pornind de la această considerație, trebuie să conștientizăm, cu simplitate și onestitate, că mulți dintre cei care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
noastră, e nevoie să fim deschiși nu doar pentru o colaborare la nivel de inițiative practice, ci și față de o conspirație mai profundă, care se exprimă în ceea ce am putea defini drept o comunicare între carisme în vederea maturizării și a plinătății - umane și spirituale - a persoanelor. Recuperarea, fără doar și poate necesară, a propriei carisme și a propriilor origini ar trebui să ne deschidă în ziua de azi spre o sensibilitate mai profundă față de «carismă», care este darul unei chemări de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
desigur, nouă, ci are o lungă tradiție în terțiari, în oblații seculari, în confraternitățile din preajma Ordinelor etc. Însă relația dintre consacrați și laici, ca și aceea cu clericii, este mult mai delicată în zilele noastre, întrucât conștiința demnității și a plinătății vieții laicale, recunoscută de Conciliu și întărită de Gaudium et spes, trebuie să fie păzită și cultivată cu rigurozitate. Deoarece în trecut viața consacrată era considerată o «stare de perfecțiune», era limpede că destoinicia vieții creștine a unui laic depindea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
care ar putea, mai degrabă, să le lezeze demnitatea decât să o intensifice. Ba, mai mult decât atât, există primejdia să apară o incompatibilitate de valori și datorii ce ar putea tulbura, ba chiar îmbolnăvi, persoanele, punând astfel în pericol plinătatea, seninătatea și misiunea specifică stării lor. Ar fi de rău augur, de exemplu, dacă aspirația și truda imitării valorilor și a obișnuințelor specifice vieții consacrate ar periclita ori ar frâna fidelitatea - iubitoare și creativă - ce trebuie să domnească în viața
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de abisuri. Așa cum spun sfinții părinți: este mai degrabă un spital decât o academie. Este un loc în care, din punct de vedere omenesc, găsești de toate și, desigur, în timp ce traversezi această totalitate și poate că-ți dorești să dobândești plinătatea, nu trebuie să uiți că înaintea plinătății există varietatea. Monahii care sosesc în mănăstire aduc cu ei ceea ce sunt: istoria lor, mai bine zis istoriile lor, căci trebuie să folosim pluralul. Fiecare monah poate și trebuie să fie sârguincios, însă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai degrabă un spital decât o academie. Este un loc în care, din punct de vedere omenesc, găsești de toate și, desigur, în timp ce traversezi această totalitate și poate că-ți dorești să dobândești plinătatea, nu trebuie să uiți că înaintea plinătății există varietatea. Monahii care sosesc în mănăstire aduc cu ei ceea ce sunt: istoria lor, mai bine zis istoriile lor, căci trebuie să folosim pluralul. Fiecare monah poate și trebuie să fie sârguincios, însă trebuie și să încerce, pe cât îi este
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta”. Cînd pe ivriți i-a apucat puhoiul de revelații mincinoase cu care și-au fericit puținătatea minților și plinătatea veninului, arameii/arameenii erau cunoscuți în imperiul babilonian apoi persan ca populația cea mai cultă și cea mai pricepută în comerț. Limba lor ajunsese limba oficială a imperiului persan deși mulți istorici refuză orice legătură între persani și aramei, ignorînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
acopere în grabă, ca un răufăcător, par să îi copleșească viața și atunci strigă: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las”. Versurile din Nume, foarte clare, dar nu simple, dezvoltând imagini îndrăznețe, au un sunet grav, caracteristic, de plinătate interioară. Totul e aici plătit până la ultima monedă - poezia nu e nici joacă, nici joc, ci sentiment profund și rană. A doua culegere de poezii a lui, Între nume și lucruri, apărută postum și alcătuind, împreună cu reproducerea aproape integrală a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
spune că îl ofensează pe Domnul său; dacă însă va refuza să treacă, îl voi acuza de lipsă de respect fiindcă nu vine le mine». După ce l-au chemat pe acel om, care era plin de Dumnezeu și din această plinătate era bine pregătit cu privire la ceea ce trebuia să facă și să spună, trecând peste acel covor, s-a apropiat de sultan. Acesta, considerând că avea un motiv suficient pentru a-l certa pe omul lui Dumnezeu fiindcă îl ofensase pe Domnul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și În alte poeme. În Mihaida pacea conjugală este figurată de o tînără mamă ce Întinde sînul cu ardoare lacomului său prunc sub supravegherea unui seraf caritabil, Însă „objectul adorabil al ardorilor materne” (și, fatal, paterne) Îl găsim, În toată plinătatea, În Anatolida. El se naște din imponderabilele unui târziu necunoscut, cunoaște momentul mistic al nuntirii și apoi piere misterios, totul desfășurîndu-se Într-un regim de purități aeriene. Cerul, vegetația, rîurile care veghează idila biblică constituie o sinteză de virtuți virginale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inclusiv arhaic-grecești și pregrecești), chiar și cu unele dintre cele mai timpurii manifestări de religie eurasiatică" (p. 26). Dolful are ca oponent uman pe Gheorghe, ucigătorul creștin de balaur. Este echivalat de profesorul Adrian Poruciuc mai curând cu ideea de plinătate în general, asemenea adjectivului românesc dolofan, și nu cu bolovanul sau delfinul. Deosebit de subtil și profund este interpretat de Adrian Poruciuc elementul simbolic al fundalului marin din unele colinde românești. Foarte interesante sunt paginile despre motivul mitic românesc denumit de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
binevenit dacă ar fi scos În evidență lipsurile calitative ale noii noastre literaturi În sensul că ceea ce se scrie de multe ori nu constituie esențialul realității, nu oglindește realitatea decât Într-o măsură destul de palidă, nu reușește să redea În plinătatea ei, marea transformare ce se petrece În conștiința oamenilor, bogăția de fapte, de caractere, de idei, de care viața noastră abundă. O asemenea critică se poate face Însă numai de pe pozițiile realismului socialist. Gravitatea abaterii tov. Crohmălniceanu a scăpat tov.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]