930 matches
-
pătrunzătoare, mimica și întreaga ei atitudine te descalificau înainte de a urca pe ring pentru susținerea meciului. A doua zi după vizita bunicului, m-a chemat în cămăruța ei de o austeritate monahală masa lângă geam; patul la perete; soba cu plită într-un colț; la răsărit câteva icoane și mi-a zis: Ia șăzi oleacî pi scaunul ista, măi țâcî. Așă. Șî spuni-mi drept dacî hodorogu șeala bătrân o fost pi la voi asarî? O fost ori ba? Da! am zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deja ne cunoștea. Ce-i, măi, băieți, ați venit după sobă, nu-i așa? Da, domnule gestionar. Ne-a dus undeva, într-o altă magazie, plină cu fel de fel de obiecte. Iată, copii, ăsta-i exemplarul vostru. Aveți aici plita, cercurile, rola, burlanele și coturile. Tot ce vă trebuie. Iar dacă mai aveți nevoie de ceva, căutați-mă. Ați înțeles? Da, domnule gestionar. Cei patru meșteri germani au săltat soba în timp ce noi aduceam accesoriile. Ajunși acasă, oamenii aceștia, aparent reci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ajuns la 92 de ani (după ce a crescut 18 copii), se află într-o situație umilitoare. Foamea îl sleise complet. Într-o zi fură un cartof de sămânță din rezerva mult prea milităroasei sale soții, îl coace în grabă pe plita încinsă și îl înghite ca pe o delicatesă, nu înainte de a-i da și nepotului o felie. Antologică este și "eutanasierea" barbară a bătrânului și bolnavului câine Haiduc. Ca într-o procesiune de inițiere, la care a ținut să asiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pungile de mâncare și băuturi din magazinele alimentare. Unii, mai harnici și mai pricepuți, gătesc câte ceva în bucătăriile de la hanuri. Și aici este o ocazie de a socializa, de a cunoaște persoane noi, care- și găsesc de treabă pe lângă aceleași plite. Este frumos acolo unde hanurile parohiale oferă cina și micul dejun în comun alături de programul religios și cel cultural. în hanurile comunale sau private, nici vorbă de așa ceva. în schimb, acestea din urmă sunt noi și mai bine dotate. Așa
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mă pricep deloc la chestia asta, a zis. Eu nu folosesc decît cocaină. Am vărsat puțină pe o bucată de hîrtie. Nu mi s-a părut OK. Ceva cenușiu spre negru. Presupun că „ăia” o preparaseră pe undeva pe o plită. Gains și-a făcut o doză, dar băgase deja-n el atîtea pastile și morfină că n-avea cum să-și dea seama dacă e bună sau rea. Așa că mi-am făcut eu o doză și i-am zis: - E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și mai Încet cu pedagogii, sociologii și econo miștii. - Asta chiar peste capul directorului străin de literatură, peste capul criticu lui atitrat al revistei, autohtonist și tradiționalist, și chiar peste capul și Înțelegerea bietului cititor. Dar verva abundentă și necio plită a memorialistului este uneori atenuată de tristețea despărțirii sale prea timpurii de unii colaboratori și prieteni. Cum și de musafirii nocturni, străvezii și spectrali, veniți lângă patul lui ca să protesteze cu glasul lor tăcut. - Noroc de pana lui cu vârful
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de altfel, am văzut cu emoție cum alergau spre noi femeile, bărbații și copiii, care cu ce aveau de mâncare În acea zi În casă: tăvi și oale cu ghiveci, cu varză, cu tocană sau cu ciorbă, atunci smulse de pe plită, fripturi de pasăre cu legume și cu ardei de-ți lua gura foc, stâmpărată repede din ploștile cu vinul care nu lipsea din nici o casă, căci fiecare Își avea peticul lui de vie și de grădină cu zarzavat, Într-o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se simțea cuprins de „mândrie naționalicească“ când privea la românii de sub stăpânirea un gurească, „Învățați și bine Îndemnați În calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe drumuri, de cărat cu torbele mâncare și am auzit la radio, când au fost din Franța, că își face el singur mâncare. Dar ce mâncare își face Dumnezeu știe! în ce o face, cu ce o face? Ce, are plită acolo? Avea atunci în 1994, când am reușit să-l văd, avea un ceainic electric. Cred că în acela își face...îl scoate afară cinci minute, vai de capul lui. Cum o fi amu? De atâția ani, de când l-am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
înainte de Anul Nou. Ziare nu mai primesc, ascult doar radioul. Cu mâncarea aici la Tiraspol este mai bine, fiindcă eu nu iau de la ei nimic, doar pâinea. îmi fac eu singur mâncare, din produsele ce mi le aduce Nina, pe plită. Cred că de-acuma știu toți că aici stau că așa a vrut Snegur și cu Vasile Calmoi. Ei acuma simt că au făcut o prostie. Dar de dat drumul se tem fiindcă pentru asta cineva trebuie să răspundă. Eu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mi-a făcut o supă din găină de casă și am crezut că mor intoxicat. Trei zile după asta am mâncat numai biscuiți cu E-uri, ca să mă fac bine. Cât despre lapte, numai când îmi amintesc cum fierbea pe plită, și mi se întoarce stomacul pe dos. Ce prostie, domnule Mariean, să chinui vaca, s-o tragi ore întregi de țâțe, când poți să iei foarte bine lapte la pungă de la magazin. Lapte adevărat, care nu miroase a vacă, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care aștepți cu nerăbdare continuarea, știe să releve drama fără a cădea în patetism excesiv și, mai presus de toate, știe să plăsmuiască personaje. Imaginea bunicului foarte bătrân care fură un cartof de sămânță pentru a împărți feliile fripte pe plită cu nepotul la fel de înfometat ca și el, scena cu bunica de o implacabilă cruzime care-l scapă pe câinele credincios al familiei de agonia inaniției prelungite, prezența discretă a lui Moș Butu, a fraților Răzmeriță, pictori iconari, sau a domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să-mi revin, căci altfel dădeam ortu' popii și nu mai ajungeam să-ți fac peșcheș sacul de tizic pe care nu Te jena Te rog să-L primești, deoarece ți-L ofer din toată inima. Stai liniștit, acolo, lângă plită și mai bagi câte o balegă pe foc... Ce să-i faci? Ăsta-i combustibilul săracului. Cine n-are pâine se mulțumește și cu mămăliguță, nu-i așa? Bine-bine, dar cum îți voi trimite eu cadoul ăsta? Pe ce adresă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
faci acte de vitejie??! Copiii tăi n-au tată; vrei să rămână și fără mamă? De ce faci asemenea prostii? Pe timp de crivăț omul stă cuminte la casa lui. Nu iese nimeni din bârlog! Ai dreptate, Antonia, ai dreptate. Pe plita unde se găseau cazanele cu apă pentru spălatul lenjeriei spitalului, Antonia a fiert o ceașcă de ceai și i-a dat-o mamei să-și revină și să înceapă treaba. Și munceau amândouă, cot la cot, două femei singure, două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Instinctiv și-a îndreptat privirea spre geam. Beznă. Întuneric total. Nicio rază de lumină, nici un licăr din exterior. A coborât încetișor de lângă cei doi copii pe care i-a învelit bine cu pătura și, înaintând pe bâjbâite, a ajuns la plită. A pipăit la locul știut și a dat de lumânare și de chibrituri. A aprins mai întâi lumânarea, apoi lampa nr. 8, pe care a luat-o din cui, și s-a apropiat de ferestre. Mai întâi n-a înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Situația mă depășește. Vino și salvează-ne! Copiii noștri au nevoie de tine; sunt speriați; i-a cuprins frica. Nu mai avem apă, rezervele de foc sunt aproape epuizate, iar mâncarea noastră o constituie doar boabele de porumb coapte pe plită ori fierte în ceaun. Copiii noștri rabdă și de foame, și de sete, și de frig. Nu putem ieși din casă, fiind complet acoperiți de zăpadă. Necesitățile fiziologice ni le satisfacem într-o căldare de tablă din cealaltă cameră. Oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Să vii și tu acasă, în mijlocul nostru, să fim iar împreună, căci avem mare, mare nevoie de tine pentru a fi stâlpul de nădejde în creșterea și educarea copiilor noștri, Vasilică, Vasilică...! Trăiam copilăria sub cer vânăt de plumb Pe plită coceam boabe din galbenul porumb Afurisita foame ne da mereu târcoale Și adormeam plângând cu pântecele goale. În sob-ardeam tizic și resturi de coceni Păziți ziua și noaptea de bravi milițieni Foarte activi și harnici ca trântorii în stupi Având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dacă soba trage; dacă are tiraj. Bine, Mircea. Să încercăm. Mircea, care era un băiat deosebit de priceput și iute, a aprins focul îndată. Eram copleșiți de emoție, de parcă am fi participat la un eveniment epocal. Ochii erau ațintiți spre cercurile plitei pentru a urmări traseul fumului: va intra în casă, peste noi, ori își va urma calea obișnuită prin horn spre înaltul cerului? Așteptarea nu a durat mult. Plita era formată din trei ochiuri: unul mare, practicat în centrul și spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am fi participat la un eveniment epocal. Ochii erau ațintiți spre cercurile plitei pentru a urmări traseul fumului: va intra în casă, peste noi, ori își va urma calea obișnuită prin horn spre înaltul cerului? Așteptarea nu a durat mult. Plita era formată din trei ochiuri: unul mare, practicat în centrul și spre extremitatea uneia dintre părți, iar la partea opusă două ochiuri mai mici. Toate erau prevăzute cu cercuri, iar la mijloc unul mititel care la rigoare era îndepărtat pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
apa din corp și organismul intră în comă. Prin urmare, dacă nu bem apă murim? În mod sigur. Categoric! Păi găleata noastră e goală... Nu mai putem face focul? Acuma e frig la noi. Nu mai putem coace boabe pe plită? Ce vom mânca, mama? Stăteam în camera obscură, acum răcită de tot și încărcată de iuțimea usturătoare a fumului, dispersat între cei patru pereți, de la pământ până la tavan. Mama, săraca, asaltată de întrebările noastre insistente, se blocase neștiind cui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
stânga la dreapta, de la dreapta la stânga... Acum terminase. Borcanul era gol, curat, lustruit. Părea spălat. Gata. Hai, Titi, asta-i tot. Da, mama. Ne-am întors în cameră. Mama a luat tigaia de la locul ei și a pus-o pe plită. Puiul de mămăligă se răcise. A luat cuțitul și a geometrizat pe cât posibil microscopica mămăliguță gălbejită, după care, luând cu furculița rând pe rând numărul redus de feliuțe costelive, le-a așezat în tigaie, întorcându-le când pe o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
noastră se mai găseau pe un fund de sac vreo 15-20 de kilograme de porumb boabe. Așa că am trecut la un regim alimentar de supraviețuire. Erau două modalități de consumare a boabelor de porumb: fierte în ceaun ori coapte pe plită. Am folosit, alternativ, ambele metode. Mama punea boabele pe plită și cu ajutorul lingurii de lemn le întorcea permanent să nu se ardă. Unele se rumeneau, altele se înnegreau, iar mama le trăgea la marginea plitei , le lua ușor cu lingura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
15-20 de kilograme de porumb boabe. Așa că am trecut la un regim alimentar de supraviețuire. Erau două modalități de consumare a boabelor de porumb: fierte în ceaun ori coapte pe plită. Am folosit, alternativ, ambele metode. Mama punea boabele pe plită și cu ajutorul lingurii de lemn le întorcea permanent să nu se ardă. Unele se rumeneau, altele se înnegreau, iar mama le trăgea la marginea plitei , le lua ușor cu lingura de lemn punându-le într-o farfurie pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în ceaun ori coapte pe plită. Am folosit, alternativ, ambele metode. Mama punea boabele pe plită și cu ajutorul lingurii de lemn le întorcea permanent să nu se ardă. Unele se rumeneau, altele se înnegreau, iar mama le trăgea la marginea plitei , le lua ușor cu lingura de lemn punându-le într-o farfurie pe care o punea în mijlocul mesei. Apoi, lua puțină sare cu vârful degetelor presărând-o peste boabe și amestecându-le cu lingura de lemn pentru a face consumarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]