KorAP: Find »[drukola/base=plural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...45 >

1,123 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

nu a venit se aplică mai multor entități (tuturor studenților denotați de GD studenți). Acordul la plural are astfel o motivație semantică ("sunt mai mulți studenți care nu au venit"). Acordul la plural este posibil și în absența lui N2 plural, dacă acesta este subînțeles sau recuperat anaforic, din context: (48) a. Studenții au dat astăzi examen. Niciunul nu au promovat. b. Îs mândru și fălos că a reușit să arate timișorenilor partea din Gheorghe Ciuhandu pe care niciunul nu au

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
pentru care a fost creat. (www.phoenixmission.org) b. Întâmplări stranii pe care le-am trăit fiecare dintre noi (www.kudika.ro) c. Fiecare dintre aceste exemple au o poveste în spate. (www.bestpromotionals.ro) Propozițiile cu fiecare + din + N2 plural sunt sinonime cu propozițiile cu tot: (54) Fiecare dintre studenții din grupa 3 au primit nota 10. = "Toți studenții din grupa 3 au primit nota 10" Acordul la plural este semantic: predicatul se aplică unui ansamblu de indivizi, nu doar

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
referatul b. Care dintre candidați va ieși / *vor ieși președinte? - pluralul este blocat din motive semantice, o singură persoană poate fi președinte 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat Nominalul cuantificat (N2) din sintagma partitivă poate fi substantiv (singular sau plural) ori pronume. Dacă N2 este un pronume personal de persoana I sau a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
statistice sunt un tip special de construcții partitive, folosite pentru a face aprecieri statistice, de tip proporțional. Ele sunt formate din două nominale și implică cel puțin un numeral. Sunt două subtipuri de sintagme statistice: (i) numeral + din + numeral + substantiv plural: (79) a. unul din cinci români = "douăzeci la sută dintre români" b. trei din zece copii de vârstă preșcolară = "treizeci la sută dintre copiii de vârstă preșcolară" (ii) fiecare + numeral ordinal + N: (80) a. fiecare al 20-lea cumpărător = "un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
la plural în astfel de enunțuri, se poate presupune că avem a face cu un acord prin atracție, dar mai importantă este explicația semantică. Sintagma unul din + N2 la plural denotă mai multe entități, nu o singură entitate. Această denotație +plural a sintagmelor cu unul, una este proprie doar contextelor statistice. Unul nu are sens referențial, ci partitiv: (83) a. În România, unul din trei copii... - GPrep în România delimitează setul maxim: "copii din România" b. Unul din zece bucureșteni... - substantivul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
armée de fourmis Prepozițiile partitive din și dintre au fost formate din prepoziția de, moștenită din latină, și prepozițiile în, respectiv între. Cu timpul, prepoziția din a înlocuit prepoziția de, în contextele partitive. Prepoziția dintre se folosește când N2 este plural, dar unii vorbitori folosesc tot din și în aceste contexte. Prepoziția de s-a gramaticalizat în multe structuri, devenind o marcă a limitei dintre domeniul lexical și cel semilexical sau funcțional în interiorul grupului nominal (cf. Tănase-Dogaru, 2007: 84). Din cauza acestor

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
urm.), parțiala desemantizare a substantivelor clasificatori ar fi una dintre trăsăturile de cuvânt funcțional, iar faptul că pot impune verbului acordul (la singular) ar fi una dintre trăsăturile de cuvânt lexical. Unele substantive cantitative se pot combina doar cu N2 plural (deci doar cu substantive numărabile): cele cardinale, cele cantitative generice (număr, serie) și cele colective. Substantivele colective se pot combina și cu unele substantive colective la singular (o grămadă de lume, o mulțime de lume): Pentru anumite categorii semantice de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
exprima neechivoc singularul se folosește substantivul cantitativ cardinal pereche. Nu se poate folosi numeralul un pentru a exprima singularul, din motive sintactice: între numeral și substantiv trebuie să se stabilească o relație de acord formal. Dacă este folosit adjectivul nehotărât plural niște, sensul este ambiguu, fiind posibile două lecturi: "o pereche de..." sau "niște perechi de...". Prin urmare, date fiind agramaticalitatea lui un și ambiguitatea lui niște, se poate folosi substantivul pereche pentru exprimarea singularului; acest substantiv marchează unicitatea referentului (o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
o trăsătură a elementelor funcționale) și faptul că N1 poate declanșa acordul (o trăsătură a elementelor lexicale). Conform unei statistici făcute pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google, preferința pentru acordul cu N1 sau cu N2 diferă după cum N2 este plural sau singular (de genul feminin). În ambele tipuri de contexte am avut în vedere sintagmele cu genul ăsta de. Din cele 20 de enunțuri cu genul ăsta de + N2 plural, în 15 este preferat acordul la plural, cu N2 (deci

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordul cu N1 sau cu N2 diferă după cum N2 este plural sau singular (de genul feminin). În ambele tipuri de contexte am avut în vedere sintagmele cu genul ăsta de. Din cele 20 de enunțuri cu genul ăsta de + N2 plural, în 15 este preferat acordul la plural, cu N2 (deci în 75% din contexte). În schimb, în 10 enunțuri cu genul ăsta de + N2 feminin, singular, este preferat acordul cu N2 doar într-un context (10% din contexte). Rezultatele sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
într-un context (10% din contexte). Rezultatele sunt prezentate mai jos. Este indicată în paranteză și topica subiectului față de predicat, deoarece poate avea importanță pentru acord (atracția poate influența acordul): genul ăsta de + N Acord cu N1 Acord cu N2 plural 5 (toate SVO) 25% 15 (SVO: 12 VSO: 3) 75% singular, feminin 9 (SVO: 6 VSO: 3) 90% 1 (SVO) 10% (143) a. Genul ăsta de articole sunt bune de aruncat la... gunoi. (www.realitatea.net) b. Genul ăsta de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în tabel, ponderea acordului cu N2 diferă după cum acesta este un substantiv la plural sau unul la singular, feminin. Cu rezerva că nu este totuși un număr mare de exemple cercetate, putem propune două explicații: (i) În contextele cu N2 plural, substantivul generic glisează spre valoarea de termen cuantificator, astfel încât valoarea sa lexicală este diminuată mai mult decât în contextele cu singular, feminin. (ii) În limba română, pluralul este mai marcat decât singularul, astfel încât exercită o presiune mai mare asupra verbului-predicat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
plus pentru realizarea acordului la plural): (18) Dintr-o dată, o pereche de mâini m-au îmbrățișat. (www.flacarainchinarii.ro) Pentru substantivul parte am avut în vedere două tipuri de contexte: o parte dintre + nominal plural și o parte din + nominal plural sau singular (masculin sau neutru, pentru a urmări acordul numelui predicativ). Dintre exemplele cu o parte dintre, 28 sunt cu verbul-predicat la plural, chiar în enunțurile în care substantivul partitiv este însoțit de adjectiv calificativ: (19) O bună parte dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
dar astfel de exemple sunt foarte rare și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1 plural este nearticulat, acordul se face la singular: (45) a. Trandafiri a fost / *au fost (ceea) ce mi-a adus Ion. b. Zgomote e / *sunt (ceea) ce se aude toată ziua de la vecini. c. Muzee și expoziții e / *sunt (ceea) ce

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
la singular: (45) a. Trandafiri a fost / *au fost (ceea) ce mi-a adus Ion. b. Zgomote e / *sunt (ceea) ce se aude toată ziua de la vecini. c. Muzee și expoziții e / *sunt (ceea) ce vreau să vizitez. Dacă N1 plural este articulat definit, el impune acordul verbului-predicat, dar cu o anumită intonație este destul de acceptabil și acordul la singular: (46) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / ?e ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / ?este ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
că numărul sintagmei coordonate este determinat de o trăsătură de număr pe care o poartă înseși conjuncțiile (cf. Skrabalova, 2005, Gertrude de Vries, 1992, apud Skrabalova, 2005: 6). Conform acestei ipoteze, conjuncția și și alte conjuncții copulative ar avea trăsătura [+plural], iar sau și alte conjuncții disjunctive nu ar avea o trăsătură de număr. Dacă ar fi așa, ar trebui explicat de ce unele conjuncții acceptă două posibilități de acord, în funcție de tipul de lectură. Ar trebui să presupunem că și poate avea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ar avea o trăsătură de număr. Dacă ar fi așa, ar trebui explicat de ce unele conjuncții acceptă două posibilități de acord, în funcție de tipul de lectură. Ar trebui să presupunem că și poate avea două valori ale trăsăturii de număr (singular, plural), în funcție de lectura monoreferențială sau non-monoreferențială. De asemenea, conjuncțiile sau și ori ar putea avea două valori ale trăsăturii de număr, în funcție de sensul inclusiv sau exclusiv: (6) a. Colegul și prietenul meu a venit. - lectură monoreferențială a'. Colegul și prietenul meu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
baza genului conjuncților 90 (vezi infra, 2.1.3.). Aceste reguli explică realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare nominal luat în parte s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era acoperit de afișe electorale. (stâlp - m.sg.) b. Panoul era acoperit de afișe electorale. (panou - n.sg.) c. Stâlpul și panoul erau acoperite (/??acoperiți) de afișe

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
N2 este un adjunct adăugat lui N1. Centrul sintagmei coordonate, conjuncția și, care este un operator "boolean"98, funcționează ca un predicat care, după adăugarea sa la N1 în Forma logică, se acordă cu conjuncții săi și asigură astfel trăsătura [+plural] a sintagmei coordonate. În poziție postverbală, în condițiile în care verbul este la singular, adăugarea ca adjunct a lui și N2 încă nu a avut loc, iar secvența coordonată N1 și N2 nu a devenit încă un grup cu trăsătura

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a sintagmei coordonate. În poziție postverbală, în condițiile în care verbul este la singular, adăugarea ca adjunct a lui și N2 încă nu a avut loc, iar secvența coordonată N1 și N2 nu a devenit încă un grup cu trăsătura [+plural]. (c) Analiza scindării Această analiză presupune că și N2 este o secvență incidentă. Într-adevăr, unele structuri coordonate sunt în mod evident construite prin incidență; și N2 poate apărea fie imediat după N1, ca în (20), fie despărțit de N1

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantive fără determinanți în poziția de subiect. Ceea ce denumește sintagma coordonată în (exemplele de mai sus) este un set de indivizi ("mai mulți tineri și mai mulți bătrâni", respectiv "mama și copilul"), prin urmare subiectul (N1 și N2) are trăsătura [+plural]. În general, substantivele nearticulate denumesc proprietăți, dar în sintagmele coordonate menționate ele denumesc indivizi. Acordul la singular este respins în astfel de enunțuri: (27) *Tânăr și bătrân a venit aseară la deschiderea festivalului. (28) (În sala de așteptare erau o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
plural, nu declanșează acordul la plural. Sintagma coordonată reunește două proprietăți, enunțul (29) având sensul: (30) " Proprietatea de a fi lapte și proprietatea de a fi unt se află instanțiate în frigider". Am văzut că și nu atribuie neapărat trăsătura [+plural] sintagmei coordonate (Colegul și prietenul meu a plecat în străinătate), iar aceasta este una dintre situațiile când operatorul și nu formează un set [+plural]. Acesta ar fi argumentul semantic în favoarea acceptării acordului la singular. Sintagma N1 și N2 denumește tot

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a fi unt se află instanțiate în frigider". Am văzut că și nu atribuie neapărat trăsătura [+plural] sintagmei coordonate (Colegul și prietenul meu a plecat în străinătate), iar aceasta este una dintre situațiile când operatorul și nu formează un set [+plural]. Acesta ar fi argumentul semantic în favoarea acceptării acordului la singular. Sintagma N1 și N2 denumește tot o materie ca fel ca fiecare conjunct luat separat. Această materie, lapte și unt, este formată din mai multe cantități de materie, așa cum lapte

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
justifica acordul la plural. Putem admite că substantivele fără determinanți (GN) sunt predicate, spre deosebire de cele cu determinanți (GDet), care sunt argumente; proiecțiile nominale de tipul GNum sunt flexibile, între predicate și argumente (cf. Wintner, 2000). Conjuncții predicativi nu au trăsătura [+plural], ci doar cei argumentali, ceea ce ar explica acordul lor105. Pentru substantivele abstracte, problema se pune în același fel ca la cele masive. Substantivele abstracte sunt, în general, defective de plural, prin urmare, nici sintagma coordonată care le conține nu are

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
un scriitor premiat cu Pulitzer. ("există") Prin urmare, generalizarea de mai sus referitoare la lipsa trăsăturii morfosintactice de plural trebuie restrânsă la sintagmele formate din substantive care nu au trăsătura [+numărabil], a căror coordonare dă naștere unei sintagme fără trăsătura [+plural]. Așa sunt structurile coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]