2,366 matches
-
și realism: definind în mod diferit granițele disciplinei, ei amenințau realismul, după cum spuneau mulți realiști. Așa că lucrarea lor a fost luată, în mod greșit după cum voi argumenta mai tîrziu drept parte a unei paradigme total diferite, numite în egală măsură pluralism sau liberalism. Keohane și Nye au rezervat un loc important înțelegerii realiste a schimbării, pentru exact aceleași condiții în cadrul cărora aceasta fusese formulată. Dacă ne aflăm într-o situație de non-regim, "în care nu există norme și proceduri acceptate sau
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
totuși doar pe realiștii tradiționali. Michael Banks (1985), un adept al perspectivei "societății mondiale" a lui John Burton, a elaborat o triadă similară (vezi tabelul 8.2). Tabelul 8.2 Cele trei paradigme ale lui Michael Banks Criterii Paradigme Realism Pluralism Structuralism Imaginea de bază "bila de biliard" "pînza de păianjen" "caracatița cu multe capete" Actorii statele statele și alții clasele Dinamica forța mișcările sociale complexe economia Variabilele dependente explică ceea ce fac statele explică toate evenimentele majore din lume explică inegalitatea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și piețe și naționalism disciplina relațiilor internaționale=fenomenele vizibile ale totalității relațiilor sociale și a modurilor de producție El a folosit nume diferite și a situat analiza regimurilor din tradiția interdependenței în cadrul societății globale, pe care el a numit-o pluralism. Dincolo de această aparentă ireductibilitate a teoriilor, Holsti și Banks duc foarte departe concluziile asupra posibilei evoluții a disciplinei relațiilor internaționale. Deși ambii sînt de acord că eforturile de căutare a unei singure paradigme rămîn evazive și că dezbaterea nu se
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai hermeneutică a disputelor teoretice. Dezbaterea metateoretică a fost redusă de la construcția cunoașterii din perspectiva imaginii asupra lumii (Weltanschauung) la vechea distincție între valoare și fapt, proprie cercetării empiriste (George 1993: 202 și urm.). Una din consecințe a fost că pluralismul teoretic predefinit a făcut ca acestea să devină chestiuni uzuale academice. Dacă la început disputa paradigmelor făcea ca adversarii realismului să nu fie dați la o parte, cu timpul ea a devenit o binevenită barieră împotriva oricărei critici și o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o vreme în care cele trei componente deveniseră acceptate ca uzuale în relațiile internaționale, Gilpin dă impresia că dorește să conceapă economia politică internațională ca o disciplină soră cu cea a relațiilor internaționale, ceva în felul "abordărilor economice ale realismului, pluralismului, marxismului". Cu toate acestea, viziunea sa asupra economiei politice internaționale încearcă de fapt să depășească limitele disciplinei relațiilor internaționale printr-o abordare mai largă, bazată în principal pe integrarea ideilor derivate din neomercantilism și neomarxism. Dacă este imposibil, din rațiuni
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
adesea să folosească un înțeles tare al incomensurabilității, anume lipsa înțelesurilor și măsurii comune între diferitele teorii, în așa fel încît să arate utilitatea redusă a discuțiilor teoretice dintre paradigme. Aceasta a fost în mod evident o pledoarie binevenită pentru pluralismul teoretic și o reamintire a faptului că o critică teoretică trebuia, cel puțin într-o oarecare măsură, să fie făcută din interiorul perspectivei criticate. Dar, odată ce disputa paradigmelor a devenit o categorie instituită, ea ispitea cercetătorii să respingă critica pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cercetată cu precădere, distinge între conservatorism, liberalism și radicalism. Cu toate acestea, aplicarea acestei triade la problemele metateoretice produce cîteva contradicții interne. Prima problemă este eterogenitatea celulelor astfel conturate. Mai ales categoria de mijloc, fie că se numește liberalism, interdependență, pluralism sau orientare grotiană, cuprinde o varietate de perspective eterogene, care sfidează orice folosire a unei categorii metateoretice comune. Societatea globală, după John Burton, conexiunile la James Rosenau și la alții, unele behavioraliste, altele nu; Școala engleză a relațiilor internaționale; teoria
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a matricei meta-teoretice menționate anterior. Ea poate fi utilizată pentru a arăta unele apropieri, dar ea problematizează și relația cu aspectele normative, mai ales a orientării ontologice și a celei critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și al modestiei în privința pretențiilor noastre și să ne invite la o mai mare curiozitate și o privire mai atentă, dincolo de presupusele granițe teoretice. CONCLUZIE
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi utilizată pentru a arăta unele apropieri, dar ea problematizează și relația cu aspectele normative, mai ales a orientării ontologice și a celei critice. Și mai important este că ea duce la un pluralism teoretic și metodologic în cadrul disciplinei; un pluralism care să ne insufle un simț al limitei și al modestiei în privința pretențiilor noastre și să ne invite la o mai mare curiozitate și o privire mai atentă, dincolo de presupusele granițe teoretice. CONCLUZIE Furtuna epistemologică a devastat disciplina relațiilor internaționale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
epistemologică a devastat disciplina relațiilor internaționale în anii '80 și '90. Ea a ridicat nivelul dezbaterilor metateoretice începute o dată cu disputa paradigmelor. Unii ar putea regreta pierderea protecției pe care o oferea disputa paradigmelor, pentru abordările marginale ale disciplinei. Într-adevăr, pluralismul metodologic și teoretic invocat aici nu va fi neapărat binevenit pentru acei cercetători care au o idee foarte ciudată despre ceea ce trebuie considerat ca standarde ale cercetării empirice sau pentru acele abordări care nu pot prin definiție să accepte pluralismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pluralismul metodologic și teoretic invocat aici nu va fi neapărat binevenit pentru acei cercetători care au o idee foarte ciudată despre ceea ce trebuie considerat ca standarde ale cercetării empirice sau pentru acele abordări care nu pot prin definiție să accepte pluralismul ca pe un fapt științific (pentru amănunte, vezi Meyers 1994: 128). Subminînd disputa paradigmelor în funcția sa de legitimare a pluralismului, această atitudine, deși își dorește pluralismul, îl poate bloca. Nu aceasta este intenția mea. În orice caz, disputa paradigmelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ceea ce trebuie considerat ca standarde ale cercetării empirice sau pentru acele abordări care nu pot prin definiție să accepte pluralismul ca pe un fapt științific (pentru amănunte, vezi Meyers 1994: 128). Subminînd disputa paradigmelor în funcția sa de legitimare a pluralismului, această atitudine, deși își dorește pluralismul, îl poate bloca. Nu aceasta este intenția mea. În orice caz, disputa paradigmelor este o centură de protecție slabă. Pe termen lung, nu are sens să te bazezi pe argumente pe care le aperi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cercetării empirice sau pentru acele abordări care nu pot prin definiție să accepte pluralismul ca pe un fapt științific (pentru amănunte, vezi Meyers 1994: 128). Subminînd disputa paradigmelor în funcția sa de legitimare a pluralismului, această atitudine, deși își dorește pluralismul, îl poate bloca. Nu aceasta este intenția mea. În orice caz, disputa paradigmelor este o centură de protecție slabă. Pe termen lung, nu are sens să te bazezi pe argumente pe care le aperi pentru că ești constrîns. Deși disputa paradigmelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și nici legătura dintre cetățean și stat. Însuși Mitterrand a comentat că, din contră, reformele au amplificat și au dezvoltat iacobinismul. În loc să se bazeze pe centralizare, standardizare și uniformizare, "noul" iacobinism va fi de aici înainte caracterizat de descentralizare și pluralism. Al patrulea motiv principal în favoarea reformelor este legat de cel precedent și are în vedere sistemul administrativ francez. S-a argumentat că deciziile luate în cadrul ministerelor centrale din Paris au fost impuse și restului țării fără a se face o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească, precum și persoanei cu purtări rele. Tutela încetează atunci când apare una din aceste situații, cu excepția celei referitoare la interzicerea drepturilor politice care nu-și mai găsește justificarea în condițiile pluralismului politic și al noilor transformări care au intervenit în țara noastră. Tutela este o sarcină obligatorie și, în principiu, gratuită, impusă unei persoane majore, în scopul ocrotirii minorului și al administrării bunurilor sale. Sarcina tutelei poate fi refuzată de către persoana
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
different phases of the menstrual cycle: preliminary assessment of evidence for a hormonal relationship”, în Perceptual and Motor Skills, nr. 79, 1994, p. 507-514. Gangestad S.W., Simpson J.A., „On the evolutionary psychology of human mating: Trade-offs and strategic pluralism”, în Behavioral and Brain Sciences, nr. 23, 2000, p. 573-587. Gangestad S.W., Simpson J.A., Cousins A.J., Garver-Apgar C.E., Christensen P.N., „Women's preferences for male behavioral displays change across the menstrual cycle”, în Psychological Science, nr. 15
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Uniunea Scriitorilor Creștini” a lui Ion Druță: o idee cel puțin năstrușnică, în opinia mea, dar care se înscrie - în ciuda motivației aberant-ridicole ce a făcut-o cunoscută opiniei publice (bustul „clasicizat” al lui Andrei Lupan) - într-un spectru normal al pluralismului de opinie. Oricine, cu atât mai mult un creator cu bogate viziuni mistice cum este Druță, își poate anunța și promova astăzi nestingherit proiectele de alternativă. Este libertatea pe care am câștigat-o în acești ani și pe care ar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la scris și o șansă a originalității așezate pe același plan cu alte experiențe culturale ce se revendică de la un „filon” comun de primă instanță. Cu alte cuvinte, în problema specificului pledoaria noastră se înscrie în conceptul mai nou de „pluralism cultural românesc” - care ar evoca la limită „multiculturalismul” în accepțiune europeană, aș zice, dar văd deja cum mi se agață de piept o altă tinichea infamantă: de separatist față de patria-mumă, România. Iată un cerc vicios: să fii considerat în același
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și „separatist”, și imitator docil al Bucureștiului, mai bine zis al anumitor cercuri de la București, desigur, „masonice”, „evreiești”, „pro-maghiare”, pe scurt antipatriotice. Dar, lăsând gluma la o parte (care nu este decât o semiglumă), eu cred că în zona acestui pluralism cultural românesc, care include și variatele interpretări ale postmodernismului, este de așteptat o înnoire notabilă a literaturii române în următorul deceniu. Revenind la acuzațiile ce ni se aduc frecvent de câtre tabăra conservatoare, ar trebui spus că tocmai diferențele dintre
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să exercite o fascinație de durată, încântându-i pe cei nemulțumiți de academismul reconstituirilor factuale: "respingând obiectivitatea și factualismul, [memoria] valorizează reprezentarea și reamintirea [...]. Împotriva oficialismului istoriei, memoria cheamă trecuturi ascunse, trăitul și localul, obișnuitul și zilnicul. Împotriva totalității istoriei, pluralismul memoriei explodează"22. În ciuda sentințelor care opun istoria și memoria 23, critica istoriografică a reacționat la noua provocare oferind observații atente asupra unor posibile deficiențe: abordările evazioniste, terapeutice sau vindicative 24, monologurile insuficient documentate sau reașezările oportuniste, de complezență, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alocat, mult mai puțin semnificativ decât cel de-al Doilea Război Mondial sau decât soarta albanezilor din țările vecine 69. În capitolul dedicat totuși perioadei respective, domină criza anilor '80, povestită amănunțit, ca preludiu al prăbușirii regimului și al decretării pluralismului politic. Ca și în cazul românesc, începutul ascensiunii la putere a comuniștilor a fost plasat în ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial. Dar spre deosebire de manualele citate până acum, acest decupaj a fost prelungit și după semnarea Tratatului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
provizorat. "Universalul, generalul și atemporalul sînt subminate de particular, de local și de efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea, cu fisiunea, nu cu fuziunea" (L. Hutcheon, 1994:107). Într-o nouă logică, pluralismul postmodern infrastructurat de multiplicitate și diferență ne obișnuiește cu paradigma inclusivă: în locul disjuncției sau/sau conjuncția multiplă și/și (cultura elitelor și cultura de masă, model cultural omogenizant american melting pot, dar și multiculturalism canadian, australian etc.). Acceptînd multiplicitatea în locul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Deci, începutul este făcut. Sorin BOCANCEA INTRODUCERE Două constatări se impun observatorului interesat să analizeze fenomenul partizan: imposibilitatea ignorării acestuia și caracterul său european dominant. Un fapt este astăzi bine precizat: partidele politice constituie condiția sine qua non a democrației. Pluralismul partidelor și lupta lor pentru cucerirea puterii, prin procesul electoral, sînt pîinea cea de toate zilele a democrației liberale. Fie că o lăudăm, fie că o contestăm, viața politică nu mai poate fi concepută în afara partidelor politice. Unii autori italieni
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
socialiste se exprimă prin două trăsături bine definite. În primul rînd, tipul de organizare, adoptat de partidele muncitorești, rămîne același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre pluralism. În al doilea rînd, mitul internaționalismului rămîne viu, în ciuda unor profunde divergențe. Iar rolul sentimental și simbolic al Internaționalei socialiste rămîne important pentru fiecare dintre aceste partide. Chiar putem afirma că acestea nu au încetat să creadă în ea. Trandafirul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
caz, la nivelul tendințelor, organizate în grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de orientare marxistă care dispăruse. Un astfel de pluralism ideologic este însoțit de un pluralism filozofic și religios mult mai accentuat. Astfel că Partidul Laburist primește, în mod proporțional, mai multe voturi de la minoritatea catolică decît oricare alt partid. La Glasgow există o legătură statistică puternică între a fi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]