900 matches
-
reprezintă un bricolaj de teorii, tehnici și practici. Prima parte a cărții este dedicată teoriilor și tehnicilor, iar cea de a doua practicilor comunicării, corespunzătoare pozițiilor de putere. Perspectiva teoretică evoluează între incertitudinea obiectului de studiu și cîmpul teoretic concurențial, pluralist care ar putea servi drept fundament înțelegerii procesului de comunicare politică. În prima instanță, autorul încearcă să deceleze între moștenirea teoriilor comunicării și cea a științelor politice în hibridarea proaspetei discipline, distingînd, pe de o parte, abordarea care disociază comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
CNCL, CSA a primit misiunea de a asigura reglarea comunicării audiovizuale în mod independent față de putere și într-un peisaj audiovizual prelucrat prin logica "deschiderii către privat"36. Acest organism are și misiunea, între altele, de a veghea la expresia pluralistă a curentelor de gîndire și de opinie și la onestitatea informației. Este un așa-numit tratament al informației care a devenit un punct sensibil al comunicării politice. Înmulțirea mijloacelor media și accelerarea circulației informației ar putea fi un factor de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
colective. Al doilea obstacol se traduce prin tendința modernă de a accentua viziunea tehnică asupra comunicării, dominată de ideea de transfer al informației în detrimentul semnificației și al interpretării. În acest caz, eroarea rezidă în a aprecia drept univoc ceea ce este pluralist sau reamintindu-l pe J. Ellul a confunda informația de ordin structural și cuvîntul de ordin existențial. Comunicarea politică nu mai este decît o formă particulară, un sistem parțial printre alte sisteme care ar respecta aceleași principii, compus din aceiași
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
înălțimea mizelor actuale. Să reflectăm înainte de a acționa, desigur, dar să și acționăm până nu este prea târziu! Mai vrem orașul? Ce oraș vrem? Ce valori, drepturi și libertăți vrem să domnească în el? Vrem un oraș închis, ori unul pluralist și divers? Scriem planuri, vorbim de "reînnoire urbană", de "orașe reînnoite", de "refacerea orașului" etc., dar nu luăm în seamă ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
promisiunile, experimentele de tot felul etc. pentru ca oamenii să dorească implicarea în viața comunității. Se pare că multe societăți și așezări urbane europene cunosc o slabă participare a populației, de vreme ce Consiliul Europei și-a stabilit ca obiectiv central "întărirea democrației pluraliste", participarea cetățenilor la viața locală, propunând Carta europeană a autonomiei locale și conceptul de democrație locală (dreptul cetățenilor de a participa la gestionarea treburilor publice, una dintre pietrele unghiulare ale democrației în țările Europei, a cărei întărire este un factor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc / MESAJELE COMUNICĂRII Paul Dobrescu Studiile culturale britanice și problemele comunicării. Contribuția lui Raymond Williams / Alina Bârgăoanu Orientarea experimentală - cea mai fertilă contribuție americană la studiul comunicării / Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Practici pluraliste în relațiile publice din Franța / VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Maria Mureșan Conferința internațională CAENTI - Regiune, identitate și dezvoltare durabilă - Alba Iulia, 20-23 septembrie 2006 / RECENZII Zoltan Rostas, Sorin Stoica Televizorul în „micul infern” (Antonio Momoc) / Lynette Šikic-Micanovic și Mária Mátéffy (eds) New
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Village (Sat devalmas) / COMUNICATION MESSAGES Paul Dobrescu British Cultural Studies and Problems of Communication. The Contribution of Raimond Williams / Alina Bârgăoanu The Experimental Approach - the Most Fertile American Contribution to the Study of Communication/ Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Pluralist Practices in Public Relations in France / SCIENTIFIC LIFE Maria Mureșan The International Conference CAENTI - Region, Identity and Sustainable Development - Alba Iulia, September 20-23, 2006/ REVIEWS Zoltan Rostas, Sorin Stoica The Television Set in the „Little Inferno” (Antonio Momoc) / Lynette Šikic-Micanovic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
with some considerations on Wilbur Schramm’s contribution to building the institutional infrastructure of communication study, boosting its further development and changing it from a mere field of inquiry to a sign of modernity. Primit la redacție: octombrie 2006 Practici pluraliste în relațiile publice din Franța Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon LERASS-MICS, IUT, Université Toulouse III Serviciul de relații publice al unei organizații are ca scop diseminarea unei culturi unice, dezvoltarea mobilizării, cooperării și solidarității colective. Dezvoltarea TIC și diminuarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sine. în schimb, cînd beneficiază de un drept, el este mai degrabă un consumator, un utilizator al posibilităților create de datoria, recunoscută și îndeplinită, a celorlalți față de el. Iubirea de aproapele temă omniprezentă în religii își găsește așadar în exigența pluralistă a democrațiilor noastre un bun teren de testare, de experimentare și ameliorare cotidiană. H.-R. Patapievici menționa, de pildă, faptul că în societatea românească nu există încă o cultură a diferendului : disputele publice, fie ele politice și chiar intelectuale, se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu apare așadar numai ca o descoperire a modernității laice, ca principiu specific societăților liberale contemporane. Ea poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca persoana umană să se pună la încercare față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pună la încercare față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și convergență Ca și democrația, științele sociale ale religiei au trecut în ultimele decenii de la polul unificator spre cel al diversității. Paradigma interpretativă, unică și unificatoare, a secularizării începe să fie pusă în chestiune de exegeze atente
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin, nu sînt urmărite în eficacitatea lor raportată la întregul social. Prestigiul unității rămîne totuși un dat atît de natural, încît nu poate să dispară nici măcar sub presiunea culturii noastre pluraliste. Dar acest prestigiu e pus astăzi la dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume, de a produce o reprezentare unitară a realului, de a fi athanorul suveran de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă și ne obligă să ne constatăm parțialitatea, mărginirea, coexistența și concurența cu alte centre parțiale. în mod paradoxal, democrația pluralistă susține și totodată pune în chestiune statutul de centru al individului. Iată ceea ce constituie, cred, potențialul ei spiritual de căpetenie. Pluralismul ne face să admitem o mulțime de centre care procesează același material, dîndu i diferite variante, individuale ori comunitare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
erorilor de perspectivă rămîne același, iar erorile rămîn tot atît de grave Pentru a scăpa de erorile de perspectivă, singurul mijloc e să-ți alegi comoara și să-ți transporți inima în afara spațiului, în afara lumii, în Dumnezeu. Revenind la democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice, suprem obiective a divinului ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar dă totodată suport simbolic pentru a gîndi varietatea de unificări specifice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să observe, studieze, explice lumea în sine recurgînd la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
preluat de modernitatea noastră. A rămas ca o posibilitate încă neactualizată prezentă la rădăcinile modernității. Dar, în orice caz, modernitatea noastră asigură condiții de posibilitate noutății, o creditează și o celebrează. Pe deasupra, în modernitatea tîrzie, întîlnirea culturilor, explozia informațională, mentalitatea pluralistă produc accelerat noutate, ne pun la dispoziție cantități inepuizabile de nou. Tema noului are, pentru noi, un profil masiv, familiar, atrăgător, respectabil. Or, dacă e transmutată vertical, pofta de nou nu duce nici ea lipsă de analogii simbolice, de concomitențe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să constituie un argument în vederea exercitării ei nelimitate. Edmund Burke : equality of restraint, consens ori egalitate în ce privește restrîngerea forței. De la Edmund Burke la Raymond Aron, legalitatea și moderația constituie caracteristici esențiale pentru exercitarea puterii politice și individuale în regimurile constituțional pluraliste. Libertatea personală nu e asigurată decît dacă toți actorii sociali consimt să fie egali în fața legii, așadar în fața limitelor puse de ea, care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ordinii sociale, este reprezentat de conservarea puterii prin intermediul instituțiilor de control social (Dahrendorf, R., 1964); * sistemul social trebuie considerat numai în raport cu situațiile conflictuale existente (de la tranzacțile specifice concurenței de piață până la violența manifestă), situații ce tind să producă o societate pluralistă, definită de clasele sociale ale căror interese explică acțiunile membrilor (Rex, Jh., 1981); * conflictele sociale au și un rol pozitiv, contribuind la creșterea ajustărilor între grupurile sociale, permițând menținerea lor și prevenirea retragerii unor indivizi din cadrul lor (Coser, A.L.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
persoană suverană pe întreaga sa capacitate de decizie. Din această perspectivă, putem afirma că autonomia este și un drept pozitiv, dreptul la autodeterminare, exprimare și alegere (17). Engelhardt a transformat principiul autonomiei în principiul permisiunii, în virtutea căruia, într o societate pluralistă seculară, autoritatea pentru acțiuni care îi privesc pe ceilalți e bazată numai pe permisiunea lor (18) . În viziunea lui Engelhardt, este vorba de un principiu procedural, care are în spate o morală „lipsită de conținut”: nu ne poate spune ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
respectul față de legile existente, dar și o administrație eficientă, existența unei justiții independente și a unui sistem funcțional de rezolvare a conflictelor private și publice, absența corupției și a criminalității răspândite pe întreg teritoriul (național), prezența unui sistem de informare pluralist bine dezvoltat. Poziția centrală a drepturilor acceptă posibilitatea aprofundării acestora și astfel, extinderea exercitării concrete. De exemplu, o extindere a dreptului de vot, deja îndeplinită în anumite cazuri, nu presupune doar exprimarea preferinței pentru un anumit candidat sau partid, ci
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
guvenul și partidele) include următoarele: 1) guvernul monocolor sau de coaliție; 2) executivul sau legislativul și echilibrul dintre cele două puteri; 3) numărul de partide și caracteristicile sistemului de partide; 4) sistemul electoral majoritar sau de reprezentare proporțională; 5) structura pluralistă sau neo-corporatistă a grupurilor de interese. Al doilea set (structura unitară/federală a sistemului) include: 6) gradul de unitate sau de descentralizare federală al țării; 7) sistemul unicameral sau bicameral, slab sau puternic; 8) constituție (rigidă sau flexibilă). Autorul adaugă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]