2,913 matches
-
o diagnoză clară a acestei motivații pentru a ști ce se așteaptă de la el, ce va trebui el să promită și ce nu, ce impact dorit sau nedorit va avea cercetarea sa, cum va fi estimată contribuția sa. Există o pluralitate de motivecare determină sistemele sociale concrete să facă apel sau doar să încurajeze cercetarea sociologică. Simpla lor listare este suficientă pentru a sugera modul în careafectează acestea relația dintre sociolog și sistemul pe care încearcă să-l sprijine. Criza. Sistemele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
științei? Nu cumva putem concepe și discipline științifice al căror obiect să fie nu o clasă generală de fenomene, ci doar un singur fenomen? Aici este însă implicată o problemă mai gravă. Există un singur model de științificitate sau o pluralitate de modele? În acest capitol voi încerca să pun în evidență diferențele generate de cele două axe invocate mai înainte: temporal/atemporal și individual/general. Considerarea celor două axe sugerează următoarele patru tipuri distincte de științe: Să analizăm pe rând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivelul societății globale. Evenimentele politice interne, dar în special cele externe au aici un rol important în producerea variației. În mod special, relațiile dintre comunități creează mari evenimente pentru istorie: războaie, alianțe, crearea de imperii sau descompunerea acestora într-o pluralitate de state naționale. Societățile evolutive. Dinamica lor în timp este caracterizată printr-un model relativ ordonat de creștere, de la o stare mai puțin diferențială, mai rudimentară, la o stare mai diferențială, mai dezvoltată. Societatea capitalistă este o societate evolutivă din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putem deduce formele vieții sociale dintr-o natură umană abstractă, universală și nici din rațiunea umană. Sub influența romantismului este adus pe primul-plan inconștientul, cu capacitățile sale creative, generatoare de o varietate infinită. În locul unității este pusă ca perspectivă fundamentală pluralitatea. Din ideea pluralității fenomenului uman decurge o consecință foarte importantă. Studiul științific al manifestărilor umane nu poate fi decât istoric. Inevitabil, teza pluralității este legată de istorie ca domeniu fundamental al cercetării umanului. Nu există decât o realitate istorică a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vieții sociale dintr-o natură umană abstractă, universală și nici din rațiunea umană. Sub influența romantismului este adus pe primul-plan inconștientul, cu capacitățile sale creative, generatoare de o varietate infinită. În locul unității este pusă ca perspectivă fundamentală pluralitatea. Din ideea pluralității fenomenului uman decurge o consecință foarte importantă. Studiul științific al manifestărilor umane nu poate fi decât istoric. Inevitabil, teza pluralității este legată de istorie ca domeniu fundamental al cercetării umanului. Nu există decât o realitate istorică a umanului. Istoria este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inconștientul, cu capacitățile sale creative, generatoare de o varietate infinită. În locul unității este pusă ca perspectivă fundamentală pluralitatea. Din ideea pluralității fenomenului uman decurge o consecință foarte importantă. Studiul științific al manifestărilor umane nu poate fi decât istoric. Inevitabil, teza pluralității este legată de istorie ca domeniu fundamental al cercetării umanului. Nu există decât o realitate istorică a umanului. Istoria este sediul variației infinite a ipostazelor umane, ireductibile la tipuri mai generale. Rațiunea este ea însăși istorică. Ea se află mereu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceasta este responsabilă de tot șirul de stări viitoare. Știința trebuie deci să formuleze legile care leagă stările, evenimentele discrete între ele. Explicația structurală este fundată pe o schemă deterministă sistematică. Obiectul de cercetare este un sistem. El reprezintă o pluralitate de elemente interdependente. Un sistem se caracterizează printr-o interdependență ordonată, și nu prin una întâmplătoare. Dacă unul dintre elementele sale componente se modifică, toate celelalte se vor modifica într-un mod determinat. În acest sens, Jean Piaget definea structura
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elementele sale componente se modifică, toate celelalte se vor modifica într-un mod determinat. În acest sens, Jean Piaget definea structura ca fiind legea de transformare a unui sistem (Popper, 1972). Un sistem nu este deci o stare, ci o pluralitate de stări posibile, rezultate din combinațiile multiple ale elementelor componente, așa cum sunt ele definite de structura internă a sistemului, ca lege fundamentală de transformare. Formulând structura unui sistem, am formulat prin aceasta întreaga mulțime a stărilor posibile ale sistemului. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
determinante. Presupunând că de fiecare dată colectivitățile umane ar acționa complet rațional și ar crea tipurile de organizare socială cele mai bune posibil cele mai eficiente din punct de vedere uman, atunci nu ar rezulta o singură societate, ci o pluralitate, în funcție de condițiile particulare în care are loc acest lucru și, în primul rând, în funcție de tehnologia productivă disponibilă, de capacitatea economică a societății de a satisface nevoile umane și sociale fundamentale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Achim, M. (1971), ABC-ul investigației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
partidului A este preferat de 15% dintre votanți, candidatul partidului B de către 40%, iar cel al partidului C de către 45%. De asemenea, să ne imaginăm că A și B ar fi relativ moderați în opinii, iar candidatul C extremist. Regula pluralității - considerând că votanții votează pentru candidatul preferat - ar aduce cu sine alegerea candidatului C. Dar pentru 15% această situație ar fi total nedorită. Dacă acești votanți sunt relativ raționali, vor încerca să prevină o asemenea situație. Votând în mod strategic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lor și care are și capacitatea de a câștiga alegerile, aceștia ar abandona, foarte probabil, pe candidatul lor A și l-ar sprijini pe B, asigurându-i o victorie cu 55% din voturi. Aceastaconstituie o lecție clară: în condițiile regulii pluralității, votarea pentru partidele mai mici se poate ușor transforma în câștigarea alegerilor de către candidații mai puțin preferați. Consecința este că, în condițiile regulii pluralității, partidele mai mici tind să dispară, dând naștere la sisteme electorale cu numai două partide majore
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
B, asigurându-i o victorie cu 55% din voturi. Aceastaconstituie o lecție clară: în condițiile regulii pluralității, votarea pentru partidele mai mici se poate ușor transforma în câștigarea alegerilor de către candidații mai puțin preferați. Consecința este că, în condițiile regulii pluralității, partidele mai mici tind să dispară, dând naștere la sisteme electorale cu numai două partide majore compuse din alianțe largi. Prin contrast, regula majorității tinde să dea naștere unui sistem de partide cu facțiuni diverse. Diferitele facțiuni concurează în alegerile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obține cele 40% din voturi și locuri, sau cu C, care va obține 45%. Totuși, partidele A și B vor negocia, probabil, după terminarea alegerilor în vederea construirii unei coaliții guvernamentale cu suport majoritar în parlament. Altfel spus, în cazul regulii pluralității, alianțele se construiesc în perioada preelectorală. În cazul regulii majorității, alianțele se construiesc între cele două faze ale procesului electoral, iar în cazul reprezentării proporționale, acestea de construiesc în urma alegerilor, în parlament. Fiecare tip de regulă electorală are un efect
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a făcut folosind ample sondaje de opinie la nivelul S.U.A. • Al treilea exemplu, referitor la regulile electorale, se bazează pe teoria maximizării utilității raționale; ipoteza este că ar trebui să existe o relație sistemică între regulile care stabilesc victoria electorală (pluralitatea, majoritatea și reprezentarea proporțională) și forma de competiție și/sau compromis la nivel de partide; ipoteza a fost testată printr-o comparație care utilizează date din diferite țări care au sisteme electorale diferite. • Cel de-al patrulea exemplu, referitor la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o experiență a acumulărilor empirice și teoretice mai vechi sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel nu atât de o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
visului). Proză mai dau Ionel Neamtzu, Olga Caba, Gabriel Pamfil, N. Ladmiss-Andreescu, Ion Codrin, Octavian Ruleanu, Paul Constant. Teatrul este mai puțin reprezentat: Zaharia Bârsan, Ion Sân-Giorgiu, Nicolae Mârza. În schimb, studiile și eseurile, prezente din abundență în P.l., vădesc pluralitatea punctelor de vedere în evaluarea fenomenului cultural românesc, cuprinzând o arie de investigare amplă, de la perspectiva tradiționalist-transilvană la cea marxizantă. Unul dintre cei mai activi condeieri este Grigore Popa, care continuă să-și dezvolte ideile din primul număr în articole
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
complementaritatea unor alternative coexistente, ai admite de îndată că ele se prezintă sub forma unor „narațiuni globalizante” și că este deja nevoie de o nouă abordare, întrucât ceea ce e de observat în modernitatea noastră târzie ar fi mai degrabă „discontinuitatea, pluralitatea sau contingentul”. Alți sociologi, cum ar fi D. Harvey sau F. Jameson, întorcându-se în trecutul istoriei teoretice, optează chiar pentru o versiune neomarxistă a postmodernismului. Prin asimilarea unor noi dezvoltări din analiza culturală și din cea consacrată mișcărilor sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de inspirație divină. Din punct de vedere structural, misionarismul cultural nu reprezintă decât transformarea ancestralei funcții sacerdotale, care presupune actul inițierii și al mijlocirii în numele unei comunități religioase. Profesoratul, de pildă, era la origini o licență sacră. Treptat, în contextul pluralității seculare, această origine sacrală s-a estompat. Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop. Din alt punct de vedere, majoritatea proiectelor moderne de anvergură par să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
istoriei lumii”. Cu multe secole înainte ca savanții vechii Europe să fi cunoscut vertijul în fața alterității ori ca niște țărani din strunga Carpaților să întâlnească primii turiști japonezi în vatra propriului sat, au existat alte încercări de înglobare a experienței pluralității într-un concept general al istoriei și umanității. Culturile tradiționale au făcut experiența „unității de destin” a omului, la temperaturi diferite și în registre variate. Până în secolul al XVII-lea, miturile sau poemele, filozofia sau teologia au dus necontenit lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sensului sau, altfel spus, refuzând conceperea interpretării scrierii după modelul dialogului verbal, Derrida vede în hermeneutică o știință arheologică. Limbajul este structurat ca un sistem de trimiteri poștale: întrucât totul e semn, nimic nu e lipsit de însemnătate. Nu doar pluralitatea, ci orice mediere lingvistică e suspectă. Derrida contestă nu doar paradigma teologică a „înțelegerii nemijlocite” în revelația Cuvântului. El refuză să creadă că ar putea exista o realitate căreia să-i revină în mod exclusiv un nume propriu. Va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
David Bentley Hart Cadrul filozofictc "Cadrul filozofic" Nu orice religie are nevoie de metafizică și nu orice metafizică este religioasă. Paradigma raționalității în lumea occidentală reprezintă o sinteză între filozofia greacă și revelația creștină - o întâlnire care a dat o pluralitate de modele ontologice, uneori afine, alteori antagonice. Contribuția lui Platon, Aristotel sau Plotin diferă de la o epocă la alta. Cert este că modernitatea se naște printr-o punere în discuție a oricărei metafizici posibile. Immanuel Kant neagă aportul cognitiv al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este și cazul noțiunii de mulțime pentru care nu s-a putut da încă o definiție în sensul acestui concept. Dicționarele lingvistice afirmă că diversitatea este însușirea a ceva de a fi divers (activitate, apartenență, bogăție, colorit, diferență, evaluare, opoziție, pluralitate, semne, varietate, viețuitoare, vremuri). Conform Dicționarului Enciclopedic Larousse, cuvântul divers (în latină diversus) înseamnă ceva care prezintă caractere de natură sau de calitate diferită. Termenii următori ilustrează diferite sensuri ale cuvântului diversitate: accidente, accese, ace, admitere, afaceri, animale, antrenamente, anunțuri
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
să-l depășească pe Berlin, Gray vrea chiar mai mult, și anume să elimine idealul liberal (extrem la libertari) al autonomiei personale, pentru a elimina posibilitatea ca aceasta să fie folosită de unii împotriva altora, din moment ce admitem că există o pluralitate de autonomii personale, construite pe principii și valori potențial divergente și chiar antagonice. Libertarii ca Murray Rothbard consideră, dimpotrivă, că autonomia personală oferă posibilitatea de a respinge pluralismul valorilor fără a ajunge prin asta automat la constrângere. Cum poate fi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și anume concepția relativistă a lui Hayden White privind raportul dintre istorie și ficțiune. Potrivit lui Hayden White, care duce la extrem o linie de argumentare impusă în teoria istoriei și în naratologie după „cotitura lingvistică”, nu există adevăr, ci o pluralitate (dar nu o infinitate!) de adevăruri, echivalente ontologic și epistemologic. Cum spunea Paul Feyerabend acum mai bine de un sfert de secol în controversata sa Against Method, avem mereu de-a face cu paradigme incomensurabile. Cu alte cuvinte, trăim într-
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un număr de capitole care îl sprijină sau, respectiv, îl combat pe Hayden White. Despre relativismul lui Hayden White, nu pot spune aici decât un lucru: este un relativism relativ, în ciuda aparențelor; cum arătam mai înainte în text, vorbim de pluralitate, nu de infinitate de versiuni/reprezentări echivalente ale adevărului. O utopie comunitaristă : „societatea monocromă”*tc "O utopie comunitaristă \: „societatea monocromă”*" New California Media (NCM), o asociație înființată în 1996 și reunind peste patru sute de organizații de presă (ziare, reviste, posturi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]