4,027 matches
-
și ceva mai lesnicios numai când debitul de apă creștea, adică îndeosebi primăvara și toamna. În aceste anotimpuri se făcea plutărit chiar și pe Putna. Așa, bunăoară, la 4 martie 1848, pe apa Putnei a fost găsită o „rămășiță” de plută. Pe râurile de munte se mergea cu câte o singură plută condusă de către doi oameni. Pe Siret însă, se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeosebi primăvara și toamna. În aceste anotimpuri se făcea plutărit chiar și pe Putna. Așa, bunăoară, la 4 martie 1848, pe apa Putnei a fost găsită o „rămășiță” de plută. Pe râurile de munte se mergea cu câte o singură plută condusă de către doi oameni. Pe Siret însă, se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
4 martie 1848, pe apa Putnei a fost găsită o „rămășiță” de plută. Pe râurile de munte se mergea cu câte o singură plută condusă de către doi oameni. Pe Siret însă, se formau convoaie de câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu știm anume în ce condiții lucrau ei, cu ce preț se angajau. Un lucru este însă sigur: erau foarte căutați. Transporturile de lemne sporiseră în așa măsură, încât erau angajați și oameni fără nici un fel de cunoștințe în conducerea plutelor, dat fiind că numărul specialiștilor plutași se dovedea insuficient. Din această cauză aveau loc numeroase accidente. Așa se explică rostul circulării Departamentului din lăuntru, din iulie 1835, prin care se cerea negustorilor să angajeze oameni „îndestui” și cu „deplină știință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
transportului lemnelor, s-au făcut încercări de transportare pe apele interioare ale Moldovei și a altor categorii de produse. La 7 martie 1855, un Costache Vizante „au și pus în lucrare a încărca parte din 100.000 oca sare pe plute” pentru a le transporta la Tulcea și Isaceea. Transportul sării și a altor produse pe râurile moldovenești era posibil numai dacă plutele se amenajau în mod special. De obicei, pe ele se construia câte un pod acoperit pe care se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1855, un Costache Vizante „au și pus în lucrare a încărca parte din 100.000 oca sare pe plute” pentru a le transporta la Tulcea și Isaceea. Transportul sării și a altor produse pe râurile moldovenești era posibil numai dacă plutele se amenajau în mod special. De obicei, pe ele se construia câte un pod acoperit pe care se așeza produsul transportat, ferindu-l în felul acesta de contactul cu apa. Este evident că folosirea deplină a râurilor era condiționată de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ai nostrului Galați; precum ca atunci vărsarea mai sus numitului râu în apa Dunării s-ar muta din josul portului moldovenesc, în vreme ce acum se află din sus...”, iar Siretul, micșorându-și debitul prin construcția canalului, n-ar putea susține nici măcar plute. „Socotințele” lui C. Conachi sunt întemeiate și, în ceea ce-l privește personal, el n-ar fi putut, prin așezarea moșiilor sale, să beneficieze cu nimic de pe urma realizării acelui canal. Noi adăugăm că Moldova, în starea în care se afla în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Membrii comisiei s-au întrunit la Focșani și, în drum spre Bacău, ,,au găsit și caiacul dums. spatarului Vasilică Sturdza, drept moșie Răgoazele-Pînceștii, carele fiind îngreuiat cu mai mare povară după micșorarea apei de acum și având cârma proastă de plută și rău chibzuită, lovindu-l într-o plagiie mare, l-au spart și l-au descărcat acolo spre a se drege”. La 1 noiembrie 1840, comisiei i-a fost atașat ing. Fuks. Până la 18 noiembrie 1840, fuseseră măsurate malurile Siretului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este plutitor pentru lemne, iar după ce primește și apa Sucevii ,,e și mai plutitor”, pentru ca de la Roman să fie „privit ca un râu foarte bun pentru plutit, mai cu seamă pentru șeicile cele late și încă mult mai bun pentru plute”. De la Bacău, râul devine și mai navigabil. Din acest loc, el poate duce o încărcătură de 80 kile. La Răcăciuni, arată Castaing, se află un loc bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Castaing, se află un loc bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu-și poate desface avantajos produsele din cauza transportului costisitor pe uscat. De la Răcăciuni la Galați s-ar putea folosi pentru navigație: a) plute, b) șeici late, numite galere, c) și chiar ambarcațiuni trase printr-un remorcher piroscaf. Chiar de la Hangu, unde Bistricioara se varsă în Bistrița, s-au îmbarcat „de plăcere” numeroase persoane cu slugi, bagaje, droșcă și au ajuns la Galați. Este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un remorcher piroscaf. Chiar de la Hangu, unde Bistricioara se varsă în Bistrița, s-au îmbarcat „de plăcere” numeroase persoane cu slugi, bagaje, droșcă și au ajuns la Galați. Este utilizabil și un alt sistem cunoscut și practicat în Moldova: pe plute scurte, care sunt ușor de manevrat, să se construiască un pod pe care să se așeze mărfuri și produse. Pluta ajunsă la Galați s-ar vinde. Costul unei plute ajunsă la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slugi, bagaje, droșcă și au ajuns la Galați. Este utilizabil și un alt sistem cunoscut și practicat în Moldova: pe plute scurte, care sunt ușor de manevrat, să se construiască un pod pe care să se așeze mărfuri și produse. Pluta ajunsă la Galați s-ar vinde. Costul unei plute ajunsă la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-ar încărca 15 kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
utilizabil și un alt sistem cunoscut și practicat în Moldova: pe plute scurte, care sunt ușor de manevrat, să se construiască un pod pe care să se așeze mărfuri și produse. Pluta ajunsă la Galați s-ar vinde. Costul unei plute ajunsă la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-ar încărca 15 kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-ar încărca 15 kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supus la dese creșteri de apă, care acoperă malurile în depărtare foarte mare și-și schimbă adeseori chiar și cursul albiei sale”. O mare piedică în calea navigației o constituiau podurile joase, pe tărașe și șeici. Plutașii, atunci când treceau cu plutele, erau nevoiți să se culce pe plută sau să sară podul pentru a cădea pe plută de cealaltă parte a podului. Cam în aceeași vreme, N. Șuțu a prezentat și el un proiect relativ la măsurile pregătitoare pe care guvernul ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acoperă malurile în depărtare foarte mare și-și schimbă adeseori chiar și cursul albiei sale”. O mare piedică în calea navigației o constituiau podurile joase, pe tărașe și șeici. Plutașii, atunci când treceau cu plutele, erau nevoiți să se culce pe plută sau să sară podul pentru a cădea pe plută de cealaltă parte a podului. Cam în aceeași vreme, N. Șuțu a prezentat și el un proiect relativ la măsurile pregătitoare pe care guvernul ar fi trebuit să le ia în vederea asigurării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adeseori chiar și cursul albiei sale”. O mare piedică în calea navigației o constituiau podurile joase, pe tărașe și șeici. Plutașii, atunci când treceau cu plutele, erau nevoiți să se culce pe plută sau să sară podul pentru a cădea pe plută de cealaltă parte a podului. Cam în aceeași vreme, N. Șuțu a prezentat și el un proiect relativ la măsurile pregătitoare pe care guvernul ar fi trebuit să le ia în vederea asigurării navigației pe Siret. El era de părere că organele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era obiectul principalei îndeletniciri a meșterului din regiunea de munte. Progresul societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Johann E. Bode, director al observatorului din Berlin, în 1772 [legea lui (Titius-)Bode]. Ulterior, această lege va fi verificată pentru Uranus (planetă descoperită de William Herschel în 1781), dar va fi infirmata pentru planetă Neptun (descoperită în 1846) și Pluto (descoperită în 1930). ¶ Albrecht von Haller afirmă primul că nervii determina contracțiile musculare; toți nervii se unesc în măduva spinării, făcînd apoi legătură cu creierul. ¶ Lîngă rîul Meuse din Olanda, muncitorii de la o carieră de piatră găsesc oase gigantice (ulterior
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
8 Venus-Mercur Aer "Astfel am fost determinat să atribui Cubul lui Saturn, Tetraedrul lui Jupiter, Dodecaedrul lui Mare, Icosaedrul lui Venus și Octaedrul lui Mercur." (Johannes Kepler, Mysterium Cosmographicum, 1596). Ordinea planetelor: [Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, (Uranus, Neptun, Pluto)]. Alternanta Corp platonic-Planetă [Kepler] Corp platonic, număr de fete; Sfera înscrisă în corpul platonic și care închide solidul următor Orbită planetei Sfera care închide cubul Orbita lui Saturn Hexaedrul-cub, 6 Sfera înscrisă în cub și care închide piramida Orbita lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Fiecare dintre aceste sfere avea astfel cîte o planetă în interiorul său, sfera fiind forță care determină irezistibil orbită planetei. Amintim ordinea planetelor, pentru o mai bună urmărire a relațiilor descrise de Kepler: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, [Uranus, Neptun, Pluto] (ultimele trei descoperite după moartea lui Kepler). Iată explicațiile lui Kepler privind modelul său descris în Mysterium Cosmographicum (1596): "[...] Înainte să fie creat universul, nu existau numere afară de Trinitate, care este Dumnezeu însuși [...] Căci linia și planul nu implică numere
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1904, 50; Elie Dăianu, Ioan Artemie Anderco, LU, 1905, 2; D. D. Panaitescu, Carnet inactual, București, 1970, 132-140; M. Ursuțiu, Arhiva Anderco de Homorod, Cluj, 1972; Dicț. lit. 1900, 37-38; Dicț. scriit. rom., I, 66-67; Simion, Ficțiunea, III, 55-59; Faifer, Pluta, 132-135. R.Z.
ANDERCO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285348_a_286677]
-
the Twentieth Century, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Apter, Andrew, 1983, „In Dispraise of the King: Ritual ’Against’ Rebellion in South-East Africa”, În Man, vol. 18, nr. 3 Argyrou, Vassos, 2002, Anthropology and the Will to Meaning: A Postcolonial Critique, Pluto Press, Londra Ariès, Paul, 1994, „Les fêtes contestataires et d’opposition des années 1970”, În Alain Corbin, Noëlle Gérôme, Danielle Tartakowski (coord.), Les usages politiques des fêtes (aux XIXe et XXe siècles), Publications de la Sorbonne, Paris Arnaud, Pierre, 1994, „Fête
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
D. Glazier (coord.), Anthropology of Religion: A Handbook, Greenwood Press, Westport Browne, Ray (coord.), 1980, Rituals and Ceremonies in Popular Culture, Bowling Green University Popular Press, Bowling Green Bryan, Dominic, 2000, Orange Parades: The Politics of Ritual, Tradition and Control, Pluto Press, Londra Bryant, Lawrence, 1986, The King and the City in the Parisian Royal Entry Ceremony: Politics, Rituals and Art in Renaissance, Librairie Dalloz, Geneva Buffière, Felix, 1956, Les mythes d’Homère et la pensée grecque, Les Belles Lettres, Paris
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
267-269; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 131-147; Ciopraga, Lit. rom., 628-629; Massoff, Teatr. rom., IV, 369, V, 46-56; Brădățeanu, Istoria, II, 89-90; Kalustian, Simple note, I, 107-114; Modola, Dramaturgia, 137, 226-227, 256; George Diamandy, DRI, II, 73-85; Faifer, Pluta, 84-88. F.F.
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]