739 matches
-
Paler, care cu toții l-ar fi apreciat pe dictator. Antisemitismul lui a fost o neînțelegere, o transplantare a unor pamflete din plan literar în plan politic; „când s-a îngroșat gluma, am făcut și eu pasul la ofsaid“, s-a pocăit Vadim, și-a scos Psalmii lui David de la piept. Apoi a adăugat stins: „Dumnezeu mi-a dat șansa să mă împac cu poporul biblic.“ Nu i-a trimis tocmai un înger, ci un consilier de imagine evreu, sub bagheta căruia
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
adevărului într-un mod cel puțin tendențios: eu sunt deținătorul adevărului, de acum viața voastră intelectuală, coafezelor, se va schimba. Ei, acum să-i dăm gionsonului ce-i al gionsonului... dacă ești în clasa a opta și mama ta e pocăită, iar tati e alcoolic, poți citi povestea vieții lui T.S. Eliot, apoi nu te vei căsători niciodată, pentru că femeia este deținătoarea Răului, apoi vei trece la Hemi. Pentru a te lecui de băut și revoluționarisme de doi bani... Dar stați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Românească mînăstirile au fost cele mai dure sisteme de detenție. Vlad Țepeș a zidit la 1457 mînăstirea Snagov ca loc principal de surghiun al boierilor care i se opuneau. "Sub cuvînt că ei trebuiau să facă rugăciuni spre a se pocăi și a li se ierta greșelile, erau duși într-o cameră ca să se închine la icoana Maicii Domnului. N-apucau bine să-și sfîrșească rugăciunea și pardoseala le fugea de sub picioare, căzînd într-o groapă adîncă și plină de cuțite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trebuia să propăvăduiască în Ninive învățătura creștină. Pescarul refuză porunca divină, refugiindu-se pe o ambarcațiune, dar atrage după sine nenorociri, de aceea corăbierii îl aruncă pe Iona peste bord. Acesta este înghițit de un chit, în viscerele căruia meditează, pocăindu-se. Astfel, după trei zile și trei nopți, personajul este eliberat din burta balenei și revine la țărm, devenind apostol al creștinismului. întrebat dacă modelul biblic al pescarului Iona se constituie ca bază de inspirație pentru semnificațiile textuale în propria
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
duhului. După aceea, fericitul a făcut multe minuni, ostenindu-se în mănăstire cu plăcere de Dumnezeu. “Mesajul lui era: schimbarea vieții, întoarce la Dumnezeu și împăcarea cu El, pentru a primi viața nouă pe care o aduce Împărăția lui Mesia: <Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
duhului. După aceea, fericitul a făcut multe minuni, ostenindu-se în mănăstire cu plăcere de Dumnezeu. “Mesajul lui era: schimbarea vieții, întoarce la Dumnezeu și împăcarea cu El, pentru a primi viața nouă pe care o aduce Împărăția lui Mesia: <Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor> (Matei 3,2)”, povestește parohul Bisericii Pantelimon. “Ioan continuă să fie pentru creștini, în sens duhovnicesc, model de frământare, de pocăință, de curățire de patimi prin asceză și prin rugăciune, inițiator al vieții
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lor n-ar fi dincolo de stele. Constantin a îngenunchiat la maică-sa, cerându-și iertare. Prilej de mare bucurie deci este. Dacă n-ar fi întristarea, n-ar fi bucuria. Tot astfel păcătoșii pot fi bucurie pentru Dumnezeu, întrucât se pocăiesc. Orice păcat, fiind prilej de înfrânare și umilință, poate fi și bun. În acest chip binecredincioșii părinți călugări bucurau lumea pentru fapta Vasilisei [s.n.]." (pp. 104-105) Departe de a demonstra "sfințenia" gestului Irinei, raționamentul colectiv al monahilor indică, de fapt
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
erau luate în serios, astfel că putem considera că acesta era doar un drept teoretic. După ce au fost trecute toate etapele amintite cel acuzat era condamnat. Pedepsele aplicate erau diverse începând de la cele de ordin spiritual pentru cei care se pocăiau: penitențe, rugăciuni etc., în cazul celor care refuzau să se pocăiască erau dați pe mâna autorităților civile. Atunci când acuzatul era condamnat la arderea pe rug, singurul lucru care îl realiza tribunalul era că i se retrăgea "protecția Bisericii". Pe lângă arderea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar un drept teoretic. După ce au fost trecute toate etapele amintite cel acuzat era condamnat. Pedepsele aplicate erau diverse începând de la cele de ordin spiritual pentru cei care se pocăiau: penitențe, rugăciuni etc., în cazul celor care refuzau să se pocăiască erau dați pe mâna autorităților civile. Atunci când acuzatul era condamnat la arderea pe rug, singurul lucru care îl realiza tribunalul era că i se retrăgea "protecția Bisericii". Pe lângă arderea pe rug se mai practicau și pedepse mai ușoare ca: biciuirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ulterior, acestea au fost afișate și pe ușile altor biserici și publicate. Acestea argumentau ideea inutilității indulgențelor deoarece te poți mântui doar prin credință - sola fide. Prima dintre aceste teze subliniază rolul pocăinței: "Pentru că Învățătorul și Domnul nostru Isus Hristos spune: Pocăiți-vă etc., El vrea ca întreaga viață a credincioșilor săi pe pământ să fie de durată și de neîntreruptă pocăință"31. Chiar dacă în interiorul tezelor este atacat Papa și cei care vând indulgențe: "Papa nu înțelege și nici nu pătrunde sensul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
capăt sfidător istoriei în 1807, la saint-simoniști, care consideră că frământările revoluționare dintre 1830 și 1848 sunt ultimele din istorie; la Comte care moare în 1857 pregătindu-se să urce la tribună pentru a perora pozitivismul unei omeniri în sfârșit pocăite pentru greșelile sale, și, desigur, la Marx care profetizează societatea fără clase și dezlegarea misterului istoriei. Din moment ce traduc speranța vie a milioane de oameni, profețiile nu pot fi amânate la nesfârșit fără riscuri. Acest lucru s-a dovedit în special
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru a trata această boală, Însă ea trebuie Însoțită sau susținută de două virtuți fundamentale: pocăința și smerenia. Pocăința reprezintă Începutul și condiția unei adevărate vieți creștinești, reprezintă schimbarea vieții vechi a păcatului cu noua viață În Hristos. A te pocăi Înseamnă a te vedea nevrednic de dragostea și sfințenia lui Hristos, iar conștientizarea acestei stări ne face să dorim o schimbare lăuntrică profundă, care să ne apropie de viața cea adevărată. Prin această pocăință reală, omul dorește să fie vindecat
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
Vechiului Testament au tras un semn de alarmă și au chemat la pocăință pe contemporanii lor: Întorceți-vă, copii răzvrătiți, și Eu voi vindeca neascultarea voastră ( Ieremia 3,22). Sfântul Grigorie Palama spune că un creștin nu este chemat să se pocăiască o dată, ci neîncetat, căci pocăința este Începutul, mijlocul și sfârșitul viețuirii creștine. Privită de-a lungul istoriei creștine până În prezent, aflăm că În primele secole (IV-VI ) era foarte aspră canonisirea de Îndreptare. Creștinii considerați păcătoși stăteau În pridvorul bisericii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
adică după izvorul vieții și nevoia de a ne schimba Întreaga atitudine existențială și nu doar schimbarea comportamentului sau a atitudinii morale. Începutul mântuirii sufletului se realizează prin izbăvirea de păcate. Omul nesăbuit moare În păcatele lui, fără să se pocăiască. Scopul nu este să evităm păcatul, căci acesta este un dat În viața omului, ci este ,,să nu Îi Îngăduim să fie lucrător În viața noastră”, deoarece dacă “omul nu se va mâhni pe măsura greșelii, va cădea ușor În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
moartea și Îți va fi cu neputință să faci tratamentul pe care Îl oferă pocăința. Pocăința e posibilă numai câtă vreme trăim pe pământ, căci În iad nu există pocăință”. Chiar dacă omul a păcătuit mult și greu, dacă s-ar pocăit sincer măcar În preajma morții este iertat. În general, pocăința trebuie să se facă În viață după orice păcat, căci altfel păcatul blochează drumul spre desăvârșire. Fără regret pentru păcatul trecut, nu poate crește În virtuți. Pocăința deasă și nu numai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
nu se termină”. Pe cei morți Îi plângem, Îi Îngropăm, Îi uităm; păcatele noastre Însă le plângem mereu, până ce vom muri, dar cu discernământ și nădejde În Hristos, Care S-a răstignit ca să ne Învieze duhovnicește. Primii oameni s-au pocăit dupa cădere; de aceea Hristos când S-a pogorât la iad i-a eliberat mai Întâi pe ei. În reprezentarea iconografică a Învierii, Hristos pogoară la iad, unde strivește toate cu puterea Sa dumnezeiască. Nimic nu a rămas la locul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
făgăduiește, face bine, amenință, pedepsește, face totul să readucă făptura aproape. Alege poporul moștenirii Sale ca să- l dea exemplu, Însă poporul acesta se arată “tare În cerbice și netăiat Împrejur la inimă și la urechi” (Fapte 7, 50); se pocăiește de nevoie, superficial și nu de bunăvoie și din adâncul inimii, pentru că simte urgia pedepsei Lui asupra sa, pare că se pocăiește, dar când trece urgia divină, revine la ale sale. E un lucru pe care oamenii au obiceiul să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
acesta se arată “tare În cerbice și netăiat Împrejur la inimă și la urechi” (Fapte 7, 50); se pocăiește de nevoie, superficial și nu de bunăvoie și din adâncul inimii, pentru că simte urgia pedepsei Lui asupra sa, pare că se pocăiește, dar când trece urgia divină, revine la ale sale. E un lucru pe care oamenii au obiceiul să Îl facă. Când omul se află la ananghie, devine religios și se gândește puțin și la păcatele lui. Când trece primejdia, amenințarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
pocăință, adaugă: ,,Precum este adevărat că Eu sunt viu, tot așa de adevărat este că Eu nu voiesc moartea păcătosului, ci să se Întoarcă de la calea sa și să fie viu” (Iez. 33, 11). Dumnezeu așteaptă pe necredincios să se pocăiască, pe cel păcătos să se Întoarcă. În timp ce El așteaptă pocăința omului, acesta o amână continuu. ,,Eu sunt Acel Care șterge păcatele tale și nu-și mai aduce aminte de fărădelegile tale. Adu-Mi aminte ca să judecăm Împreună, fă tu Însuți
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
munca mâinilor voastre, dar voi nu v-ați Întors către Mine" (Agheu 2, 17). Dumnezeu a folosit atunci asemenea moduri de pedepsire și le va folosi Întotdeauna pentru că ne iubește și ne vrea mântuirea. Sfântul Ioan Botezătorul propovăduiește pocăința: ,,Pocăiți-vă că s-a apropiat Împărăția cerurilor”. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: ,,Glasul celui ce strigă În pustie: Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui”... Dar văzând Ioan pe mulți din farisei și saduchei venind la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
vrednică de pocăință...” (Mt. 3, 2-11). Unii erau dispuși să-l considere pe Ioan ca Mesia; Ioan Însuși trebuie să dezmintă aceasta atribuire și să arate spre altul. Putem să ne amintim primele cuvinte pe care le-a grăit Mântuitorul: ,,Pocăiți-vă și credeți În Evanghelie” (Mc. 1, 16) ,,că n-am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință” (Mt. 9, 13). În Sfânta Scriptură se vorbește despre bucuria din ceruri pentru un păcătos care Își schimbă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
În Evanghelie” (Mc. 1, 16) ,,că n-am venit să chem pe cei drepți, ci pe păcătoși la pocăință” (Mt. 9, 13). În Sfânta Scriptură se vorbește despre bucuria din ceruri pentru un păcătos care Își schimbă viața și se pocăiește ,, A limita pocăința la conștiința unei vinovății individuale ar risca să fie doar mândrie”. A face din păcat o simplă vinovăție individuală ar Însemna a se lipsi din nou de Dumnezeu pentru că respectarea Legii ar fi de ajuns pentru ,,a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
cât timp omul e În viață. Amânarea Înseamnă moartea, căci clipa În care ne surprinde nu poate fi prevăzută de nimeni; păcatul nepocăit e moarte. Nimeni nu e așa de bun și Îndurător ca Dumnezeu; iar celui ce nu se pocăiește, nici El nu iartă. Păcat de moarte e stăruința În păcate și refuzul de a le mărturisi sau a ne pocăi pentru ele21. Cei foarte păcătoși, dacă se cunosc pe sine, au În mod firesc și material pentru smerenie. Orice
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
păcatul nepocăit e moarte. Nimeni nu e așa de bun și Îndurător ca Dumnezeu; iar celui ce nu se pocăiește, nici El nu iartă. Păcat de moarte e stăruința În păcate și refuzul de a le mărturisi sau a ne pocăi pentru ele21. Cei foarte păcătoși, dacă se cunosc pe sine, au În mod firesc și material pentru smerenie. Orice cădere este negreșit o cădere, dar e material de smerenie și rugăciune. Păcatele, dacă se pun În valoare orientându-le către
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
smerenie și rugăciune. Păcatele, dacă se pun În valoare orientându-le către smerenie, sunt ca și ,,gunoiul ce Îl punem la răsaduri”. Din punct de vedere teologic, numai prin pocăință omul Își poate recâștiga strălucirea sa. Dacă cel ce se pocăiește este pricinuitorul pedepselor sale, atunci cel ce nu se gândește la pocăință, păcătuiește necontenit. Pocăința este a doua naștere din Dumnezeu care s-a dat oamenilor după botez, ca un har peste har. Ea naște păzirea poruncilor, iar aceasta aduce
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]