7,468 matches
-
care o de rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“, Farago începea să însemne mai mult, adoptaseră. „Într-o noapte de Crăciun“ etc. Tot în chiar mai mult, decât o mare poetă. Încă A muncit până în ultima clipă a 1907 poeta participă la suferința țăradin momentul stabilirii în Cetatea Băniei, vieții, deși era imobilizată din cauza bolii. nilor revoluționari, la care merge de mai poeta se considera olteancă prin adopPe data de 4 ianuarie 1954, Elena multe ori cu mâncare, atrăgând antipatia
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Tot în chiar mai mult, decât o mare poetă. Încă A muncit până în ultima clipă a 1907 poeta participă la suferința țăradin momentul stabilirii în Cetatea Băniei, vieții, deși era imobilizată din cauza bolii. nilor revoluționari, la care merge de mai poeta se considera olteancă prin adopPe data de 4 ianuarie 1954, Elena multe ori cu mâncare, atrăgând antipatia ție. Anul 1921 marchează un moment Farago, poeta cu „viață de roman și autorităților, care erau cât pe ce să o important pentru
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Cetatea Băniei, vieții, deși era imobilizată din cauza bolii. nilor revoluționari, la care merge de mai poeta se considera olteancă prin adopPe data de 4 ianuarie 1954, Elena multe ori cu mâncare, atrăgând antipatia ție. Anul 1921 marchează un moment Farago, poeta cu „viață de roman și autorităților, care erau cât pe ce să o important pentru cultura orașului, Elena subiect de dramă“, așa cum o descria închidă dacă n-ar fi intervenit Nicolae fiind numită de către primarul Ioan. B. marele I. L. Caragiale
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Alexandru și Aristia Aman“, înmormântată de cunoscuți în Cimitirul Române (premiul „Adamachi” pentru post pe care îl ocupă până la sfârșitul Ungureni din Craiova. Despre inestima volumele Șoapte din umbră și Traduceri vieții sale. Roadele inteligenței și bilul dar pe care poeta Elena Farago l-a libere, respectiv premiul „Neuschotz”, perseverenței sale nu s-au lăsat așteplăsat în capitala Olteniei, Geo Bogza pentru Ziarul unui motan), Elena Farago tate. Într-o perioadă relativ scurtă, poeta spunea: „A fost o vreme când, pentru
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Roadele inteligenței și bilul dar pe care poeta Elena Farago l-a libere, respectiv premiul „Neuschotz”, perseverenței sale nu s-au lăsat așteplăsat în capitala Olteniei, Geo Bogza pentru Ziarul unui motan), Elena Farago tate. Într-o perioadă relativ scurtă, poeta spunea: „A fost o vreme când, pentru este recunoscută unanim ca fiind cea înființează pe lângă Fundație o orice intelectual român, Craiova mai mare poetă a timpului său. În 1924 a „Universitate liberă“ sau mai bine spus însemna Elena Farago. Acolo
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
capitala Olteniei, Geo Bogza pentru Ziarul unui motan), Elena Farago tate. Într-o perioadă relativ scurtă, poeta spunea: „A fost o vreme când, pentru este recunoscută unanim ca fiind cea înființează pe lângă Fundație o orice intelectual român, Craiova mai mare poetă a timpului său. În 1924 a „Universitate liberă“ sau mai bine spus însemna Elena Farago. Acolo, în capi primit Premiul Internațional Femina, iar un mijloc prin care personalitățile intetala Olteniei, continua o bănie, datorită în 1938, Premiul Național pentru Literalectuale
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
orașului aveau posibilitatea unei femei a cărei casă cu ușa mereu tură, o recunoaștere a valorii operei sale. să țină prelegeri pe diverse teme, însăși deschisă devenise o instituție: oricine îi Nici Regele Carol al II-lea nu a rămas poeta prezentând celor interesați un trecea pragul pleca mai bogat sufletește, insensibil la realizările scriitoarei, căreia curs de istoria artelor. Pentru a fi mai mai hotărât să respingă urâtul și îi acordă Medalia Bene Merenti clasa I aproape de dragii ei colaboratori
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
bogată și cugetarea „Elena Farago“, prima casă memorială dintre autorii preferați ai generațiilor de adâncă, muzicalitatea și forma desăvârdin Craiova. Printre oaspeții de seamă ai copii de ieri, de azi și de mâine, o șită a versului, mlădierea și stăpânirea poetei s-au numărat și importanți prelați Doamnă a sublimului copilăriei noastre. unei limbi pline de rezonanță sunt atuai Bisericii Ortodoxe, care, fie în vizită, 13 D Lestine iterare azi ați rostit bisericii din suflet,JURNAL suspinul de iubire. Alaltăieri, Noiembrie
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
vorba de șase personalități reprezentând diferite generații și diverse specii literare: poetul Emil Brumaru (n. 1939), prozatoarea Ileana Cudalb (n. 1951), poetul și romancierul Ioan T. Morar (n. 1956), romancierul Bogdan Suceavă (n. 1969), prozatoarea Lavinia Bălulescu (n. 1985) și poeta Krista Szöcs (n. 1990). În cursul celor patru zile ale Târgului, toți acești scriitori au avut mai multe ocazii să se întâlnească cu publicul din Cehia (compus nu numai din cehi și slovaci, dar și din români stabiliți în țara
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
când v-am întâlnit, mi-ați produs o bucurie formidabilă. Mi-ați oferit o carte, „Din Caucaz în Carpați, Zaira Samharadze în dialog cu Victoria Milescu”. Citind-o, am descoperit omul Zaira Samharadze, cu o poveste de viață fabuloasă. Sunteți poetă, traducătoare, autoare de dicționare, dar puțină lume vă cunoaște viața. Sunteți româncă, dar mai ales sunteți georgiană... Povestiți-ne cum ați ajuns dumneavoastră, la 22 de ani, să vă părăsiți definitiv țara și familia, stabilindu-vă în București... Zaira Samharadze
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
Calciu, ați făcut și traduceri din română în alte limbi. Alexandru Calciu: Mai puține în italiană și mai multe în spaniolă, patru poeți români având de acum o versiune spaniolă pentru un volum ad-hoc, unul dintre ei, mai precis o poetă, realizând chiar o a doua ediție... L.V.R.:Doamnă Zaira, n-aș vrea să încheiem discuția noastră fără a ne vorbi puțin despre literatura georgiană, oprindu- ne îndeosebi asupra unui scriitor special, Ciabua Amiregibi, cel propus chiar pentru Premiul Nobel... Zaira
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
care s-a filtrat cu grijă” (nu știu bine la ce puritate s-ar putea referi Perpessicius; aș zice că ăsta-i mai degrabă un bonus).11 În fine, cum Perpessicius chiar era om bun, lasă deschisă șansa „unei iminente poete”.12 Însă numai atît a fost să fie. Lucia e semeață absolut și țîfnoasă eminent (e singura care-și permite așa cote de aroganță). Se uită la bărbați ca la o turmă, ca la niște satiri grotești și impotenți ce
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
în mintea lui se-așează:/ De ce simțit-a ieri în sărutatu-i/ Pecetluirea morții ce veghează?” (Teofano). În vreme ce acul psihologiei e agitat doar de mîndrie (dar violent agitat), cel tematic merge, imprevizibil, în toate părțile. Dar Lucica ar fi putut fi poetă cu oarece perseverență. Se cade însă să pretindem consecvență și perseverență unei prințese?! „„ Al. Cistelecan 1 Perpessicius, Opere, VI, Mențiuni critice, Editura Minerva, București, 1973, p. 260. 2 A publicat un singur volum: Noi care nu simțim, de Lucia Alioth
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
rostită în diverse idiomuri, combinată cu îndrăznețe experimente improvizatorice - doar câteva exemple: poetul austriac Ernst Jandl și cel germano-transilvan Oskar Pastior; albumele realizate de trupa avangardistului moscovit Alexey Kruglov pe poeme de Esenin, Mayakovsky, Tsvetaeva, Blok; transfigurările jazz-poetry ale textelor poetei expresioniste Else Lasker-Schüler de către trio-ul german Heinz Becker, Isabel Zeumer, Karl-Heinz Stegmann. Un moment cu totul special l-a reprezentat așa-numita Keynote Address, datorată scriitorului/profesorului/jazzofilului american Sascha Feinstein, sub titlul Jazz as a Liberator of Language
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Ștefan Cazimir Poetul are 75 de ani; starea civilă - divorțat. Poeta are 83 de ani; starea civilă - văduvă. Ambii se bucură de cote generoase la bursa valorilor literare. Întîmplarea i-a reunit recent în paginile aceluiași număr al unui mare cotidian, fiecare cu cîte un amplu interviu. Din gura poetului aflăm
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
și dintr-un bărbat”. În clasa a II-a, cînd avea 7-8 ani, prietenul Ghiță Alui Chelea „mi-a explicat tot, cu exemplificări pe sora lui, care era mai mică și nu se supăra să fie luată ca material didactic”. Poeta, inițial mai pudică, ne informează asupra primelor semne ale erotismului, survenite în cursul unei goane pe străzile Sibiului : „Ei bine, alergatul acela mi-a creat o răsuflare accelerată, probabil mi s-a ridicat sîngele în obraji și am simțit o
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
un grup : femeile tinere stau cu tinerii, nu cu bătrînii, rar să fie cîte o ușchită căreia să-i placă unul mai în vîrstă. Te revanșezi prin poezii, acolo cauți să fii foarte tînăr, foarte zglobiu.“ De pe o poziție similară, poeta susține că inspirația „ne vine din trup. Sunt sigură de asta. Momentul în care îți vin valul acela teribil, furnicăturile acelea, dorința aceea fierbinte seamănă atît de bine cu dorința dragostei trupești ! Inspirația pentru mine e aproape identică cu excitația
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
diformități. Dar la femei mai tinere, nu la octogenare. Deși și uzura este fascinantă, femeile devastate de vîrstă au un fel total de a iubi, cîntă sufletul în ele. Femeile bătrîne sunt uluitor de frumoase uneori...“. La cîteva pagini distanță, poeta abordează aceeași temă: „I-am pus Ninei șCassianț întrebarea: «Tu ce părere ai ? În momentul în care o femeie ajunge la o vîrstă cînd nu mai este adulmecată de bărbați ș...ț, ce simte ea? Mai simte vreo atracție pentru
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
sunt disperate că nu vor mai fi înflăcărate niciodată. Deci, la disperate și la înflăcărate. Adică, la începutul și la finalul vieții sexuale. Deși sunt încredințat că viața sexuală ține pînă la moarte !“ Aceeași convingere o nutrește la rîndul ei poeta, care nu ezită a-i mărturisi reporterului „niște lucruri jenante“ : „nu cred că există noapte în care, după ce sting lumina și rămîn singură în pat, să nu mă gîndesc și să nu trăiesc acele clipe extraordinare. În momentul în care
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
pagini ale ziarului, la interviul dedicat poetului contemporan. Nu i se citează nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Ni se oferă în schimb cîteva fotografii, menite a ilustra ravagiile timpului. Dau niște pagini mai încolo, la interviul consacrat poetei contemporane. Nu i se menționează nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Iată în schimb vreo trei fotografii, menite... nu mai insist. Îmi scormonesc propria memorie, cu gîndul la poetul vremii noastre. Zadarnic! Nu-mi revine în minte nicio
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
vers. Iată în schimb vreo trei fotografii, menite... nu mai insist. Îmi scormonesc propria memorie, cu gîndul la poetul vremii noastre. Zadarnic! Nu-mi revine în minte nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Refac aceeași operație gîndindu-mă la poeta timpului nostru. Degeaba ! Nu-mi trece prin minte nicio piesă lirică. Nicio strofă. Nici măcar un vers. Vorba lui C.A. Rosetti : „A cui e vina?“ Răspunsul aparține viitorului. i. Ultimele două versuri ale poeziei sînt gravate pe piatra de căpătîi
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
este viața mea n-ar fi fost o carte realmente excepțională. Ceea ce pentru tinerii de azi e un trend de care ei înșiși nu se arată a fi prea conștienți, pentru Marta Petreu e un fel de a fi. Întunecată, poeta se dovedea încă de la primul său volum, Aduceți verbele (1981), care punea în scenă o sensibilitate ultragiată, spre netă diferență de cea mai mare parte a generației căreia îi aparținea. Erau acolo poeme de o inclemență comparativ cu care radicalismul
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
de cele mai multe ori, falsifică emoția. S-ar fi putut crede că Marta Petreu va deveni o Ileana Mălăncioiu (cea din Sora mea de dincolo, să zicem) deposedată de prozodie. N-a fost așa. Și e bine că n-a fost. Poeta și-a cultivat o imunitate la posibilele influențe sau mentorate. Înfruntând, uneori, opacitatea criticilor (cazul Scării lui Iacob, din 2006, masacrată de un tânăt cronicar) și rămânând fidelă propriei formule. Eliminând ce era rezidual în scrisul său și devotându-se
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
murit; de murit, probabil, că a murit în București), arăta ca „o femeie de o rară distincție”.2 Zaharia Stancu, ce tocmai o angajase regizoare la Teatrul Național (era director și acolo), o laudă „nu numai /ca pe/ o distinsă poetă”, ci și ca pe „un om de cultură, care scrie literatură în românește, în rusă și franceză, cu egală dăruire”.3 În rusă ar fi tradus, după cîte a aflat Bârna, destule piese românești, traduceri care, firește, „nu i-au
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Stancu a compensat cu postul de regizoare). Era scriitoare harnică, mai adaugă Bârna, căci a lăsat „cîteva zeci de manuscrise de poezie și proză, bătute la mașină și legate frumos,”5 rămase însă, pînă acum, tot cum le-a lăsat poeta. Dar și scriitoare fără noroc. Fără mai multe noroace, de fapt. Mai întîi n-a avut noroc de nume - sau cu numele -, căci toată lumea a bănuit-o de ambiții pseudonimice prea sfruntate. În realitate, după cum l-a lămurit generalul scriitor
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]