108,566 matches
-
acum, ce să facă, recitește o carte sau alta. Omnisciența a fost așadar de mult stinsă, acum doar i se dă o zugrăveală proaspătă. Cum să-ți recunoști, Doamne ferește!, golurile, omisiunile, lacunele? Recunosc: nu sunt, nu eram deloc familiarizat cu poezia Constanței Buzea..." (p. 31). E drept că avem de-a face și cu o captatio...a cititorului, dar acest lucru nu schimbă cu nimic "filosofia" lecturii. Cum spuneam, Daniel Cristea Enache este un critic meditativ, dubitativ și... exclamativ. Iar prin
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
său e sigur. Nu se sfiește să spună despre volumele care i-au plăcut că reprezintă evenimente editoriale sau, cum face în cazul Ilenei Mălăncioiu, unde înregistrează un "deficit de imagine publică", să propună o rocadă în ierarhia convențională a poeziei feminine, astfel încât întâietatea să-i fie rezervată acestei poete în care crede. Despre Orbitor-aripa stângă susține că e "aproape o capodoperă", pentru ca mai târziu, fără complexe, să facă pulbere critica lui Cărtărescu din Postmodernismul românesc. Cu aceeași dezinvoltură și lipsă
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
în mine în mod natural toate tentaculele - vă amintiți, desigur, acest pasaj mult citat din Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Blecher. Îl invoc aici ca pe un ecou literar subiectiv stârnit de perspectiva intertextuală adoptată de Floarea Țuțuianu în poeziile sale reunite selectiv în Arta Seducției, volum apărut în septembrie anul acesta la Editura Vinea. Astfel, ființele care se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt, erudit, altele din cel prozaic, mundan. Consecința acestei întrepătrunderi cu lumea este o experiență totală, o poezie existențială, în care trăitul se intelectualizează, iar intelectul dobândește carnație concretă. Este o poezie care redescoperă prospețimea percepției pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt, erudit, altele din cel prozaic, mundan. Consecința acestei întrepătrunderi cu lumea este o experiență totală, o poezie existențială, în care trăitul se intelectualizează, iar intelectul dobândește carnație concretă. Este o poezie care redescoperă prospețimea percepției pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile inefabilului. Arta Seducției se constituie într-
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile inefabilului. Arta Seducției se constituie într-un avatar post-derridean al poeziei practicate de Emily Dickinson, crucială pentru perspectiva poetei românce fiind conștiința faptului că "Il n'y a pas dehors texte": "Nu trupul, nu sufletul, ci sexul din inima cuvântului meu este punctul meu forte", spune autoarea în Câinele meu sufletul
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
nu sufletul, ci sexul din inima cuvântului meu este punctul meu forte", spune autoarea în Câinele meu sufletul. Poeme precum Seximoronul sau Requiem atestă același lucru: textualizarea trupului și sexualizarea textului. Nu întâmplător volumul de față își ia titlul de la poezia Arta seducției: "...Vine cineva mă frunzărește și pleacă. Vine altcineva/ Mă calcă-n picioare și-așteaptă. Ultimul venit/ este și cel dintâi care:/ Își pune degetul pe limbă și mă despică/ Filă cu filă: numai cuvinte rasate cu glezna subțire
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
spun:/ toate cuvintele ei trăiesc într-o limbă ascunsă)/ Dacă-ți pui urechea pe ea/ Duhul apa și sângele încep să vorbească / Este o carte trăită din plin precum a fost scris:/ într-o viață citită pe nerăsuflate" (Cartea vieții). Poezia Floarei Țuțuianu aduce o prospețime a percepției pe care cu greu o mai regăsim în contemporaneitate. Versurile sale, deși adânc ancorate în livresc, nu sunt deloc artificiale sau searbede, așa cum ne-am aștepta. De fapt, farmecul liricii sale vine tocmai
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
o mai regăsim în contemporaneitate. Versurile sale, deși adânc ancorate în livresc, nu sunt deloc artificiale sau searbede, așa cum ne-am aștepta. De fapt, farmecul liricii sale vine tocmai din transpunerea acestei dimensiuni livrești în termeni organici. Pe scurt, o poezie inspirată.
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
fazele slăbiciunilor omenești. Cunoaște înălțări și căderi, tensiuni și deprimări. Armata lui cunoaște efectul uzurii luptelor, al dezbinării. I se poate constitui un inventar al nelegiuirilor. Totodată, sub flamura cuprinzătoare a ideii unirii, oștenii fac gesturi, din care poporul, prin poezia lui, transfigurează realitatea în legendă. Istoria concepută de Nicolae Bălcescu este o carte divers populată. Deși în centrul acțiunilor este Mihai, el nu este unicul protagonist interesant. Alexandru Vodă, Murad al III-lea, Rudolf al II-lea, Sigismund Bathori, ca să
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
ignifugi? În DISCOBOLUL (nr. 62-64), dl Nae Antonescu, fidel restituirilor istorico-literare, îi schițează un portret prozatorului și criticului Mihail Chirnoagă (1913-1948), colaborator la Frizele brașovene în anii '30 ai secolului trecut și autor, între altele, al unei Introduceri critice la poezia lui L. Blaga prea puțin cunoscută, din păcate, specialiștilor în opera poetului ardelean. Italienist, Mihail Chirnoagă a avut o polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
universală, aproape nimic din scrisul celor doi nu trădează vreun complex de inferioritate care ar putea prinde ușor contur din cauza unor aspecte atât culturale cât și socio-politice pe care le cunoaștem cu toții prea bine. Cu toate acestea, cei familiarizați cu poezia tinerilor poeți basarabeni prezenți în aproape toate revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei literaturi prea mult timp tributară folclorismului și substratului naționalist explicabil, de altfel, și de înțeles în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își configurează un nou chip. Lucia Țurcanu încearcă în Ultima epifanie să surprindă traseul poeziei din anii '80 din perspectiva livrescului și să scoată în evidență
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
de altfel, și de înțeles în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își configurează un nou chip. Lucia Țurcanu încearcă în Ultima epifanie să surprindă traseul poeziei din anii '80 din perspectiva livrescului și să scoată în evidență, mai mult tangențial, și alte caracteristici generale noii viziuni poetice care pare să se contureze destul de clar. Meritul principal al eseului este moderația și prudența cu care, de altfel
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
demersul analitic. Sesizând destule elemente care indică o oarecare sincronie, Lucia Țurcanu nu-i raportează pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România, scopul studiului ei fiind de altfel unul așa-zicând general-teoretic: "de a dovedi că, deși savant construită, poezia livrească nu pierde din emotivitate și plasticitate, pentru că livrescul produce, de fapt, un nou tip de sensibilitate, alimentată din mediere, nu din frustrețe și inocență"(p.8). Folosindu-se din plin de sugestii venite pe filiera unor Radu G. Țeposu
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
nu trebuie privită însă ca un act de devalorizare a modelelor". (p.36) Analiza propriu-zisă a poeților este accesibilă chiar și celor care, ca și mine, nu-i cunosc pe toți scriitorii în discuție. Lucia Țurcanu parcurge toate volumele de poezii și extrage versurile de care au nevoie construind în numai câteva pagini o imagine destul de coerentă și subliniind de fiecare dată diferențele importante. De la Eugen Cioclea la Galaicu-Păun, autoarea surprinde procesul conștientizării și asumării tot mai clare a livrescului accentuând
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
eseu corect, exact, fără pretenția de a schimba radical opțiunile sau receptarea critică, un eseu a cărui autoare e conștientă ea însăși că propriul discurs critic nu se poate constitui în afara clișeelor, o introducere, așadar, întâi de toate, eficientă în poezia optzecistă basarabeană care s-a străduit (și încă o face) să-și găsească un drum cât mai comun cu cel al poeziei din România.
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
că propriul discurs critic nu se poate constitui în afara clișeelor, o introducere, așadar, întâi de toate, eficientă în poezia optzecistă basarabeană care s-a străduit (și încă o face) să-și găsească un drum cât mai comun cu cel al poeziei din România.
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
de nopți, un spectacol născut din joc și joacă, din încercările unei echipe (Purcărete-Stürmer-Șirli), din exerciții năstrușnice pentru tineri actori, dar și pentru cei experimentați (Ilie Gheorghe, Valer Delakeza, Virgil Flonda, Angel Rababoc), un spectacol plin de senzualitate, lascivitate, de poezia imaginii, de provocatoare mirosuri și senzații, un spectacol ludic ca orice poveste a Seherazadei făcut de Silviu Purcărete la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu. ca o continuare firească (și emoționantă) cu aceeași trupă am văzut Othello?!, o adaptare scenică liberă
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
cetățeanul de peste mări și țări în afară de orice bănuială, care fusese domnul Carol. Jandarmii i-au deschis valiza. După ce i-au frunzărit fără prea mare interes, dar încruntându-se, caietul de elev în care scria din când în când, în franceză, poezii, au vrut să știe mai multe despre manuscrisul neterminat cu reportajele sale despre America de Nord. Manuscrisul era dactilografiat de pe timpuri, în românește, și asta i-a intrigat cu siguranță. Ca, de altfel, colecția lui de fotografii în alb și negru, cu
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
nervos în creștetul lucios al capului. Atunci ceilalți jandarmi i-au cerut domnului Carol să-și adune repede boarfele, ceea ce el a și făcut-o cât ai zice "pește". Cu această ocazie, a descoperit că uitase la Montreal volumul de poezii cândva publicat în România și fotografia tatălui său și s-a simțit foarte nenorocit. Apoi, fără un cuvânt, jandarmii îl abandonară. Domnul Carol știa că se duceau să se distreze copios pe seama lui cu senegalezii, dar asta era cel mai
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
1956-1969; redactor la Editura Enciclopedică, 1969-1977; redactor la revista Volk und Kultur, 1977-1986. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1971. Membră a Pen-Clubului din 1995. Căsătorită cu poetul George Almosnino. Un fiu, Tiberiu Almosnino, prim-balerin la Opera Română. Cărți publicate: Poezie: Vina nu e a mea, 1968, Captivitatea cercului, 1970, Scrisori neexpediate, 1979, Opinii despre durere, 1980, Inima ca un pumn de boxeur, 1983, Piața cerului, 1986, Cântece, 1989, Dactilografa de noapte, 1996, Spitalul manechinelor, 1998, Capricii periculoase, 1998. Proză: Săpunul
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
de noapte, 1996, Spitalul manechinelor, 1998, Capricii periculoase, 1998. Proză: Săpunul lui Leopold Bloom, 1993, Sexagenara și tânărul, 2000. Traduceri din: Strindberg, Hamsun, E.T.A. Hoffman, Kafka, Günther Grass, Herta Müller, Elfriede Jelinek, Thomas Bernhard. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie pe 1980; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Proză pe 1993; Premiul orașului Slobozia pentru Proză pe 1993; Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Poezie pe 1996; Premiul Uniunii scriitorilor pentru Traduceri pe 1997. Congrese în străinătate: Congresul internațional al scriitorilor din
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
E.T.A. Hoffman, Kafka, Günther Grass, Herta Müller, Elfriede Jelinek, Thomas Bernhard. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Poezie pe 1980; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Proză pe 1993; Premiul orașului Slobozia pentru Proză pe 1993; Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Poezie pe 1996; Premiul Uniunii scriitorilor pentru Traduceri pe 1997. Congrese în străinătate: Congresul internațional al scriitorilor din Carintia - Austria, 1984, 1990-1996, Congresul traducătorilor din Berlin, 1980. Numeroase apariții în periodice din Austria, Germania, Luxemburg, Elveția. Rodica Binder: Nora Iuga, ne
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
în Italia, mai precis în Tirolul de Sud; eram și cu Daniel Bănulescu și cu Constantin Virgil Bănescu din România. Ei, neștiind germana, au fost foarte interesați și m-au rugat pe loc să încerc să traduc, să reproduc din poeziile Herthei. Le-am tradus și, le-am tradus cu mare ușurință, însă se pierduse ceva... era exact experimentul, era exact noutatea cu care ea venea. Eu în traducere nu pot să le redau pentru că ea decupează cuvintele, le ia arbitrar
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]