1,721 matches
-
teritoriul romînesc ale căror nume sunt forme conservate, cu puține modificări, justificabile fonetic, din Antichitate întărește credibi litatea descendenței numelui Mureș din Maris, Marisia, Moresos. Năsăud Este numele unui municipiu din județul Bistrița Năsăud, de la care a fost format, prin polarizare, toponimul Dealurile Năsăudului (subunitate a Subcarpaților Transilvaniei). Localni cii accentuează numele pe al doilea ă, nu pe ultima silabă, ca vorbitorii care nu sunt din partea locului. Atestările, începînd din secolul al XIII-lea, consemnează variantele: Nazwod, Nazowd, Nazod, Nazad, Naszod
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu Vechi, Valea Oltului, Piatra Olt, Drăgănești-Olt, Dealu Olteanului, Cîmpia Olteniei, Defileul Oltului, Valea Oltețului, Valea Oltului, Cheile Oltețului, Dealu Oltețului, Piemontul Oltețului, Arama Oltului, Lunca Oltului. Orăștie Este numele unui municipiu din județul Hunedoara. Prin polarizarea acestui nume, au fost create toponimele Culmea Orăștiei (între Munții Metaliferi și Munții Șureanului), Orăștioara de Jos și Orăștioara de Sus (sate în județul Hunedoara). Numele maghiar al municipiului este Szászváros, „orașul săsesc“. Cele mai vechi atestări au forma Város
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mult mai obișnuită este observația obiectivă. Prut Este numele unui afluent de stînga al Dunării, lung de 742 de kilometri pe teritoriul Romîniei, și care constituie granița de stat dintre Romînia și Republica Moldova. De la acest hidronim s au format, prin polarizare, Ostrovul Prut, Rezervația Rîul Prut, locul Pruteț în Culoarul Prutului, Prutețul Bălătău, Prutul Vechi, Lunca Joasă a Prutului (rezervație naturală), Lunca Joasă a Prutului Inferior (parc natural), Șesul Prutului. Numele este atestat de Herodot sub forma Pórata, folosită de localnicii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dragomirna etc. Rășinari Este numele satului din județul Sibiu unde s-au născut, printre alți oameni de cultură și artă, poetul Octavian Goga, mitropolitul Andrei Șaguna, pictorul Octav Băncilă și filozoful Emil Cioran. De la acest nume s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor (vîrf în Munții Vlădesei). Culmea Rășina din Dealurile Feleacului și Vîrful Rășina din Subcarpații Gorjului pot fi înrudite lingvistic, probabil, dar sunt prea îndepărtate ca să ne gîndim la o iradiere onomastică spre localitatea sibiană. Ruinele „bătrînei cetăți“ din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița și adjectivul mică subliniază de două ori ideea diminutivală) și toponimul Culmea Reșiței (subunitate din Munții Banatului). Sufixul diminutival -ița (atît în slavă, cît și în romînă) sugerează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1392, așadar în faza finală a construcției. Originea slavo bulgărească a Șcheiului este amintită și de numele lui sas (Belgerey) și maghiar (Bolgárszek). Sibiu Este numele unui municipiu în care-și are reședința județul omonim situat în centrul țării. Prin polarizare, de la acesta au fost formate toponimele: Sibiel (sat din județul Sibiu), Sibioara (sat din județul Constanța), Depresiunea Sibiului, Dumbrava Sibiului, Poiana Sibiului. În limba maghiară este numit Nagyszeben, iar în germană, Hermanstadt. Formele vechi, atestate începînd cu secolul al XII
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de stînga al Tisei, în care se varsă, direct sau indirect, patru rîuri mai mici cu același nume, urmat de un determinant diferen țiator (Someșul Cald, Someșul Mare, Someșul Mic, Someșul Rece), și al unei culmi în Cîmpia Fizeșului. Prin polarizare, s-au format (ca și numele afluenților menționați) numele a șase sate din zonă (Someșul Cald, Someșul Rece, Someșeni, Someș-Gorus lău, Someș-Odorhei, Someș-Uileac) și Culmea Someșului (subu nitate a Cîmpiei Banatului și Crișanei). Într-o inscripție antică este consemnat toponimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
abruptă“, care traduce de fapt numele romînesc Tîmpa. Tîrgoviște Este numele municipiului de reședință al județului Dîmbovița și care a fost o perioadă capitala Țării Romînești precum și al unui sat din județul Timiș. De la numele municipiului s-a format, prin polarizare, toponimul Cîmpia Tîrgoviștei. Sufixul -iște, de origine slavă (< iște < icî), dezvoltat cu sufixul -ov într-un sufix compus oviște „locul unde există sau a existat o așezare, o acoperire vegetată sau faunistică“, ne conduce spre etimologie, și anume: sl. tîrgoviște
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mică, rîuri care izvorăsc din Munții Gurghiului și străbat Podișul Transilvaniei. Cîteva omonime ale lui denumesc o pădure din Piemontul Bălăciței și mai multe sate aflate în județele Dolj, Hunedoara, Sibiu și Teleorman. De la hidronimul Tîrnava au fost create, prin polarizare, Tîrnava Mare și Tîrnava Mică (afluenții săi), Podișul Tîrnavelor și Subcarpații Tîrnavelor. Legături etimologice cu numele unuia dintre topicele omonime Tîrnava au, de asemenea, Tîrnăveni (municipiu din județul Mureș), Podișul Tîrnăveanului, Tîrnăvița (sate din județele Arad, Harghita și Hunedoara), Tîrnova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de Nicăieri, Țara lui Moș Crăciun, Țara lui Mură-n-Gură. Tecuci Este numele unui municipiu din județul Galați, al unui rîu, afluent de stînga al rîului Vedea, al unui sat din județul Teleorman și al unei movile din Cîmpia Găvanu-Burdea. Prin polarizare, au fost formate toponimele Tecucelu Sec (sat din județul Galați) și Cîmpia Tecuciului. Pîrîul Tecucelul pe care-l consemnează Iorgu Iordan și îl presupune compusul Tecucelul Sec, nu mai e înregistrat în Dicționarul geografic din 2008 2009. La fel, Valea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Este numele județului cu reședința la Alexandria și al unui ținut istoric străvechi din sudul teritoriului romînesc, al unui rîu cu lungimea de 169 de kilometri, (afluent de stînga al rîului Vedea) și al unui sat din județul omonim. Prin polarizare, au fost for mate toponimele: Cîmpia Teleormanului (în Muntenia de Est) și Teleormănel (pîrîu, afluent de dreapta al Teleormanului). Etimologia, acceptată de toată lumea, este cumană: compusul Deliorman > Teleorman (< cum. deli, teli, „nebun“ și orman, „pădure“), prin transformarea primei consoane bilabiale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oraș, cetate“, devenit în romînă, prin adaptare fonetică și etimologie populară -oara. Timișoara se încadrează, astfel, unei serii de orașe formate cu vár, „oraș, cetate“, devenit pseudosufix diminutivul (-oara): Hunedoara < Hunyadvár, Feldioara < Földvár, Sighișoara < Segesvár. Pîrîul Timișul Mic, format prin polarizare de la hidronimul Timiș, a dat numele orașului, pe care-l străbate, nume înlocuit prin secolul al XVIII-lea cu Bega sau Beghei, afluent al Tisei, care a rezultat prin unirea a două pîrîiașe, Bega-Poieni și BegaLuncani. Originea numelui acestui pîrîu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu lungimea de 960 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, a două pîraie (afluenți ai pîraielor Ocoliș, respectiv Strîmba), a unei văiuge care se varsă în Lemnia și a cinci sate (din județele Arad, Bacău, Hunedoara, Maramureș, Prahova). Prin polarizare, au fost formate toponi mele: Pădurea Tisa Mare, Tisarul Mare și Tisarul Mic (vîrfuri din Munții Vrancei), Tisa Nouă (sat din județul Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Turia Este numele unei coline din Cîmpia Jijiei Inferioare, al unui vîrf din Munții Bodocului, al unui pîrîu, afluent de dreapta al Cașinului, și al unor sate din județele Covasna și Olt. Valea Turiacului, Turianca și Dealul Turiei sunt, probabil, polarizări ale Turiei. Toponimele Tur (care desemnează o localitate din Oaș), Turca (care denumește un deal lîngă Cluj, o vîlcea în avalul pîrîului Drighiu și un sat din județul Cluj) și polarizările sale (Tureac, Tureni, Cheile Turenilor), Tiur (pîrîu afluent de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Olt. Valea Turiacului, Turianca și Dealul Turiei sunt, probabil, polarizări ale Turiei. Toponimele Tur (care desemnează o localitate din Oaș), Turca (care denumește un deal lîngă Cluj, o vîlcea în avalul pîrîului Drighiu și un sat din județul Cluj) și polarizările sale (Tureac, Tureni, Cheile Turenilor), Tiur (pîrîu afluent de stînga al Tîrnavei) pot fi corelate etimologic cu paronimul Turea. Interesante sunt dublurile străine din documente ale unora dintre aceste nume (Turek, Tiurea, Tyur, Thyr, Theur, Tür, Thywur, Torja, Thüre, etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numeroasele toponime romînești „sinonime“ (Olari, Olarii Vechi, Dealul Olarului, Groapa Olarului, Drumul Olarului, Olăreni, Olărescu, Olărești, Olăria, Olria, Olăreasa, Olărița) care împînzesc teritoriul țării. Vîrvor Este numele unui sat din județul Dolj și a unei păduri din Cîmpia Desnățuiului. Prin polarizare, a fost format numele sa tului Vîrvoru de Jos (numit anterior Ruptura, nume care s ar putea să fi părut „nepotrivit“ pentru locuitori). Toponimul este nu numai un unicat în toponimia romînească, dar și un „rebel“ etimologic, care nu se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prag de potențial (c; pragul de deschidere a canalelor de calciu de tip L, de cca. -55 mV), care este atins printr-o depolarizare spontană treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
șold“, femur „coapsă“ și crus „pulpă“, în cadrul căreia se constată că niciunul dintre cuvinte nu a rămas cu sensul nemodificat. Ultima etapă este reprezentată de cercetările lui Y. Malkiel, care insistă asupra importanței acordate studierii familiei de cuvinte și a „polarizării“ (de aici derivă și ideea că un cuvânt poate influența opusul său semantic). Etimologia și limba română Problemele etimologiei românești sunt mai complexe decât cele ale altor limbi romanice surori, și aceasta din mai multe motive. În primul rând, româna
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
condiții și competențe. Coeziunea fiziologie- patologie într-un tot funcțional este dublată de metodologia anatomo-clinică, edificată pe observația directă și pe experiment. În această integrare a învățământului medical cu cercetarea și terapia, medicina face progrese considerabile, Franța devenind centru de polarizare, formare și afirmare a atâtor mari medici europeni și de pe alte continente. Cultura franceză migrează, iar limba franceză devine limbă internațională în care se poate învăța și exprima orice teorie, fără aviz clerical, amprenta spiritului creștin existând în însuși umanismul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
postsinaptice de tip depolarizant (excitator) sau hiperpolarizant (inhibitor). La baza lor stau schimburi ionice determinate de activarea sau inhibarea receptorilor membranari postsinaptici. Modificările de permeabilitate ionică produse de substanța neurotransmițătoare în teritoriul postsinaptic se însoțesc de schimbări ale excitabilității și polarizării membranare, care vor determina apariția potențialului de acțiune în momentul atingerii pragului de excitație a membranei postsinaptice. Membranele neuronale fiind excitabile, posedă capacitatea de a se depolariza și repolariza pe seama modificărilor de conductanță (permeabilitate) membranară. În condițiile polarizării de repaus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
excitabilității și polarizării membranare, care vor determina apariția potențialului de acțiune în momentul atingerii pragului de excitație a membranei postsinaptice. Membranele neuronale fiind excitabile, posedă capacitatea de a se depolariza și repolariza pe seama modificărilor de conductanță (permeabilitate) membranară. În condițiile polarizării de repaus, conductanța față de Na+ extracelular și K+ intracelular fiind joasă, încărcarea electrică a membranei este pozitivă la exterior și negativă pe fața internă. Ea crește în momentul depolarizării membranare, datorită deschiderii într-un prim moment a canalelor de Na
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiuni principale, efect vasoconstrictor și aldosterono-eliberator. Impedimentele ivite atunci când s-a încercat să se urmărească efectele angiotensinei injectate în circulația generală asupra funcției renale au făcut ca acest rol să fie dificil de precizat. Acest fapt se datorește mai ales polarizării atenției asupra implicațiilor eventuale ale sistemului respectiv în hipertensiunea arterială și în tulburările hidroelectrolitice prin veriga corticosuprarenală-aldosteron. Alături de aceste date, prezența elementelor sistemului renină-angiotensină - și în alte structuri decât rinichiul - au determinat pe diverși autori să descrie o serie de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spus, să-i împingă originile cât mai departe în timp, până la tapiseria Bayeux, dacă nu chiar până la Cartea egipteană a morților și chiar până la desenele din peșteri).701 Odată cu "diviziunea muncii" între editori, comentatori, critici, producători, se manifestă și o polarizare a câmpului benzii desenate franceze pe principiile opoziției și dihotomiei sociale și logice între "stânga" și "dreapta", tineri și bătrâni, avangardă și academism, pe de o parte aflându-se marii desenatori, consacrați prin reușită comercială și atitudini (etice, estetice, și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]