738 matches
-
orice „comandă socială“ le-ar fi venit de sus. Cu aceștia nu se puteau angaja polemici pentru că, pur și simplu, ar fi fost interzise. Pe de altă parte însă, la drept vorbind, nici nu prea ne da ghes sufletul să polemizăm, chiar dacă am fi avut voie. Să pole mizăm cu cine? Eram conștienți de precaritatea literară a înaintașilor noștri imediați (a celor mai mulți), și, decât să-i combatem, mai potrivit ni se părea că este să-i ignorăm. Să-i ignorăm ca
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și stratageme estetice (Editura Alfa, Iași, 2012). Faptul că marele poet a fost mereu comentat din perspectiva tragicului ("Eminescu poet tragic"), nu-l împiedică a investiga creația acestuia și dintr-o altă perspectivă, opusă, fără a-și propune însă a polemiza cu "vechea critică" ci doar a arunca o "lumină nouă asupra textelor lui", căutând (și izbutind) să "împrospăteze modalitatea de a aborda cunoașterea unei opere, prin integrarea unor multiple analize asupra celor trei segmente ale operei publicate de Eminescu însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
inimă ca un cur, fără șira spinării" ș.a.m.d., Eminescu reprezentând "cadavrul din debara" al culturii noastre, de care trebuie să ne debarasăm cât mai curând pentru a putea să intrăm în Europa. La vremea respectivă, Răzvan Codrescu a polemizat dur cu autorul acestor obraznice teribilisme ("am criticat-o ferm în articolele mele polemice"), acum însă, în două articole cuprinse în sumarul actualului volum (Recurs la "cadavrul din debara" și Eminescu vs Patapievici?) reia discuția dintr-un alt unghi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Novele de N. Gane, un vehement articol, acuzându-l pe Gane de "stricarea" limbii românești. Slavici își începe colaborarea la revista scoasă de Iosif Vulcan cu articolul Nuvele de N. Ganea (nr. 21 din 23 mai/4 iunie), în care polemizează cu Trăilă, subliniind că "nuvelele lui N. Gane sunt un însemnat pas spre formarea acestei limbi". 1883. Pe lângă nuvela Ion Urdilă, Convorbirile publică poezia Lui Iacob Kegruzzi la a XX-a aniversare a societății "Junimea". La 5 iunie participă (alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
odată că ține un jurnal în care nu știu ce poate nota afară de note de lectură, păreri despre profesori. Ea n-are o viață. Pif încearcă să o convingă că și dacă se regulează cu prezervativ, tot ia SIDA. Ea parează, nu polemizez cu tine! Eschivă. Nu e pe domeniul ei. Te întreabă ceva, apoi abia își ține un râs hidos și ilogic. Are ceva bălos. Parcă și-ar zice că e o minune să i se răspundă. Uite, domnule, că nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că ei deja formează o națiune de sine stătătoare. Ceilalți trebuiau să aibă ceva diferit de ei. Ei erau singurii oameni. De fapt, cu „o“mare (pag. 86). Textul era bășcălios, însă parodia nu era îndreptată neapărat spre personaje, ci polemiza cu un anume stil cronicăresc prăfuit. Oamenii s-au simțit cu musca pe căciulă. S-au sesizat. Dar nu au luat textul și referirile le persoana lor ca pe o ofensă personală, ci ca pe o diminuare a prestigiului întregului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
revistei, Ion Trivale, respectat până și de cafeneaua literară Încă cu reminiscențe sămănătoriste pe acea vreme; apoi I. Brucăr, credincios filozo fiei, cea atât de puțin darnică și de atentă cu slujitorii ei; apoi F. Aderca, eseist viu și temerar, polemizând, Încă de pe băncile liceului, cu directorul revistei și cu Duiliu Zamfirescu; apoi poe tul copil D. Iacobescu, trecut printre noi plăpând și sfios, braț la braț cu Muza-i deghizată capricios În rococo; și șt. Antim, economist de concepție burghezo-capitalistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
despre sufletul și gândirea fraților noștri ce au suferit pe nedrept în închisorile regimului comunist și spre veșnica pomenire a lor. Sperăm să fie și spre edificarea noastră sufletească, și spre lauda lui Dumnezeu. De aceea, nu avem intenția să polemizăm, să acuzăm sau să aducem daune vreunei persoane. Nu a fost intenția celor ce au scris despre suferințele lor, nu este nici intenția noastră. Din acest motiv, dacă s-au strecurat referințe la anumite persoane, detalii inutile sau imprecizii, ne
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lui de la Europa Liberă, recuperarea „Antologiei rușinii“ li se va părea firească și bine venită. Este suficient să răsfoim volumele Românește și Dimpotrivă pentru a descoperi că numele consemnate în cele ce urmează sunt aceleași cu care Virgil Ierunca a polemizat în neobosita lui activitate publicistică. De aceea, considerăm că Antologia rușinii nu doar lămurește și întregește demersul moral al lui Virgil Ierunca, dar și conturează mult mai clar portretul unui luptător neobosit pentru sănătatea culturii române. Pe cine regăsim în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noi, într-o lume în care mic și mare voim să supraviețuim. El, acest curaj al acestui mare bărbat, ne ține treji în fiecare minut al existenței noastre. Dacă toate fumurile patriei se ivesc al Europei Libere, cu care a polemizat în scris și de la microfonul postului național de radio. Acuzat de plagiat în cazul romanului Incognito. După revoluție, director fondator al revistei România Mare, deputat din partea Partidului România Mare. în fiecare zori de zi sub geana soarelui, este și pentru că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și Stat, fie au încercat să dea sfaturi „post mortem“ lui Virgil Ierunca pe cine să scoată sau să introducă în Antologie. Culmea ridicolului a atins-o Mădălin Voicu, care nu aflase că Virgil Ierunca trecuse în lumea celor drepți, polemizând în stilul său suburban cu o operă nepublicată încă! Și nu a fost singurul care nu avea habar că e vorba de o lucrare în curs de apariție! Celor care au fost nemulțumiți de lipsa unor nume în Antologie, le
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corp, chit că s-ar folosi toți detergenții din lume” (România Mare, nr. 443, 8 ianuarie 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 129"/>). De exact același tip de bășcălie cazonă se folosește politi cianul austriac de extremă dreapta Jörg Haider. Polemizând În 2001 cu Ariel Muzikant, liderul comunității evreiești din Viena, Haider a declarat că nu Înțelege cum poate pe cineva să-l cheme „Ariel” (numele unui celebru detergent) „și să fie atât de jegos” <endnote id=" (683, p. 10)"/>. Genul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un secol, În 1990, discursul lui Petre Carp la care m-am referit mai sus : „P.P. Carp, șeful partidului [conservator] din care Eminescu făcea parte, era fără Îndoială unul dintre românii cei mai lucizi ai tuturor timpurilor. (De asta Eminescu polemiza cu el constant.) La protes tele liberalilor că evreii trebuie frânați În libera Întreprindere fiindcă altfel vor lua cu totul locul românilor, P.P. Carp răspundea : Pretindeți că evreii sunt bogați (unii erau Într-adevăr). Vreți să fiți ca ei ? Faceți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În lături, jidoviți păgâni ! În lături, șerpi, nu scoateți capul, Căci apucăm securea-n mâini ! <endnote id="(255, p. 25)"/>. În legătură cu cartea lui Mihail Sebastian De două mii de ani... și cu controversata prefață a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade a polemizat cu teologul (și publicistul) G. Racoveanu. Într-un articol publicat În ziarul Credința (nr. 195, 1934), acesta din urmă a susținut că toți evreii ar fi damnați pe vecie și condamnați la Infern pentru că nu au crezut În Isus. El
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
172 ; 162, p. 279 ; 269, p. 138)"/>. Polemici Între savanți De-a lungul timpului, savanții au avut păreri diferite În ceea ce privește originea și semnificația acestor motive mitice. O scurtă trecere În revistă a principalelor opinii va fi, cred, profitabilă. În 1868, polemizând cu cei care considerau că toponimele gen Jidova din România ar atesta prezența din Antichitate a evreilor pe teritoriul carpato- dunărean, B.P. Hasdeu propune o altă explicație, la fel de improbabilă : În spațiul geto-dacic ar fi existat mai multe localități numite Suzidava
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orice ignorare era resimțită ca sabotaj ori ca atac contra sa. Nu se ferea de război (termenii militari sînt aci de rigoare), ci mai degrabă îl căuta. Riposta energic, cu sentimentul că dreptatea și adevărul sînt de partea sa, că, polemizînd, apără echitatea, ordinea și ierarhiile bazate pe merite reale. Ilustra un tip și un rol: acela de justițiar. Era convins că are toate datele și motivele pentru a și-l asuma. Lecturile din Maiorescu, Hasdeu, Ibrăileanu, Eminescu - scriitori cărora li
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
O cultură care în opinia scenaristului Michael Arndt și a realizatorilor Jonathan Dayton și Valerie Faris a devenit atît de isteric devotată ideilor de competiție și succes, încît îi lasă pe oameni de două ori mai expuși la eșec. Filmul polemizează blînd, în numele omeniei și al bunului simț, cu discursul culturii dominante cultura concursului de Miss, a broșurii Cum să... și, bineînțeles, a Hollywood-ului. E ceea ce trece astăzi drept un film independent și, în orice caz, e binevenit. E ceea ce-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care îl cunoștea din copilăria și tinerețea lor basarabeană). Cu o îndrăzneală pe care de mult mi-am pierdut-o, am dat curs invitației și, în fața a două mii de ascultători, având în coastă un prezidiu firește ostil, am început să polemizez dezinvolt cu „asistentul” (așa i-am spus, stârnind rumoare și indignare printre oficialități și printre acoliții acestora, căci „asistentul” era secretarul UTM pe facultate, sau ceva pe aproape). „Nu, Gh. Udr. nu învață slab, dovadă notele pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înjurături din presa română. Nu fac parte din nici un partid. N-am fost niciodată implicată în vreo mișcare politică. M-am ocupat mai ales de munca mea. Ca jurnalist, am făcut numai observații critice, niciodată de pe poziția unui partid. Am polemizat în jurnalele suedeze numai cu Ana Maria Narti, atunci când mi s-a părut că judecata ei asupra evenimentelor înclina prea mult spre stânga. Nu-mi plac violența și revoluțiile. Acesta e felul meu liberal. Aș vrea ca lucrurile să evolueze
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu francezul - inițiatorul și sufletul acestui festival. Conferințele despre postcomunism sunt destul de plictisitoare, dar recitalurile de poezie superbe, ca și spectacolele organizate seara, într-un bar. Am făcut cunoștință cu Vilma (poeta Ioana Călina Marcu, Editura Vitriu), cu care am polemizat crunt (exact ca în visul meu premonitoriu!) despre țigani! Cauza mizeriei în România sunt țiganii, pretindea ea, și nu numai ea! Criticii ei i s-au alăturat alte voci. A trebuit să-mi adun forțele pentru a le deschide măcar
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
următor: la tema „P.C.R. - centrul vital al societății” predam o tipologie a partidelor politice; la tema „omul nou” vorbeam despre modele ale umanului din Antichitate până în epoca modernă, la filosofie o lungeam cu istoria filosofiei până la calendele grecești, la economie polemizam cu indicatorii producție fizică și marfă în perspectiva profitului etc. Cei mai mulți elevi ai mei (cu excepția celor care dădeau admiteri) nu deschideau niciodată manualele. Învățau după caiet, ca să-i facă pe plac profesoarei. În inocența lor, mulți povesteau acasă și câteodată
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
scandalul, plăcerea de a insulta, calomnia, mai ales în dosul unui pseudonim: „Nelu Turnățelu’” sau „Maricica Turnățica”. Strategiile actuale ale delațiunii Vreau să fiu bine înțeleasă. Delațiunea nu este tot una cu faptul de a-ți spune opinia, de a polemiza, de a critica, ci cu intenția de a termina pe cineva în ochii cui contează și are putere (partidul, în comunism, publicul, în democrație), răspândind informații despre fapte care crezi că sunt adevărate sau pretinzi că sunt adevărate, fără să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
trebuie să te lași. M.M.: Nu mă las! Dar, în această privință, mai degrabă a trebuit să mă lupt cu laicatul decât cu preoții pe care i-am cunoscut. Gândește-te la poziția lui Dan Ciachir, care nici măcar n-a polemizat cu mine. El a scris, eu am scris, dar în paralel; el niciodată, nu a răspuns obiecțiilor mele. S-a dovedit mai închistat decât Sfântul Sinod, lucrând cu o listă de adjective infamante, adresate unei entități adstracte - fiecare lucrează cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
persoană prefer să vă răspund într-o notă de subsol: Marian Bănică mi-a fost masterand, l-am încurajat să plece, dar nu ca să „scap de el”. Are ore în facultate încă din această toamnă (exact după sosirea în țară). Polemizează cu mine fiindcă așa face din „tinerețe” și fiindcă așa le cer studenților: să evalueze critic ceea ce spun, scriu și fac, exact cum procedez și eu cu ei. La Facultatea de Științe Politice din SNSPA oamenii sunt toți nou-veniți în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]