151,580 matches
-
de-a dreptul frapantă: Europa nu-și dă seama că i s-a amputat o parte din propriul trup? - se întreba stupefiat exilatul Mircea Eliade în 1952. (Judt 2008: 193). Cât se poate de limpede răspunsul era nu! Pentru Franța, politica lumii nu reușea să fie gândită altfel decât prin prisma foarte îngustă a mult mai vechilor sale obsesii. Înțelegând lucrurile, cu toate implicațiile lor adiacente, istoricul Tony Judt citează - spre edificare - memorabilele și ironicele cuvinte ale lui Arthur Koestler, potrivit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
estetic fiind considerată un lux. Totul integrându-se în acel fenomen al timpului nostru, pe care Freud îl definea „das Unbehagen in der Kultur”. (Uscătescu 1972). Uscătescu nu va uita să reamintească lupta dramatică și exemplară a lui Soljenitsin împotriva politicii culturale și a birocrației care o dirijează în Rusia, ca și împotriva cenzurii în literatură, cenzură impusă de indivizi cu totul analfabeți; subliniind că la ora marilor răspunderi morale și artistice, nu oricine poate fi Soljenitsin și că nu oricine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Începând de astăzi, clienții Auchan pot contribui la un mediu înconjurător mai curat prin reciclarea dozelor de aluminiu. Acest program se înscrie în cadrul acțiunilor importante pentru protejarea mediului înconjurător care au drept scop gestionarea deșeurilor, alături de alte acțiuni care întăresc politica de dezvoltare durabilă a Auchan România - economisirea resurselor naturale, oferirea la vânzare a unor produse care protejează mediul, promovarea acțiunilor de responsabilitate socială și de mediu, vânzarea produselor vrac prin oferirea gamelor variate de produse vândute în acest sistem.”, declară
Can Pack Recycling, Asociația Alucro şi Auchan România lansează campania „Și mama reciclează!” în 20 de hypermarketuri din țară [Corola-blog/BlogPost/94395_a_95687]
-
Patrimoniului Național, având o îndelungată experiență directă a vieții politice românești. Domnul Victor Opaschi, căci despre domnia sa este vorba, relatează care a fost rolul său pe lângă Președintele Ion Iliescu, dar și care i-a fost parcursul postdecembrist, strâns legat de politicile culturale și bisericești ale statului român. Și abordează apoi chestiuni spinoase de actualitate, precum finanțarea cultelor, rolul Bisericii Ortodoxe, revizuirea Constituției, problema retrocedării proprietăților greco-catolice confiscate de statul comunist în anul 1948 și trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe, a diasporei
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
perindându-se prin diferite funcții publice figuri nu întotdeauna demne, uneori chiar dominate de servilism exacerbat, pentru care interesul privat și goana după putere erau sinonime cu interesul și funcția publică. Oricât de ciudat ar părea, trebuie să spun că politica românească de după 1990 n-a reușit să aducă de prea multe ori în funcții publice oameni la fel de profesioniști și dedicați interesului public precum cei din perioada interbelică sau chiar cea comunistă. Acesta este adevărul. Este totodată motivul pentru care, odată
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
despre trecerea SSC din cadrul Ministerul Culturii în subordinea primului ministru. Care au fost motivele acestei schimbări? - Secretariatul de Stat pentru Culte are o istorie veche cât statul român, așadar mai mult de un secol și jumătate. De-a lungul timpului politica religioasă a statului român a fost alipită fie învățământului public, fie culturii și artelor, însă în această istorie lungă tendința a fost, indiferent de natura regimului politic, aceea de a lăsa o oarecare autonomie instituției care se ocupa de viața
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
relația dumneavoastră., ca Secretar de stat pentru Culte, cu Domnul Prim-ministrul? - Înainte de a vă răspunde, țin să spun că statul este un ansamblu de instituții politice, că democrația este un regim politic, că viața noastră publică este guvernată de politici publice. Nu are cum fi „apolitică” o instituție publică. Altceva cred că vor să sublinieze cei care acuză „politizarea” instituțiilor: folosirea unora dintre funcțiile publice drept recompensă pentru clientela de partid. Dar asta este altceva, și vă spuneam că una
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
mediator în relațiile dintre culte, pentru a asigura păstrarea echilibrului între culte și un climat de bună înțelegere între acestea. Nu în ultimul rând, Secretariatul de Stat pentru Culte, ca principală instituție prin care statul român își definește și gestionează politicile publice legate de viața religioasă din România dorește să își îndeplinească funcția de informare publică punând la dispoziția decidenților politici, a societății civile și a tuturor celor interesați instrumentele necesare pentru înțelegerea corectă a situației actuale relației între stat și
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
marii gânditori, ceea ce înseamnă că astăzi avem o pluritate de școli de gândire asupra articulării relației dintre stat și Biserică. Relația puterii politice cu cultele religioase și raportarea acesteia la fenomenul religios este una dintre cele mai delicate tipuri de politici publice pe care le are de implementat orice guvern într-o democrație. Mi s-a părut în acel moment că suntem într-un fel de dialog al surzilor și că societatea în ansamblul ei nu știe mare lucru despre fenomenul
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
la diverse ceremonii religioase. În ultimii doi ani, cred că am reușit să deblochez multe dintre restanțele administrative ale instituției, am refăcut la recomandarea Curții de Conturi proceduri care trebuiau aduse la zi. Dar, dincolo de aspectele administrative, funcția este una politică și prin urmare poartă cu sine responsabilitatea politicilor publice legate de viața religioasă. Este și o funcție de mediere, așa cum ne impune HG de funcționare a instituției. Secretariatul de Stat pentru Culte aduce la aceeași masă culte și instituții publice. Cultele
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
cred că am reușit să deblochez multe dintre restanțele administrative ale instituției, am refăcut la recomandarea Curții de Conturi proceduri care trebuiau aduse la zi. Dar, dincolo de aspectele administrative, funcția este una politică și prin urmare poartă cu sine responsabilitatea politicilor publice legate de viața religioasă. Este și o funcție de mediere, așa cum ne impune HG de funcționare a instituției. Secretariatul de Stat pentru Culte aduce la aceeași masă culte și instituții publice. Cultele religioase nu sunt instituții de stat sau ale
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
un mediator între stat și această parte importantă a societății civile care sunt cultele religioase. În plus, rolul meu este și unul de reprezentare și de informare. Adesea sunt pus în situația de a „catehiza” persoane publice în ceea ce înseamnă politicile publice religioase din țara noastră. Apoi, mă văd zilnic cu reprezentanți ai cultelor, oameni politici, reprezentanți ai asociațiilor religioase, ai ONG-urilor, ai presei ș.a.m.d., în încercarea de a identifica punți de consens necesare în orice democrație. După
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
25 de ani în serviciul public, am învățat că politicianul trebuie să caute consensul în favoarea tuturor cetățenilor și să nu se lase intimidat de vocile cele mai stridente. În viutiunea mea, funcția de Secretar de Stat pentru Culte este una politică, iar asta înseamnă responsabilitate în fața cetățenilor: trebuie să ai tot timpul conștiința faptului că activitatea ta este una care generează schimbări în viața tuturor cetățenilor, nu doar a cultelor religioase ca instituții. - Cu alte cuvinte, nu este un loc potrivit
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de noi materii alternative poate soluționa ceva, rămâne, cum spuneam, la aprecierea instituțiilor amintite. În ceea ce privește protocoalele din domeniul educației, semnate și de Secretariatul de Stat pentru Culte, ca „partener secundar”, dacă vreți, pentru că noi nu avem atribuții decât în sensul politicilor religioase în general, nu și în ceea ce privește educația religioasă, aceste protocoale reprezintă cu totul altceva decât ceea ce s-a zvonit prin presă, că introducem controlul cultelor asupra învățământului. Ceea ce am semnat cu Biserica Ortodoxă era un protocol de cooperare în învățământ
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
și produse alimentare de calitate tuturor clienților, respectând toate standardele din punct de vedere al rețetelor și al modului de prezentare Contribuie la mediul de lucru pozitiv al echipei - Respectă normele de sănătate, siguranța și curățenie pentru toate produsele. - Urmează politicile și procedurile operaționale ale Starbucks. - Menține locul de muncă curat și organizat astfel încât toți partenerii pot localiza resursele și produsele când au nevoie de ele. - Menține prezența și este punctual în mod regulat și constant. - Contribuie la instruirea noilor parteneri
Starbucks la Iasi pana la finalul anului [Corola-blog/BlogPost/94542_a_95834]
-
dar - oricum - cîștigau. Deschidea gura, ca un pește pe uscat, Iar dinții de aur îi străluceau în soare: Felicitări! Felicitări! În sfârșit! Știam eu... un cîștig meritat...absolut „meritat!” Pampilis Pampilis are gîtul foarte lung, ochelari Și se pricepe-n politică. Țipă mereu La cei placizi, la cei care nu vor să-nțeleagă, În fine, la toți cei care nu-s de acord cu el. Și încă: nu poți nici să-l aprobi fără să țipe la tine: L-ai înțeles
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
pensiune primi înștiințarea că i s-a schimbat statutul în azilant politic... Așa are mai multe drepturi și libertate de mișcare, o lămuri Radu, și totodată șanse mai mari de a obține cetățenia. Statul austriac, da, are grijă, dar azilanții politici sînt mult mai de preț decît cei economici; pentru fiecare azilant politic statul austriac primește de la ONU 200.000 de mărci, indiferent cît timp rămîne acesta pe teritoriul Austriei. Aici se gîndi în sfîrșit că ar trebui s-o caute
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și nu mai rămăsese decât mormanul de mâl Un mesaj misterios La începutul mileniului o găină cotco-dă-cește în iarba seacă lumina aurie a paielor rămase prin curți prin cotețe cerul oftând porcul digerat imnurile liturghiile cântate și minciunile nemuritoare ale politicii și muzica descărnată a morții elefantului Abulabass - pe masa petrecerii cuțitele paharele solnițele se clatină ca niște litere nemaicitite De lucru un milion de mișcări pentru ca să stau față-n față cu un câine de interior în buzunar și-n sertare
Poezie by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/7969_a_9294]
-
ce-i poate pielea? Cine 1-a vizitat de-atâtea ori și-apoi 1-a primit cu ropote de aplauze pe peluza de la Casa Albă și-n Congresul american și la Bancă Mondială și-n cele mai înalte cercuri ale politicii si-ale economiei lumii libere? Cine altcineva, decât cei care au intrat în războiul eel mare, pretextând salvarea Poloniei, dar lasind apoi Polonia, ca și România, ca și multe alte țări, la discreția unor descreierați. În mizerie Și-n năpasta
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
tocmai pe membrii Grupului pentru Dialog Social și ideile lor globaliste, pro-atlantiste. Dacă în privința calității umane și intelectuale a celor mai mulți dintre membrii așa-zisei „clase politice” caracterizările deloc flatante ale autoarei corespund realității (excelent este în acest sens pamfletul Don-Juanii politici sau de ce mi-a fost respins articolul de revista Play-Boy), mult mai discutabile sunt pozițiile sale naționaliste și antiglobaliste. E drept, considerațiile Angelei Marinescu în privința chestiunii naționale au fost scrise în primăvara anului 1990, sub impresia tragicelor confruntări de la Tîrgu
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
primăvara anului 1990, sub impresia tragicelor confruntări de la Tîrgu Mureș. Emoțional, poziția ei este într-un fel de înțeles date fiind originile ei ardelene și faptul că o bună parte a familiei sale este stabilită chiar la Tîrgu Mureș. În politică, la fel ca în poezie, cuvintele Angelei Marinescu țîșnesc din inimă și mai puțin din creier. Ele au o mare forță expresivă, dar calitatea analizei lasă de dorit. Categoric, Angela Marinescu este o mare poetă, nu un analist politic. Jurnal
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
renumele de „micul Paris“. Autorul pătrunde cu finețe în cele mai intime detalii ale acelui stil de viață, surprinzîndu-ne prin tonul emoționat și emoționant cu care descrie o stradă, un cartier, vechiul Atheneé Palace, atmosfera unui interior, discuțiile legate de politica vremii, rapacitatea cu care istoria înghite destine umane, dramele interioare, avînd însă permanent în vizor și elementele exterioare care țin de moda acelor ani, vestimentație, limbaj, preferințe culinare. Ideea cărții este cu totul neobișnuită. Ea a apărut din dorința autorului
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
articole și nimeni altcineva, cred, n-ar fi putut vorbi mai competent și mai convingător. Sportul, în general, ne arată jurnalistul nu este un spectacol izolat, la marginea istoriei și a vieții sociale, ci legat de lucrurile cele mai importante: politică, economie, justiție, moravuri, credință: „Puterea formidabilă a fotbalului de a așeza oamenii în jurul unei povestiri despre înțelesul vieții, sub pretextul unui joc, explică magnetismul fără egal cu care acest joc simplu captează și convertește atât mințile educate, cât și sufletele
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
acela pentru care prototipul istoric ar fi chiar C.A. Rosetti. Să recitim o pagină din Caragiale, chiar aceea care-i oferă lui Ibrăileanu premisa tezei sale, și care nu este din piese ori din proză, ci dintr-un articol, Politică și cultură. Caragiale susține că în loc ca statul nostru, „tînăr” și „improvizat”, din epoca lui Cuza și Carol I, să fie „rezultatul natural al societății”, s-a întîmplat ca „societatea să fie produsul artificial al statului.” Și iată pasajul principal
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
Ca să nu spunem că a-i pune pe toți intelectualii de oarecare reputație care au activat în partidele democratice din anii ’90 în oala comună a bovarismului, numindu-i ironic „vedete culturale” și acuzîndu-i că s-au jucat de-a politica, nu e decît a-ți da pe față o dublă frustrare: de a nu fi fost tu însuți nici vedetă și de a nu fi reușit să intri în jocul cu pricina decît ca băiat de mingi. * Septentrion literar (nr.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]