703 matches
-
Austria și Prusia să lucreze la sporirea puterii lor; de aceea sistemul de alianțe în vigoare era convenabil pentru toată lumea. Cum sistemul echilibrului de forțe domina cugetele și faptele oamenilor politici în epocă, Kaunitz excludea pasivitatea Austriei într-un moment politico-militar mobil, dinamic. El se destăinuia lui Friedrich al II-lea, la Neustadt: dacă în războiul ruso-turc succesele ar fi rând pe rând de o parte și cealaltă, aceasta ar fi în avantajul Europei și, îndeosebi, al vecinilor, deoarece beligeranții s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necunoscută vreunei zone europene) a dominațiilor și stăpânirilor străine, amânarea dincolo de granița ce desparte secolul XIX de cel de al XX-lea a rezolvării construcției național-statale au făcut din sud-estul continentului un focar al instabilității și o sursă a ciocnirilor politico-militare. În procesul luptei pentru dobândirea independenței, Grecia este cea dintâi care-și atinge țelul. Ce-i drept, ea avea un trecut ce stătea la temelia umanității moderne, suferindă și impresionată de siluirea unui popor căruia îi era atât de îndatorată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aparent covîrșitoare. Rețelele de difuzare a știrilor au personificat și ilustrat viața soldaților americani și a familiilor lor, astfel creînd puternice legături între americanii rămași acasă și trupele de soldați din deșert și contribuind la o întărire a sprijinului manevrelor politico-militare ale Statelor Unite. În felul acesta, a fost mobilizat un mare număr de telespectatori care aveau să susțină fiecare mișcare a Administrației Bush și a Pentagonului, iar pe măsură ce războiul înainta destul de rapid, țara era copleșită de sentimentul victoriei, de parcă era pe cale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este plină de lacune și noi înșine trăim pe temeiul miturilor. Dacă ne-am apleca cu seriozitate asupra sociologiei lui Durkheim, am vedea ce influență a exercitat ea asupra universității. Psihologia lui Le Bon, în schimb, a pătruns în lumea politico-militară, dar a făcut și o incursiune în gîndirea socialistă prin intermediul lui Sorel. Acesta din urmă nu numai că-i cunoaște cărțile și publică recenzii elogioase în marginea lor, dar nici măcar nu-și cumpănește admirația pentru psiholog. Comparîndu-l cu Ribot și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
colectivă. Drepturile, îndatoririle și privilegiile sunt acordate indivizilor în funcție de grupul de descendență. Descendența, cu formele ei particulare de neam, clan, fratrie, moetie, are, de asemenea, pe lângă funcția economică și de prestigiu social, și funcții religioase, socializante, de mariaj selectiv și politico-militare (vezi Ember, Ember, 2002; Mihu, 2002). Antropologii au identificat două mari clase de reguli de descendență, și anume: cea cognatică, în care recunoașterea urmașilor se face atât pe linie bărbătească, dar și femeiască, și cea uniliniară, în care legăturile parentale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anul 285, Dioclețian (284-305) și-a inaugurat politica prin-tr-o serie de reforme în momentul în care Imperiul începea să-și manifeste tot mai expresiv condițiile dezastruoase în toate domeniile: administrativ, financiar, constituțional, militar și spiritual. Instituirea tetrarhiei (293), ca posibilitate politico-militară de a redresa Imperiul, prevedea absolutizarea monarhului care domnea din voință divină și nu populară; de aici și o ulterioară accentuare a sacralității dominus, exprimată prin forme exterioare de conotație rituală. Factorul religios nu putea fi ignorat de la reorganizarea Imperiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în serviciu, dintre țăranii de la sate și dintre barbari, ne face să credem că la sfârșitul secolului precedent soldații mai erau în mare parte încă păgâni. Episoadele lui Maximilian, Marcellus, Tipasius și Fabius, ne confirmă că Africa, deși era instabilă politico-militar, constituia una dintre regiunile cel mai bine creștinate. Asistăm la manifestarea unui puternic spirit de autonomie al creștinilor africani specific regiunii lor; întâlneau dificultăți foarte mari de a sluji corespunzător în armată: e foarte posibil ca intersectarea elementelor păgâne sosite
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sângeroase etc.), măreau instabilitatea și tensiunea armatei romane, care, în timpul războiului neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de tact a împăratului (absența unei strategii politico-militare și socio-economice precise), a provocat nemulțumirea tuturor, creștini și păgâni, săraci și bogați, comercianți și soldați etc. Iustin ne spune că împărații romani Traian (98-117) și Hadrian (117-138) voind să inaugureze o politică de respect față de toți supușii lor au
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o situație diferită față de perioadele anterioare, marcând o rupere de trecut în primul caz ori a unei continuități specifice ideii de contemporaneitate istorică instituțională în ambele cazuri. Renunțând la măsurile predecesorilor săi față de creștinism, Constantin vedea în acesta posibilitatea redresării politico-militare a Imperiului, în urma falimentului tetrarhic alunecat de la unitatea aparentă la anarhia evidentă. Atitudinea de fond a Bisericii față de statul roman nu s-a schimbat prea mult nici după 312 p.Chr.; implicarea statului în favoarea Bisericii a determinat o diferență de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
explică Campbell (1992: 85), "existența spațiului social interior/exterior este în același timp făcută posibilă de, și ajută la, constituirea unui spațiu moral superior/inferior". Vorbind despre excluderea spațială în termeni morali, devine mai ușoară legitimarea unor practici și intervenții politico-militare ce folosesc interesele de securitate națională și în același timp reconstruiesc identități politice. Potrivit lui Shapiro (1988a: 102), "în măsura în care Celălalt este privit ca ceva ce nu ocupă același spațiu moral ca și sinele, comportamentul față de Celălalt devine mai exploatator". Este cazul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
eliptică și perioada orchestrată poematic ș.a.m.d. Totul pare uneori un joc intelectual, o demonstrație de virtuozitate artistică, o însumare de „exerciții de stil”. Trama epică se alcătuiește din acțiuni având ca scop doborârea dictaturii antonesciene și reconsiderarea alianțelor politico-militare ale României. Reconstituite pe bază de documente, acțiunile sunt luminate mult mai complex, mai edificator decât în literatura anterioară consacrată prefacerilor din august 1944. Înfățișați (totuși) unilateral, ca singurii factori dinamizanți ai pregătirilor menite să asigure izbânda actului politic pus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
astfel, la fel ca în cazul Trinității teologice, o osmoză și o coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor / Stat / Națiune. Este ceea ce conferă statului-națiune conjugarea dintre o atotputernicie politico-militară și o atotputernicie mitico-religioasă. Statul-națiune dispune nu numai de puterea de coerciție implacabilă a administrației sale, a poliției sale, a armatei sale, ci și de întreaga măreție a Sacrului, a Ritului, a Tabuului. Din acest moment, individul regăsește temelia identității
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
XXI este un secol în care o confruntare armată directă între două puteri ar putea avea consecințe iremediabile, de aceea implemetarea unor instrumente precum condiționările economice sau negoicierea ori folosirea diplomației, este vitală. „Războaiele economice, fie se încadrează în războaiele politico-militare, fie sunt ; corelate perioadelor de tensiune și criză dinaintea declanșării conflictelor armate." Sancțiunile economice pot îmbrăca mai multe forme, spre exemplu: boicotul, blocada, embargoul, linkage negativ sau retorsiune. Boicotul reprezintă refuzul unor țări sau agenți economici la participarea la acordurile
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
românilor, căreia îi subordona totul. Selim Pașa îl întreabă mereu : „Nu înțeleg, de ce vrei tu domnia acestei țări amărâte ?”, mama lui pricepe târziu marele gând ascuns al lui Mihai Titus, acuzându-l pe nedrept. Or, orice analiză lucidă a comportamentului politico-militar și diplomatic al domnitorului român arată că scopul lui a fost mărirea necontenită a puterii personale. În atingerea lui a dat dovadă de curaj, inteligență, oportunism, tenacitate, cinism, de calități de strateg militar și diplomat ieșite din comun. Un adevărat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atât pentru Liga Creștină, cât și pentru popoarele asuprite de otomani din Balcani. Replica „ateistă” nu e adresată interlocutorilor din film, ci spectatorilor. Faptul că Mihai s- a dovedit un lider legat de sistemul feudal, care și-a gândit acțiunile politico-militare raportându- se la familiile nobiliare din cele trei state românești, dezamăgind clasele de jos care- și puseseră speranțe în el, este escamotat, pe cât posibil, de Popovici-Nicolaescu. Mandric- Vaeni nu au nici o ezitare în a produce un asemenea dialog : Doamna Stanca
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ci fiindcă răspunsul elitelor politice și militare române la revolta spontană a maselor a fost violent și necugetat, pe măsura lui Ceaușescu însuși, câtă vreme acesta a continuat să-și exercite prerogativele. După fuga cuplului dictatorial, în schimb, aceleași elite politico-militare ale regimului comunist care, la Praga, Varșovia sau Budapesta, și-au recunoscut înfrângerea au izbutit în România să uzurpe nu doar puterea, ci revoluția însăși, transformând-o într-un instrument de promovare a cadrelor exasperate de dictatura dinastică care le
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 198). Totuși, spre deosebire de alte forme de realism, realismul mercantil pune accent pe întâietatea obiectivelor strategice tehnico-economice în luarea deciziilor de politică externă. Este important că un stat cu preferințe realiste mercantile ar putea urmări interese tehnico-economice cu prețul intereselor politico-militare. Acesta își va defini puterea în sistemul internațional în termenii averii și tehnologiei deținute, iar poziția în termenii structurii industriale. În consecință, realiștii mercantili vor balansa împotriva statelor bogate cu industrii tehnologizate puternice, și nu vor considera drept amenințătoare statele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trăsăturile distincte ale comportamentului ei după 1989. Profilul politic și militar discret al Japoniei se potrivește cu o explicație realistă mercantilă a strategiilor sale. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, acesta reflectă prioritatea acordată de Japonia aspectelor tehnico-economice, și nu celor politico-militare, în formularea intereselor sale naționale. Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile politice implicate de urmărirea unei astfel de strategii. Nu este vorba despre faptul că Japonia este un "blatist" al capacității
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în formularea intereselor sale naționale. Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile politice implicate de urmărirea unei astfel de strategii. Nu este vorba despre faptul că Japonia este un "blatist" al capacității politico-militare americane, ci că riscurile politico-militare pur și simplu nu dețin prioritate în termenii calculelor tehnico-economice ale procesului decizional din politica externă. În plus, conceptul de realism mercantil poate explica și aspecte ale relațiilor Japoniei cu China, care sunt anomalii pentru
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Astfel se explică de ce Japonia nu pare a fi în mod deosebit preocupată de riscurile politice implicate de urmărirea unei astfel de strategii. Nu este vorba despre faptul că Japonia este un "blatist" al capacității politico-militare americane, ci că riscurile politico-militare pur și simplu nu dețin prioritate în termenii calculelor tehnico-economice ale procesului decizional din politica externă. În plus, conceptul de realism mercantil poate explica și aspecte ale relațiilor Japoniei cu China, care sunt anomalii pentru neorealism. Spre deosebire de SUA și Japonia
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statele cu structuri industriale avansate vor fi încurajate să coopereze. Astfel, spre deosebire de neorealism și instituționalism, concentrarea asupra preferințelor realiste mercantile ale Japoniei poate dezvolta o unică explicație consistentă a modului caracteristic în care Japonia acordă prioritate scopurilor tehnico-economice în raport cu cele politico-militare. Dintr-o perspectivă realistă mercantilă, aceste aspecte ale strategiilor Japoniei nu numai că pot primi o explicație generală, ci se și susțin reciproc. Într-adevăr, și alți specialiști ai politicii externe japoneze au identificat aceste caracteristici generale ale strategiilor sale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
putem caracteriza preferințele Japoniei din anii 1990 ca fiind realiste mercantile (Heginbotham și Samuels, 1999). Realismul mercantil combină naționalismul economic cu un profil politic discret. Contrar neorealismului, Japonia a făcut în mod constant o prioritate din interesele tehnico-economice în raport cu cele politico-militare, definindu-și punctele tari în termeni de avuție și tehnologie, iar poziția în termenii structurii sale industriale. Acest lucru a fost cel mai vădit în tendința ei accentuată de a face blat pe seama SUA pentru a-și asigura securitatea pe parcursul
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
religioase 3.1. Germania și Cruciadele În forma lor clasică, cruciadele au avut loc în secolele XI-XIII (1096-1270), fiind rezultatul transformărilor economice, sociale, politice și spirituale din Europa de Apus, perioadă străbătută uneori de perioade de criză. Încercări de expansiune politico-militară dictată de dinamica socială și implicit politică, cruciadele se prezintă ca dovada schimbărilor petrecute pe plan mental și în viața intelectuală 171. Ideea de Creștinătate, născută din persecuțiile romanilor, s-a afirmat în această perioadă, numită "a Cruciadelor". Cruciadele clasice
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cea mai mare parte a cuceririlor sale, iar Bulgaria a fost redusă la dimensiuni "convenabile" marilor puteri. În anul 1879 se încheia o alianță militară între Germania și monarhia habsburgică (Zwei-Kaiser-Bündnis)450. Tripla Alianță a finalizat în anul 1882 efortul politico-militar deja materializat între Germania și Austro-Ungaria. Tratatul s-a semnat în 20 mai 1882 la Viena, pentru o perioadă de cinci ani. Italia va adera la Alianță în același an, iar România în 1883, printr-un tratat secret 451. Motivele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]