3,781 matches
-
polone”, AUB, științe sociale, t. XXXII, 1986; Mihai Mitu, „Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez”, „Synthesis”, 1986; Rodica Florea, O sinteză revelatoare, T, 1987, 3; Cornelia Ștefănescu, Diversificare necesară, RL, 1987, 25; Kazimierz Jurczak, O privire sintetică asupra literaturii polone, RITL, 1987, 3-4; Rodica Florea, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1987; Nicolae Mareș, Panorama polskiej powiesci, „Literatura na șwiecie” (Varșovia), 1989, 1; Mihaela Dorobanțu, Consonanțe europene româno-polone, JL, 1990, 13; I. C. Chițimia, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1992; Alex. Ștefănescu, Lucrare vastă
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Mitu, „Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez”, „Synthesis”, 1986; Rodica Florea, O sinteză revelatoare, T, 1987, 3; Cornelia Ștefănescu, Diversificare necesară, RL, 1987, 25; Kazimierz Jurczak, O privire sintetică asupra literaturii polone, RITL, 1987, 3-4; Rodica Florea, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1987; Nicolae Mareș, Panorama polskiej powiesci, „Literatura na șwiecie” (Varșovia), 1989, 1; Mihaela Dorobanțu, Consonanțe europene româno-polone, JL, 1990, 13; I. C. Chițimia, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1992; Alex. Ștefănescu, Lucrare vastă dusă la bun sfârșit, RL, 1995, 35; Teodor
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Jurczak, O privire sintetică asupra literaturii polone, RITL, 1987, 3-4; Rodica Florea, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1987; Nicolae Mareș, Panorama polskiej powiesci, „Literatura na șwiecie” (Varșovia), 1989, 1; Mihaela Dorobanțu, Consonanțe europene româno-polone, JL, 1990, 13; I. C. Chițimia, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1992; Alex. Ștefănescu, Lucrare vastă dusă la bun sfârșit, RL, 1995, 35; Teodor Vârgolici, Avem o istorie a literaturii polone, ALA, 1995, 279; Mihai Mitu, Finis coronat opus?, JL, 1995, 37-40; Cornelia Ștefănescu, Cartea unei vieți, JL, 1995, 37-40
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
powiesci, „Literatura na șwiecie” (Varșovia), 1989, 1; Mihaela Dorobanțu, Consonanțe europene româno-polone, JL, 1990, 13; I. C. Chițimia, „Istoria literaturii polone”, „Synthesis”, 1992; Alex. Ștefănescu, Lucrare vastă dusă la bun sfârșit, RL, 1995, 35; Teodor Vârgolici, Avem o istorie a literaturii polone, ALA, 1995, 279; Mihai Mitu, Finis coronat opus?, JL, 1995, 37-40; Cornelia Ștefănescu, Cartea unei vieți, JL, 1995, 37-40; Teodor Vârgolici, Universalism și comparatism literar, ALA, 1996, 307; Teodor Vârgolici, Retrospective literare, ALA, 1997, 379; Constantin Cubleșan, „Universaliști și comparatiști
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
ALA, 1996, 307; Teodor Vârgolici, Retrospective literare, ALA, 1997, 379; Constantin Cubleșan, „Universaliști și comparatiști români contemporani”, ST, 1997, 2-3; Marian Vasile, „Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot”, RITL, 1997, 3-4; Constantin Cubleșan, „Plămada cărților”, ST, 1998, 6; Teodor Vârgolici, „Literatura polonă în România”, ALA, 2001, 594; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 307-312, II, Petroșani, 2002, 472-474;Constantin Geambașu, „Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi”, JL, 2002, 1-4; Dicț. scriit. rom., IV, 726-728; Constantin Geambașu, O recepcji
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot”, RITL, 1997, 3-4; Constantin Cubleșan, „Plămada cărților”, ST, 1998, 6; Teodor Vârgolici, „Literatura polonă în România”, ALA, 2001, 594; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 307-312, II, Petroșani, 2002, 472-474;Constantin Geambașu, „Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi”, JL, 2002, 1-4; Dicț. scriit. rom., IV, 726-728; Constantin Geambașu, O recepcji i nie tyeko, „Decada literacka” (Cracovia), 2003, 7-8; Firan, Profiluri, II, 324-326. T. V.
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
promovată în revista cu același nume, iar în 1934 preia conducerea periodicului „Wieș”, editat la Cracovia de Uniunea Tineretului Popular. Pe lângă o bogată activitate de poet, prozator și dramaturg, marcată în parte de expresionism, Z. se dedică transpunerii în limba polonă a operelor unor scriitori români. Prietenia cu Nichifor Crainic, din 1931 atașat de presă la Varșovia, contribuie esențial la această alegere. Va tălmăci și publica mai multe culegeri de poezii, între care Tematy rumunskie (1931) și Mihai Eminescu, Wybór poezji
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]
-
adaugă formulări confuze, improprietăți terminologice etc., afectează și analiza consacrată naturalismului, intitulată Sub semnul realului (1974). Debutând cu geneza curentului și manifestarea sa în Franța, studiul descrie și forme proprii altor literaturi (germană, italiană, spaniolă, anglo-irlandeză, norvegiană, daneză, suedeză, rusă, polonă, maghiară, română etc.), stabilind caracterele comune ale orientării. Teza ar fi că, departe de a reprezenta, cum s-a afirmat, o direcție opusă realismului, „naturalismul întregește realismul”, îl „îngroașă”, îl „amplifică”. Demonstrația, plauzibilă, nu elucidează însă pe deplin chestiunea. Preocuparea
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
de Drept în cadrul Universității Jagellone din Cracovia. A petrecut o vreme în România. Întors în Polonia, a promovat, atât în articole, cât și prin traduceri, literatura română. Selecția lui S. are în vedere, de preferință, poezia și proza. Versiunea în polona dată piesei Năpasta de I. L. Caragiale a fost pusă în scenă la teatrul din Tarnów (1978) și la televiziune (1979). Traduceri: Sorin Titel, Dluga podróż więżnia [Lungă călătorie a prizonierului], Cracovia, 1975, Ptak i cien [Pasărea și umbră], Cracovia, 1983
SZUPERSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290031_a_291360]
-
din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului. Romanul Dulce ca mierea e glonțul patriei (1971) îi aduce scriitorului succesul. Cele două romane sunt transpuse imediat în limbile polonă, cehă, slovacă, maghiară și germană, iar altul, Sfârșitul bahic (1973), este tradus de îndată în Marea Britanie și Suedia. În afară de cărțile proprii, P. publică traduceri și alcătuiește o antologie pentru tineret, Cinci povești cu cowboy (1972), care cuprinde proză a scriitorilor
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
ale perspectivei spre spațiul european se află în sinteza Ipostaze ale iluminismului românesc (1975), unde exegetul extinde raportările de la aria occidentală, privilegiată de D. Popovici în La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, către manifestarea fenomenului la bulgari, unguri, poloni și în cultura populară. P. și-a asumat coordonarea științifică a mai multor lucrări colective, precum Studii de istorie a literaturii române. De la C.A. Rosetti la G. Călinescu (1968), Izvoare folclorice și creația originală (1970), Temelii folclorice și orizont
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
disident al anilor ’50, VR, 1995, 3-4; Miron Radu Paraschivescu, DRI, IV, 20-25; Alex. Ștefănescu, Miron Radu Paraschivescu, RL, 1998, 20, 23-24; Dicț. analitic, I, 202-205; Zaciu, Departe, 50-54; Miron Radu Paraschivescu, DCS, 121-122; Dicț.esențial, 621-624; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, 79-81, passim; Alex. Ștefănescu, Miron Radu Paraschivescu, RL, 2003, 27. P.P.
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
în satul natal, apoi urmează Liceul „General Dragalina” la Oravița (1945- 1952). Admis în 1952 la Facultatea de Filosofie a Universității din București, este trimis după doi ani în Polonia, unde în 1958 va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Polonă de la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Din 1959 lucrează la Catedra de filologie slavă, specialitatea limba și literatura polonă, de la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene, unde va fi promovat ca profesor în 1993. Își susține doctoratul în 1974, cu
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Filosofie a Universității din București, este trimis după doi ani în Polonia, unde în 1958 va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Polonă de la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Din 1959 lucrează la Catedra de filologie slavă, specialitatea limba și literatura polonă, de la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene, unde va fi promovat ca profesor în 1993. Își susține doctoratul în 1974, cu teza Relații culturale româno- polone. I se acordă în 1970 Ordinul Meritul Cultural Polonez. P. debutează în presă
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Cracovia. Din 1959 lucrează la Catedra de filologie slavă, specialitatea limba și literatura polonă, de la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene, unde va fi promovat ca profesor în 1993. Își susține doctoratul în 1974, cu teza Relații culturale româno- polone. I se acordă în 1970 Ordinul Meritul Cultural Polonez. P. debutează în presă în 1952, iar editorial în 1976, cu lucrarea Confluențe culturale româno-polone, în care se întrepătrund istoria, istoria literară și comparatismul, acoperind cronologic a doua jumătate a secolului
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
între intelectualii participanți la mișcările revoluționare, sunt interpretate pertinent, iar imaginea lor e substanțial completată în lumina unor documente noi, care stabilesc alte reliefuri în desfășurarea faptelor. Prezente sporadic și mai înainte, informațiile culturale sporesc simțitor în capitolul consacrat emigrației polone în România după eșuarea răscoalei din 1863. Cele mai interesante elemente se află în capitolele finale, unde datele istorice se instalează în subtext, cedând prioritatea celor istorico-literare și comparatiste. Pătrunderea literaturii polone în România (scrierile lui Adam Mickiewicz și ale
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
informațiile culturale sporesc simțitor în capitolul consacrat emigrației polone în România după eșuarea răscoalei din 1863. Cele mai interesante elemente se află în capitolele finale, unde datele istorice se instalează în subtext, cedând prioritatea celor istorico-literare și comparatiste. Pătrunderea literaturii polone în România (scrierile lui Adam Mickiewicz și ale lui Henryk Sienkiewicz) și a celei române în Polonia (de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a.
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul Teme românești în viziune poloneză, în care autorul reia, într-o versiune îmbunătățită, excursul privind câteva evenimente istorice și imaginea lor în literatura polonă, cu adăugiri notabile în sfera interpretării analitice. Toate motivele înfățișate - Codrul Cosminului, Despot Vodă, Domnița Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse în realitate, dar eflorescențele literare se deosebesc în funcție de epocă, de specificul etnic
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Ruxandra, revoluția lui Tudor Vladimirescu și Războiul pentru Independență din 1877 - au surse în realitate, dar eflorescențele literare se deosebesc în funcție de epocă, de specificul etnic și de temperamentul autorilor polonezi și al celor români. Căci P. așază în paralel versiunile polone și românești, scoțând în relief diferențele și explicându-le aplicat pe cât mai multe paliere, uneori comentariul aducând chiar a pledoarie. Fizionomia polonistului este completată de contribuția sa la realizarea mai multor manuale și a unor traduceri. SCRIERI: Confluențe culturale româno-polone
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Marmorosch Blanck în lichidare 9 apartamente, București, str. Doamnei 4, str. Eugen Carada 9. 626. Bestoiu Ion, 7 apartamente, București, Senatului 17. 627. Barbu Maria, 6 apartamente, București, str. Meteori 67. 628. Burschik Francisc, 5 apartamente, București, str. Dr. V. Poloni 18. 629. Bârsan Elenă, 10 apartamente, București, str. Fierari 13. 630. Bruteanu I. 10 apartamente, București, str. Temisana 55, str. V. Gherghel 9. 631. Bistriteanu Victor, 17 apartamente, București, B-dul Bălcescu 30; B-dul Cuza 9; str. Spiru Haret 2. 632
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Sirenelor 88. 1476. Chiriazi Marcu, 10 apartamente, București, Cal. 13 Septembrie 88. 1477. Constantinescu D., 10 apartamente, București, Cal. Rahovei 98. 1478. Constantinescu Nic., 11 apartamente, București, Cobalcescu 56. 1479. Caragheorghe Virginia, 7 apartamente, București, str. Dr. V. Poloni 14. 1480. Cernateanu Ion, 2 apartamente, București, B-dul Bălcescu 24, Vasile Pârvan 14. 1481. Ciocaltin Ștefania și Alexandru, 4 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 126. 1482. Coluschi Constantin, 8 apartamente, București, str. Demostene 31, str. Foișor 17. 1483. Clein Iancu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
4697. Marinescu Cornelia, 6 apartamente, București str. Sf. Apostoli 58 4698. Mironescu Gh. și Ana, 4 apartamente, București str. Dr. Lister 25, Pitești str. Al. Lahovari 8, Curtea de Argeș str. Decebal 7 4699. Millea Ștefan, 7 apartamente, București str. Dr. V. Poloni 10 4700. Mateescu Stelian, 8 apartamente, București str. Orfeu 8 4701. Mardighian Artur, 20 apartamente, București str. calea Moșilor 193, str. Călușei 19a 4702. Manolescu Em. și Ana Danescu, 6 apartamente, București str. Calea Șerban Vodă 206, calea Călărași 65
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ana, 4 apartamente, București str. Arionoaiei 42 A 5787. Paraschivescu D. Ioan, 8 apartamente, București, sos. Viilor 95 5788. Popescu Agripina, 9 apartamente, București str. Minotaur 19; str. Meteor 2 A 5789. Penescu Ecaterina, 4 apartamente, București, str. Dr. V. Poloni 9 5790. Papaianopol C-tin, 4 apartamente, București str. Crișului 5 5791. Panea I. Ștefan, 3 apartamente, București calea Văcărești 171 5792. Popescu Costică, 5 apartamente, București str. Dr. Istrate 40; str. Lămâiței 43; str. Fabrică de Chibrituri 12 5793
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește despre frumusețea și bogăția legendară a provinciei, despre cetățile și orașele ei și despre existența celor patru națiuni (valahii fiind, conform vestigiilor
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
română, și, probabil, o „recapitulare” în slavonă a conținutului scrierii despre Varlaam și Ioasaf, impun prin noutate. Texte eminamente laice, alcătuind o poezie emblematică sui-generis, ele își găsesc corespondente în toate literaturile europene și, mai aproape de noi, în scrisul baroc polon și ucrainean. Mai mult, versurile imprimate în 1647 (semnate de N. ) și cele ce apar în Triodul Penticostar (atribuite lui) depășesc chiar tiparele compunerilor consacrate emblemei voievodale și afișează o factură complet diferită. Anticipând compunerea din Triod Penticostar, stihurile slavone
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]