3,008 matches
-
lumină / sap în pământ / sap în pământ / în pământ sap / vino acasă”( Vino acasă ) Un poem cu semnificații simbolice multiple, menit să răscolească în fibrele sufletului. Existența este înainte de orice temporalitate, problemă niciodată rezolvată în favoarea insului - acesta făcând doar un „popas pe marginea vremii” și a timpului. Îndărătul fiecărui cuvânt bine șlefuit, îndărătul estetismului poetic care conferă scrierii durabilitate și însuflețire, stă de veghe o pasăre neagră, un vis fragil destrămat de întunericul haotic ce poartă cu sine gustul amar al
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
sosi Sau Din care silabă - Mă vor chema Cuvintele. Tabără școlară Mi-am luat nume de fan Dintr-o tabără școlară, Prietenii îmi spun Ioan, Ioane , cei ce vin spre seară. Scara urcă printre munți Pe coline de cuvinte, Fac popasuri lângă sfinți Sorbind ruga lor fierbinte. Aripă de vis cărarea Ce mă fură din destin, Dimineața când mă-nchin. Oază de altar divin, Când ajunge trecătoarea Iubita mea ca și marea... Ioan Cărășel Referință Bibliografică: Poezii de Ioan Cărășel / Al
POEZII DE IOAN CĂRĂŞEL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364234_a_365563]
-
în stil gotic renascentist, aflat pe multe afișe, Tower Bridge, Palatul Buckingham, catedrala Sfântul Paul dar și alte clădiri, mai ales cele aflate de o parte și de alta a Tamisei, toate obiectivele turistice importante și arhicunoscute. Am făcut un popas mai mare pentru a vedea schimbarea gărzii la Palatul Buckingham, casa Reginei Elisabeta a II-a, ansamblul unde capetele încoronate ale Angliei și-au avut casa din anul 1761. La ora 11.30 a avut loc ceremonia, în admirația a
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării. Ei făceau popas de aprovizionare cu făină, sare și altele la Moara Mătușii, de lângă Strehaia. În ansamblu, secolul al XIX lea constituie și pentru tradiționalul sector al morăritului perioada unor evoluții semnificative care îl plasează într-o poziție importantă pentru viața economică a
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
viză pentru tipărire. Tot prin intermediul lui Geo Dumitrescu, Marin Preda este angajat corector la ziarul „Timpul”, în 1941. În aprilie 1942 debutează cu schița Părlitu' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp. În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
de stele. Timp de aș avea, Nebune, Cât bătaia de aripă, Să îți spun câte ți-aș spune Nu aș pregeta o clipă. Ci-mi lași rest la rest rămas Doar de-o clipă de clipită, Cât un pas fără popas Din vecia neoprită. Vremea ce mi-ai dat să-mi fie E-ndeajuns cât pentru moarte, Cât o za din veșnicie, Gol din golul care spart e! Strig când taci și râd când plângi Preț de-o disperare hâdă, Mă
CÂT O ZA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363073_a_364402]
-
și amploarea narațiunii, prin forța descrierilor și veridicitatea personajelor”, așa cum menționa în prefața romanului prof. Veturia Adina Colceag. Scriitorul își construiește narațiunea pe elemente reale, cognoscibile care guvernează suferința umană împinsă la extrem. Pentru orice însemnare a evenimentelor, la orice popas al povestirii, naratorul intervine pentru a nota atmosfera în care faptele se petrec, iar această atmosferă este, în mod misterios, în concordanță cu întâmplările și cu stările sufletești ale oamenilor. Narațiunea se dezvoltă cuprinzând alternativ personajele veridice și câștigând astfel
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
Acasa > Poeme > Antologie > RĂZBUNAREA VÂNTULUI Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului - O, vântule, drumeț fără popas! Tu nu te vezi pentru că nu te-ascunzi; Dar lumea nu pricepe că singurul tău glas Înseamnă că tu plângi, că te răzbuni sau râzi: Îți mai aduci aminte că te-am văzut plângând O dată-n cimitir și-o dată la
RĂZBUNAREA VÂNTULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363158_a_364487]
-
ani și e la fel de proaspătă și valoroasă ca și atunci când a creat-o, ceea ce este cu adevărat uimitor. Cât de tânără poate fi poezia, chiar și după decenii de așteptare! Și tot poetul mărturisește că a iubit în scurt pământescul popas, „lumina, / a soarelui, / a lumii, / a stelelor, / a ochilor de copil”.(Mai multă lumină). Dimensiunea patriotică este și ea prezentă în carte, în poezia „Obrâșie”. Poetul își încearcă forțele și în specia sonetistică, reușind un sonet perfect intitulat „Iubire”. Dar
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
nevoit să ies din oraș și să merg în Apahida, pentru niște daraveri. Primele amintiri legate de Apahida le păstrez din vremea copilăriei și sunt, oarecum, de natură „feroviară”. Pe relația Cluj-Dej, Apahida era prima gară în care trenul făcea popas 10 minute. Revăd și azi, pe ecranul minții, imaginile culese din goana trenului. De fiecare dată, după Someșeni, așteptam, cu sufletul la gură, să ajung la Dezmir, să-mi încant ochii cu minunatele și, în același timp, înfricoșătoarele locomotive cu
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
ne aduce în fața ochilor poeta, publicista și starostele de cenaclu, doamna Elisabeta Iosif : ”Orice semn este o insulă”. Întregul nostru destin, de la răsăritul tainic, până la apusul implacabil al vieții, este o călătorie plină de obstacole neprevăzute, dar și cu multe popasuri norocoase. Pelerinajul omului-scriitor la semnele importante ale pământului acesta, populat din străvechime de înaintașii daci, este obligatoriu. Iar consemnarea impresiilor, cu osebire a emoției fiecărei întâlniri, ține de esența creatorului de frumos. Geo Bogza, ziarist de vază în secolul trecut
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
Ceaslov și Acatistier, pentru Nicolae Furdui Iancu, Iancu de Hunedoara și Ecaterina Teodoroiu, pentru Sihăstria, Nicula, Cozia și Bodrog, pentru roata olarului și roata morii, pentru Unirea de la 1600 și inundațiile din 1970, pentru pionii lui Polihroniade și creionul lui Popas și pentru Dromichaites și Sfatul oamenilor buni și bătrâni, pentru Trandafir de la Moldova, M-a făcut mama oltean, Maramureș-plai cu flori, Din Țara Moților noi am venit, Ana Lugojana, Măi Ardeal, Ardeal și Ghiocel de la Dobrogea, Pentru talăngile vacilor și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Sub rugină se-ascund clipe dulci, sidefii. Simt năluca luminii pe fruntea tristeții - Surogatul de astru candid, revocat. Mă apasă pe umeri, cu teamă, pereții, Căutând răsăritul pe veci translocat. Prin ferestre de gând se strecoară durerea, Ocolind bariera-n popasul târziu. Evadând din trecut, n-am ajuns nicăierea, Mi se stinge pe buze amurgul sălciu... Referință Bibliografică: AMURG SĂLCIU / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1813, Anul V, 18 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean
AMURG SĂLCIU de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368524_a_369853]
-
de care frecvent făcea uz, tentase să profite de ele. S-a oprit cu Diana pe una din băncile ascunse de umbra palmierilor ce străjuiau bulevardu Lungomare și i-a cerut înjurând spurcat printre dinți lui Carlo, să facă un popas că vrea să-și descarce nervii ”con queste putane” și apoi să le lase acolo pe bancă, neștiind unde să le ducă. Acel șobolan laș și beat care o târa pe ea, a așezat-o pe următoarea bancă și și-
PETRECERE NEFASTĂ(5) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368499_a_369828]
-
Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului 253 CUNOȘTINȚĂ E simplu cum te-am cunoscut, O oprire scurtă, câteva cuvinte, Dar drumul nu ți-ai întrerupt, Indiferentă mergeai tot înainte. Apari în parc, un scurt popas, Câteva cuvinte pe-un oracol, Ți-aș mai spune multe, însă las, Totul nu-i decât doar miracol. Iată azi, o nouă scurtă întâlnire, Fără să vreau mă simt atras, Voi întâlni în cale vreun obstacol? Din suflet izbucnește un
253 CUNOȘTINȚĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368565_a_369894]
-
ciclului viață-moarte-viață, al jertfirii pe altarul vieții. La capătul lor o altă piatră de moară este așezată în formă de masă, care ne amintește de mesele țărănești și de Masa Tăcerii a lui Brâncuși. Postată aici, ea devine loc de popas în marea trecere, al legăturii dintre efemer și etern, dintre material și spiritual. O potecă îngustă, spiralată urcă de la castel la aleea de deasupra lui și te conduce la mormântul reginei Maria, foarte modest, construit din piatră, asemenea celui al
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Autorului DRUMEȚIE Cu toți un suflet și un trup Și hotărâți pe drumeție Plecat-au prietenii în grup Spre piscuri sus cu voioșie. Cu veselie și curaj S-au îmbarcat în limuzine Bărbați, femei și domnișoare Cu toții pleacă la plimbare. Popas întâi la rugăciune La Mănăstirea Caraiman Smerenie cu binecuvântare, Lumină pentru fiecare. Apoi, purced la drumeție Încet, încet pe cărăruie Pe Valea Caraiman în sus O feerie de nespus. Ușor se urcă șerpuit Se sprijină în bețe luate Din vreascurile
DRUMEŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368070_a_369399]
-
și pe hartă, scria cu 5 mii de locuitori, dar drumul care trece pe lângă el parcă mai mult îl ascunde decât îl pune la vedere, nici n-ai bănui că treci printr-o localitate, poate cel mult un loc de popas, șoseaua este așezată la un nivel cumva mai jos și într-un fel de răspântie care-l ferește de cine știe priviri lacome și dușmănoase, e drept că și gardul de beton e înalt, exact în locul curbei pe care-o
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CARTEA CU PRIETENI (VI)- ION BUCIUMAN Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CUVANT INAINTE Ioana Voicilă Dobre vine sfioasă și cutezătoare, după mai multe popasuri antologice și ajunge până la noi, pentru a-și face loc încet și confortabil, printre culorile curcubeului, cu această carte de autor. Pentru motive bine întemeiate, fata asta, și-a ales fanta de lumină dintre verde și albastru. În acest spațiu
CARTEA CU PRIETENI (VI)- ION BUCIUMAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367351_a_368680]
-
În prezent, în Japonia sunt două parohii care ascultă canonic de Patriarhia Română, „Sf. Gheorghe“ la Tokio și „Învierea Domnului“ la Osaka. CUVIOSUL ANATOLIE TIHAI, MISIONAR ROMÂN ÎN JAPONIA, SECOLUL XIX Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki - iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872. I. Din Suez până la Aden Călătoria aceasta pe apă din Suez până la Aden a fost monotonă și plictisitoare. Marea Roșie a fost tot timpul liniștită, încât, dacă s-ar fi
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Taina Cuvântului” - ce se bucură de prefața Î.P.S. Dr. Laurențiu Streza - Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului și (de) binecuvântarea P.S. Sofronie Drincec - Episcopul Oradiei - ne invită la un praznic al logos-urilor de duminică, sugerându-ne o preocupare de popas creștinesc după chinuitoarele preocupări materiale din zilele de lucru săptămânale; „Duminica” se cuvine trupului obosit a se reface, iar sufletului a se întări cu bucurii spirituale. Paginile acestei lucrări sunt dense, pe alocuri chiar filozofice dar accesibile tuturor. Lecturarea lor
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
data de 27 martie 2015, a fost închinată lui Nichita Stănescu. Un prilej special pentru președinta și, în același timp, poeta Marinela Preoteasa de a citi din volumul propriu „Ultimul zbor”, Editura CuArt 2013. Poate vă întrebați de ce a făcut popas asupra acestei lucrări. „Ultimul zbor” poate fi catalogat ca ultimul și cel mai durabil mod de a arăta dragostea, respectul și recunoștința față de îngerul poeziei moderne românești, un semn de prețuire care poate fi citit și recitit din generație în
ULTIMUL ZOR,RECENZIE DE FLORINA DINU de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367429_a_368758]
-
În această regiune a capitalei regatului, vestigiile locuirii dacice formează un ansamblu unic, în care elementele civilizației autohtone se conjugă în modul cel mai fericit cu cele împrumutate din lumea greco-romane. Grupul nostru făcea din când în când câte un popas, dar descrierea pe care o făcuse Stelian dădu imaginației noastre o adevărată viguoare, încât greutățile drumului nu contau pentru noi cei care o pornisem cu atâta avânt spre, recunoașterea, Sarmizegetusei. Eram destul de aproape de obiectivul nostru... dar din păcate nu vedeam
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
merită, măcar odată-n an Să lăsați toate grijile deoparte, Dar mai ales cei ostoiți de dor, Ce n-aveți încă viețile legate, Să vă luați de mână-ncetișor Pe cărări tot mai întortocheate... De-aceea, să plecați cât mai devreme, Popasurile fie cât mai dese, Duminica din tulnic să vă cheme, Cu ochii mistuiți după mirese... Și-acolo, lângă Crucea celui care Ne-a vindecat o clipă de nevoi, Ca un semn de binecuvântare, Din cer să cadă roua peste voi
NE PREGĂTIM SĂ MERGEM LA GĂINA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367518_a_368847]