2,377 matches
-
Lascarov-Moldovanu, Pan Halippa. Numărul 16/1928 conține evocarea Ion Creangă - din amintirile unui fost școlar de-al său de N. A. Bogdan, iar numărul 10-11/1927 un articol comemorativ despre B. P. Hasdeu. Predominantă este publicistica, ilustrată de numeroase articole de popularizare a fenomenului cultural din Moldova și Basarabia, de comentarii cu caracter religios sau istoric, cum sunt cele semnate de Nicolae Iorga (Bătălia de la Podul Înalt), N. A. Bogdan (Din poveștile lui Moș Andrei Gurăbogată), Simion Mehedinți, Dimitrie Gusti, Ion Simionescu, C.
SOLIA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289780_a_291109]
-
un studiu introductiv în care abordează probleme de istorie a studierii genului, legate de apariția și dezvoltarea lui, conținutul de idei, limbajul poetic ș.a., și cuprinzând melodii, comentarii, glosar și fotografii. În lumea teatrului popular (1984) este o lucrare de popularizare. SCRIERI: În lumea teatrului popular, Chișinău, 1984. Ediții: Drama populară moldovenească, Chișinău, 1976; Istoriceskaia moldavskaia narodnaia drama, Chișinău, 1980; Teatrul popular, introd. edit., Chișinău, 1981 (în colaborare). Repere bibliogafice: Iulian Filip, Teatrul popular într-o apariție monografică, „Nistru”, 1977, 4
SPATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289813_a_291142]
-
pentru o astfel de temă sunt foarte diverși: Tucci, Stein (combinând cu o pricepere incomparabilă cercetările de simbolistică religioasă a habitatului și cele de geografie mitică 2), Eliade, Guénon, Oppitz, Brauen sau miriade de glosatori umili care au promovat o dată cu popularizarea extrem de incongruentă a acestui mit. Dintre ei, mă voi opri În câteva rânduri la Rolf A. Stein, unul dintre cei mai mari orientaliști din secolul XX, a cărui târzie (după vechiul sistem francez) și fastuoasă teză de doctorat susținută și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cărei conținut va fi judecat de savanții de la Paris și Londra 2. Și savanții vor aprecia conținutul, unii dintre ei scriind articole elogioase (de pildă, Jacquet), iar alții elogiind numai descoperirile, neîndoios din pricină că nu Honigberger Însuși s-a implicat În popularizarea și apoi exegeza lor. Soarta este câteodată foarte ingrată, de vreme ce nici acum zece ani, când menționează o plachetă din august 1834 a ilustrului Raoul-Rochette despre noi descoperiri de monede bactriene, când citează chiar că ele „aparțin unui bogat colecționar din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Zincă, Vasile Băran, Tita Chiper ș.a., iar dramaturgia e ilustrată de Radu Boureanu, Laurențiu Fulga, Mariana Pârvulescu. Asemenea celorlalte gazete politice ale epocii, S.t. cultivă, mai ales în deceniile al cincilea și al șaselea, o publicistică partinică: articole de popularizare a literaturii sovietice, dezbateri și texte teoretice cu caracter normativ, axate pe dezideratele literaturii de partid, luări de poziție critice de „reevaluare” a tradiției culturale din perspectiva dogmelor marxist-leniniste, recenzii consacrate scrierilor realismului socialist din țară și de peste hotare. De-
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui nucleu rămâne Școală Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea filosofica, popularizarea rezultatelor cercetării științifice”, după cum ilustrează articolele semnate de Serafim Duicu (Perenitatea spiritului luminist, Academia Română - 125. Contribuția transilvănenilor, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Nicolae Iorga, critic și istoric literar, Școala Ardeleana și spiritul polemic), Mircea Popa ( Primul reflex shaskespearean din literatura
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
profilul artistic al unui mare poet”. Rezultatele acestor analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din tratatul academic Istoria literaturii române (III, 1974). S. a mai dedicat poetului, la fel ca și celuilalt năsăudean celebru, Liviu Rebreanu, câteva lucrări de popularizare, structurate pe tema relației cu lumea plaiurilor năsăudene. Din preocupările de critic și istoric literar au ieșit și o serie de articole publicate în Kindler Literatur Lexikon (V-VII, Zürich- München, 1969-1972), unde sunt incluse scrieri românești reprezentative, precum și o
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
să îi călăuzească și în viața practică. Indiferent de profesie (preoți, juriști, medici), promotorii Renașterii ardelene, îmbinând acțiunea edifiantă prin viu grai cu cea scriptică, s-au întrecut în a alcătui atât tomuri științifice, cât și cărți și broșuri de popularizare (compilații, prelucrări, adaptări), majoritatea cu finalitate utilitară imediată. Disertații de teologie, filosofie, logică, etică alternează cu lucrări ca Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (Gheorghe Șincai), Învățătură pentru prășirea pomilor (Petru Maior), Economia stupilor (Ioan Piuariu-Molnar), Despre apele minerale de la
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
reduse ca dimensiuni, situate între istorisire și nuvelă, vor păstra aceeași amprentă ideologică și literară, ținta fiind cititorul provenit din mediul rural. Și Inima gospodăriei (1951), Învățătoarea (1951), Tinerețe (1953), Păpușoii (1955) fac parte din colecția „Albina”, dedicată literaturii de popularizare. Firul epic, simplist, din Tinerețe, de pildă, relatează conflictul între țăranii din două localități, rezolvat prin intermediul căminului cultural, personajele sunt invariabil pozitive și negative, adică „țărani săraci” și „chiaburi”, maniheism care ilustrează conflictul dintre două lumi, cea nouă fiind idilizată
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
ediții selective din scrierile lui Zaharia Bârsan (1969), Iacob Negruzzi (1970), Victor Ion Popa (1972), pregătindu-se, chiar de prin 1963, în vederea realizării unei ediții critice a operei lui Mihail Sadoveanu. Mai întâi va publica, în 1969-1971, o ediție de popularizare, în douăsprezece volume, lucrată în colaborare cu Constantin Mitru, cumnatul și secretarul lui Mihail Sadoveanu. După o perioadă de documentare de aproape două decenii, îi apare, în 1981, primul tom din ediția Mihail Sadoveanu, Opere, proiectată ca o serie completă
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
elevi deopotrivă, să căutăm alte forme de manifestare a interesului pentru mediul în care trăim. În Grupul Școlar ”Dumitru Mangeron”, în ultimii ani, s-au organizat numeroase activități de sensibilizare a elvilor pentru mediul înconjurător cum ar fi: “*” campanii de popularizare și cunoaștere a Programele internaționale de educație ecologică și protecție a mediului inițiate de Consiliul Europei , Foundation For Environmental Education (FEE), UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și GREENPEACE prin care elevii participați s-au convins că educația ecologică este premisa dezvoltării
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
mai puțin spectaculoasă. Elisabeta a știut să îmbine armonios viața și activitatea publică cu cea privată. Printre acțiunile sale amintesc: primirea diferitelor delegații în audiență; donații; ajutorarea soldaților din războiul de independență prin sprijinirea dezvoltări serviciului militar român; ajutorarea văduvelor; popularizarea costumului nașional românesc; înființarea a numeroase societăți caritabile; preocupări în educarea tinerelor. De asemenea Regina Elisabeta a avut și o bogată activitate literară, sub pseudonimul Carmen Sylva. În lucrările sale Regina a căutat să facă cunoscute, în stăinătate, trăsăturile specifice
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
broderie. Îndeletnicirea aceasta nu numai că o practica cu plăcere în particular, dar a și răspândit-o printre doamnele din înalte societate și chiar la scară națională prin intermediul diferitelor societăți pe care Regina Elisabeta le-a înfințat urmărind nu numai popularizarea acestei arte dar și ajutorarea femeilor din diferite categorii sociale. În acest fel văduvele, femeile infirme, tinerele, femei sărace prin activitatea aceasta își puteau asigura traiul . Tinerele erau implicate în astfel de activități deoarece Elisabeta avea o preocupare deosebită ăn
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
tratatul încheiat cu Puterile Centrale, participarea la războiul balcanic din 1913. Pe plan intern, realizările primei familii Regale a României sunt încă și mai numeroase: dezvoltarea culturii prin înființarea unor instituții culturale, sprijinirea învățământului, încurajarea procesului de educare a fetelor, popularizarea costumului național românesc și peste hotarele țării, sprijinirea soldaților participanți la războiul de independență dar și a văduvelor celor căzuți pentru idealurile naționale, ajutorul finananciar și moral acordat diferitelor categorii sociale defavorizate. Prin toate acestea, România, devine dintr-o țară
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
puterea științei și a cugetării. Acțiunea de educare prin știință se revendică din activitatea de „luminare” începută de Gh. Lazăr, iar nivelul științific se explică, în primul rând, prin contribuția lui Șt. C. Michăilescu, autorul multor articole teoretice sau de popularizare din cele mai diferite domenii. De asemenea, apar nume de prestigiu ca Em. Bacalogu și Carol Davila. Studiile de istorie aparțin lui Al. Papadopol-Calimah, D. Aug. Laurian și Bonifaciu Florescu. Partea literară este mai puțin reprezentativă. În afară de Al. Macedonski și
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
Sofronie Ivanovici, D. I. Bonteș, Gabriel Donna, T. Ionescu-Teo, N. Țincu ș.a., cele mai multe versuri fiind de inspirație folclorică sau caracterizându-se printr-un romantism epigonic. Sunt reproduse și câteva cugetări semnate de Carmen Sylva. O atenție deosebită se acordă articolelor de popularizare, multe traduse ori adaptate: Piramidele Egiptului (I. G. Dumitriu), Psihologia cinematografului, Religia științei (I. D. Nicolescu), Religiile popoarelor asiatice (Nic. Fr. Lazaris), Istoricul teoriei evoluției (F. C. Dreyfus), Literatura turcă (Miorel), Sully Prudhomme și Henri Poincaré (M. I. Toncescu, sub pseudonimul Mihton
TRIBUNA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
comitetul de redacție s-a străduit de la început să găsească o structură jurnalistică adecvată, prin care, fără a sacrifica din spațiul acordat chestiunilor politice sau articolelor cu tematică socială, culturală și economică, să lase loc și unei publicistici ușoare, de popularizare sau distractivă. Totodată, s-a organizat o rețea de corespondenți în toate localitățile mai importante din Transilvania și din celelalte teritorii locuite de români, precum și un sistem de comunicare directă cu cititorii, prin intermediul scrisorilor adresate redacției. S-a editat, urmărindu
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
stabilește la București ca profesor la Liceul „Cantemir Vodă”, iar mai târziu înființează Tipografia și Editura Bucovina, axându-se pe cercetare și editare, punând în practică inițiative de promovare și consolidare a culturii naționale, cum ar fi o bibliotecă de popularizare, publicarea unor importante colecții de documente sau a scrierilor unor autori debutanți. Scoate, împreună cu Barbu Theodorescu, revista „Floarea soarelui” (1927-1929), al cărei articol-program, cam desuet (căutarea unui „refugiu în atmosfera patriarhală de la țară” și „reclădirea templului pentru cultul frumosului și
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
piese de teatru - C. F. Hebbel, Maria Magdalena, Franz Grillparzer, Străbuna (1914), Ludwig Anzengruber, Porunca a patra (1915) -, precum și Apologia lui Socrates de Platon (1910), studiul Mihail Sadoveanu de Matthias Friedwagner (1913) ori o serie de secvențe din scrierile de popularizare a moralei religioase, aparținând lui I. C. Ryle, John Bunyan, Otto Funcke și I. R. Macduff. SCRIERI: Chipuri, Cluj, 1912; Oameni și cărți, Solca, 1914; Un iscusit traducător al poeziei românești în limba evreească, Cernăuți, 1920; Carmen Sylva în literatura românească
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Chendi, Elena Sevastos, Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Al. Antemireanu, Nicolae Țincu. Câteva traduceri din Turgheniev, Maupassant, Alfred de Musset, Catulle Mendès, Alphonse Allaïs sunt făcute de I. S. Spartali, Carol Scrob și B. Marian. U.i. a contribuit, prin consecventa popularizare a scriitorilor autohtoni, la o mai bună cunoaștere a literaturii originale. R. Z.
UNIVERSUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
Havel, Mihail Bulgakov, Aleksandr Soljenițân, Umberto Eco. O rubrică inedită și de reală utilitate, dar efemeră, a fost „Cărți de dincolo de Prut”, ce a reprezentat deschiderea către literatura și breasla scriitoricească din Republica Moldova. În 2000 se remarcă interesul special pentru popularizarea programului național consacrat lui Mihai Eminescu, consemnându-se detaliat sesiunile științifice, volumele omagiale, festivitățile desfășurate în „Zilele Eminescu” de la Ipotești și Botoșani, emisiunile filatelice și numismatice etc. Binevenită este și inițiativa de a se tipări lista anuală a lucrărilor sponsorizate
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
și s-a numărat printre intelectualii care i-au urmărit conferințele ținute în 1926, la vizita în România. A mai tradus din nuvelele lui Ivan Turgheniev (După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, 1922), o interesantă broșură de popularizare a regulilor unei vieți lungi și sănătoase de A. Guéniot, Arta de a-ți prelungi zilele. Povețele unui medic care a depășit vârsta de o sută de ani (1931), și Îndrăgiți natura (1932), o „culegere de gânduri alese asupra naturei
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale vieții culturale sunt grupate la minirubrica „Gonococi”. Paginile sunt presărate cu ilustrații de Angelo Maino, Victor Brauner, Geo Bogza, cu semnale editoriale și numeroase anunțuri de popularizare în manieră avangardistă a unor tipărituri înrudite ca spirit. Il. C.
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
jumătate al secolului al XVIII-lea. Studiul limbii literare a epocii vechi a culturii naționale l-a condus la reconsiderarea paternității mai multor texte anonime și la determinarea izvoarelor unor lucrări controversate. Astfel, a stabilit că mai multe cărți de popularizare a științei, apărute anonim la Buda între 1812 și 1816, sunt traduceri ale lui Petru Maior; a identificat modelul latin al gramaticii lui Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, prima gramatică a limbii române (pe care a și editat-o în 1969), modelul
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
de limba greacă la liceele „Sf. Sava” (până în 1893) și „Matei Basarab”, iar din 1899 funcționează ca profesor de elină și germană la Seminarul Central. Se manifestă activ în publicistică, axându-se pe cultura elenistică. A colaborat cu articole de popularizare a culturii greco-latine, cu versuri și proză la „Universul literar”, „Epoca”, „Revista poporului”, „Apărarea națională”, „Revista idealistă”, „Cronica”, „Secolul”, „Unirea” (Focșani), „Axa”, „Peleșul”, „Albina”, „Școala și Biserica”, „Tribuna liberală”, „Observatorul”, „Dreptatea”. În 1886 îi apare traducerea Dialogul morților de Lucian
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]