1,619 matches
-
de cultură politică a electoratului (Mungiu-Pippidi, 2002) și de predispoziția sa pentru un conducător autoritar, care propune soluții facile. Desigur, această caracteristică nu este specifică doar lui Tudor și partidului său, majoritatea partidelor din România deceniilor trecute având o retorică populistă. Există însă un context particular care l-a ajutat pe Vadim să ajungă în topul preferințelor, precum și o strategie discursivă care i-a adus popularitatea. Spre exemplu, în afară de referințele la "ancorele culturale" de tipul ortodoxiei sau a imaginii lui Vlad
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
există un catalizator de tipul unei situații sociale (imigrație) sau economice (șomaj, criză) dificil de controlat și cu efecte neplăcute. PNG-CD Cea mai mare parte a popularității partidului se datorează personalității intempestive a liderului său George Becali. Ca orice lider populist, farmecul său se manifestă prin caracterul de one-man show, care atrage prin retorica directă și intransigentă. Prezența în mass-media l-a făcut în scurt timp (intervalul 2004-2007) un personaj nelipsit și inconturnabil, cunoscut pentru excesele sale verbale, pentru luxul ostentativ
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
București: Ed. Politică. Florian, Alexandru.1995. Ideea care ucide. București: Ed. Noua Alternativă. Gallagher, Tom. 2003. The Balkans After the Cold War, London: Routledge. Marinescu, Adriana. 2010. "Prin mit, la realitate" In Sergiu Gherghina și Sergiu Mișcoiu Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Iași: Ed. Institutului European: 119-158. Marinescu, Adriana. 2009. Tipul eroului în cultura română, de la stereotip la comportament politic. Iași: Lumen. Minkenberg, Michael și Pascal Perrineau. 2007. "The Radical Right in the European Elections 2004". In International Political
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Central and Eastern Europe". In East European Politics and Societies (19): 161-184. Mungiu-Pippidi, Alina. 2002. Politica după comunism, București: Humanitas. Norocel, Ovidiu-Cristian. 2010. "Romania is a family and it needs a strict father: conceptual metaphors at work in radical right populist discourses". In Nationalities Papers, London: Routledge, 38 (5): 705-721. Pop-Eleches, Grigore. 2008." A party for all seasons: Electoral adaptation of Romanian Communist successor parties" Communist and Post-Communist Studies (41): 465-479. Preda, Cristian. 2005. Partide și alegeri în România postcomunistă. București
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
parties), partide de diviziune (splinter parties), aceste partide au două caracteristici definitorii (Reiser și Holtmann 2008): sunt puternic ancorate local, deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit local (uneori localist) marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și partide olandeze care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
marcat (de unde eticheta de partide regionaliste). British National Party (BNP) și Vlaams Blok (VB), precum și succesorul acestuia din urmă (Vlaams Belang), dar și partide olandeze care concurează cu succes la nivel local, sunt considerate în Europa occidentală drept partide mici, populiste (Mudde și van Holsteyn 1994; Thijssen și de Lange 2005). Fără succes pe scena națională, BNP se prezintă azi ca o alternativă tot mai puternică pe plan local, câștigând un număr tot mai mare de mandate în consiliile locale, făcând
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este similară în cazul fiecărui tip de unități geografice (circumscripții, provincii, regiuni), în timp ce sistemele mai puțin naționalizate prezintă variații în proporția voturilor favorabile la nivel sub-național (Kasuya și Moenius 2008; Bochsler 2010; Kjaer și Elklit 2010). Importanța acestor partide mici, populiste sau regionale, este dată aici de impactul lor asupra partidelor consolidate și asupra sistemului de partide, în general. În toate contextele favorabile amintite mai sus, aceste partide mici reprezintă alternative la soluțiile (uneori perimate) ale partidelor clasice, consacrate, dar sunt
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nivelurile de competiție electorală și reprezentare. Ceea ce este comun celor trei partide/alianțe studiate în acest capitol, UDMR, FDGR și ApT, este nu doar caracterul regional, ci și caracterul lor moderat. Ca partide mici, cele trei partide nu sunt partide populiste, extremiste și xenofobe, așa cum este cazul multor partide mici din democrațiile occidentale. Acestea din urmă, în contexte sociale și politice favorabile, exploatează temerile, frustrările și nemulțumirile concetățenilor lor, câștigând voturi în defavoarea partidelor mari, consolidate (Borisyuk et al. 2007; Bowyer 2008
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
36(4): 477-491. Mudde, Cas și Joop van Holsteyn. 1994. "Over the Top: Dutch Right-Wing Extremist Parties in the Elections of 1994." Politics 14(3): 127-134. Müller-Rommel, Ferdinand. 1998. "The New Challengers: Explaining the Electoral Success of Green and Right-wing Populist Parties in Western Europe." European Review 6(2): 191-202. Nägler, Thomas. 1997. Românii și sașii până la 1848. Sibiu: Thausib. Norris, Pippa. 2005. Radical right: Voters and parties in the electoral market. Cambridge: Cambridge University Press. Oesch, Daniel. 2008. "Explaining Workers
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Europe." European Review 6(2): 191-202. Nägler, Thomas. 1997. Românii și sașii până la 1848. Sibiu: Thausib. Norris, Pippa. 2005. Radical right: Voters and parties in the electoral market. Cambridge: Cambridge University Press. Oesch, Daniel. 2008. "Explaining Workers' Support for Right-Wing Populist Parties in Western Europe: Evidence from Austria, Belgium, France, Norway, and Switzerland." International Political Science Review 29(3): 349-373. Olson, Mancur. 1999. Creșterea și declinul națiunilor. Prosperitate, stagflație și rigidități sociale. București: Humanitas. Pascaru, Mihai și Călina Ana Buțiu. 2010
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Publicațiile sale numără cartea Tipul eroului în cultura română: de la stereotip la comportament politic (Lumen, Iași, 2009) și articolele "Au carrefour des identités" (Studia Europaea, nr. 3/2008) și "Prin mit, la realitate" (apărut în volumul colectiv Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Editura Institutului European, Iași, 2010). Principalele sale domenii de interes sunt extrema dreaptă, antropologia politică și analiza discursului. Bianca Gabriela Șomlea este licențiată în științe politice în cadrul Facultății de Științe Politice, Adminstrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
statului, Ernst Cassirer Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu (ed.) Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica și statele, Raffaella Gherardi Poporul contra democrației, Guy Hermet Simbolistica politică, Lucien Sfez Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon LIBRĂRII
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politică a Uniunii. A treia parte examinează alegerile europene ca formă de participare a cetățenilor la viața politică a Uniunii, oprindu-se asupra principalelor constante ale acestor scrutinuri: dezinteresul cetățenilor și succesul partidelor mici, eurosceptice, de extremă stângă sau dreaptă, populiste. Un al doilea capitol al acestei ultime părți este consacrat alegerilor europene din 2009 în cele 27 de state membre, campaniilor electorale și tematicilor discutate înaintea scrutinului european în media la nivel național. Capitolul I Parlamentul European: un lung proces
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
va deveni grupul Independență și Democrație 43. Dacă grupul ECR este compus din reprezentanți ce vin din partea unor partide guvernamentale (de dreapta), ELD-ul este un grup eurosceptic de deputați ce provin din rândul unor partide de dreapta protestatare și populiste. Grupul este foarte eterogen: membri săi "agree to disagree", iar carta constituțională a grupului recunoaște o libertate de vot totală membrilor săi44. Opunându-se integrării europene, grupul promovează "o cooperare deschisă, transparentă, democratică și responsabilă între statele europene suverane" 45
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
partidele la putere în statele membre înregistrează pierderi electorale cu ocazia alegerilor pentru PE; a treia ipoteză sugerează că partidele mici înregistrează rezultate mai bune la alegerile europene decât la cele naționale. În această categorie intră partidele nou create, radicale, populiste, regionaliste, eurosceptice 18. Rezultatele din 1979 au confirmat nu numai rata scăzută de participare, ci și faptul că partidele aflate la jumătatea mandatului la nivel național pierd suportul electoral la scrutinul european. Se observă de asemenea că în opt din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
adică în străinul prin excelență (fenomenul pseudospeciației). Școala favorizează etichetările (deșteptul, ciudatul, tocilarul, prostul, neputinciosul etc.), adică fragmentările la nivelul grupului de copii, iar fragmentările nesupravegheate pot pune bazele viitoarelor posibile fenomene de pseudospeciație, pe care demagogii inconțienți ai politicii (populiștii) le vor exploata cu ușurință. Fenomenul este încurajat și de discursul unei pedagogii non-restrictive, care pledează pentru individualizarea și personalizarea scenariului didactic în dauna umanității comune (universalizante) pe care educația de la vechii greci încoace a considerat-o singura marcă a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ori, în ultimii ani, în Polonia, spune-mi ce schimbări ai sesizat că s-au produs după accederea în UE! Liviu Antonesei: Păi, schimbările sunt multe, majoritatea pozitive, dar nu numai. În politică, la primele alegeri de după aderare, au câștigat populiștii gemenilor care, pentru că nu aveau majoritatea suficientă, s-au aliat cu radicalii naționaliști. Dar, cum s-a văzut la recentele alegeri locale, lucrurile se reașează, acestea au fost câștigate de liberali, pe de o parte, de social-democrații care erau la
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Europa etc., dar mai mult decât asta a funcționat ca strategie electorală. Cu o lună și ceva înaintea alegerilor de anul trecut, Tusk era cu vreo 15% în frunte în sondaje. În acel moment, a început accentuarea discursului "moralist" și populist, de fapt, cu care geamănul a și câștigat președinția, cu voturile vârstnicilor, ale populației rurale și din orașele mici. Și n-a fost doar atât. Conservatorii au început niște atacuri atât de murdare la adresa lui Tusk și a liberalilor încât, după
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ultima dată în 2000, ca o garanție a continuității "liniștite" în fața candidatului partidului România Mare, Vadim Tudor, reprezentând extremismul naționalist al vechilor nostalgici ai epocii Ceaușescu, dar și aspirațiile justițiare ale tinerilor, cărora nu le displace limbajul său de violență populistă. În 1990/1991, odată cu restaurarea timidă a dreptului la proprietate privată, prin legea din 18/1991 care anunță restituirea parțială a pământurilor înglobate în cooperativele agricole maximum 10 hectare -, se părea că ritmul "normal" fusese reluat, după patruzeci de ani
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
dezinteresată și nu urmărește decât binele poporului, sacrificându-se pe sine în beneficiul interesului majoritar. Frontul e poporul" scandau manifestanții pro-FSN la 28 ianuarie. Susținută activ de Ion Iliescu, care se proclamă "sărac și cinstit", ca și de intermitentele pulsiuni populiste ale succesivelor guvernări FSN-FDSN, apoi chiar PSD, tema guvernării dezinteresate a echipei Iliescu s-a prăbușit în conștiința publică abia în anii 2000-2004, când nu a mai putut rezista în fața ostentației acaparatoare a PSD, a guvernului Năstase și a clientelei
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
adversarilor și chiar a unora dintre colaboratori. De partea sa, guvernul provizoriu, cu un prim-ministru a cărui imagine pare sudată de cea a lui Ion Iliescu, gestionează cucerirea electoratului cu o avalanșă de avantaje materiale cât se poate de populiste: abundență subită de alimente, inclusiv din import, vânzare la un preț infim a apartamentelor închiriate de la stat în blocurile construite în ultimele decenii, pensii pentru colectiviști (care nu cotizaseră niciodată la fondul de pensii), restituire în bani a "părților sociale
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
evoluția imprevizibilă a stării de fapt și-au găsit un alibi sau o defulare în stereotipele "toți fură", în invidia amestecată cu admirație secretă față de cei îmbogățiți peste noapte, făcând din tema corupției generalizate pivotul unui discurs deopotrivă popular și populist. Nu doar săracii României, ci și elitele prospere ale Occidentului au îmbrățișat acest discurs, care omite sistematic să implice și pe corupători, nu doar pe corupți, în elanul justițiar pe care se bazează monitorizarea României sau a Bulgariei. E evident
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
nu odată de rang înalt. În peste 80 dosare ale unor mari afaceri de contrabandă, statul a recuperat încă din 1997 peste 1 miliard de dolari, și procesul a continuat până în 2000. Cu toate astea, devenită pivot al unui discurs populist, aceeași temă a mobilizat electoratul în 2000 în favoarea lui Vadim Tudor, în timp ce guvernarea PSD din 2000-2004 și-a dobândit o tristă faimă din instituționalizarea corupției la vârf. Imediat după alegeri, noua guvernare, Iliescu-Năstase, a făcut tot ce i-a stat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care le lua guvernul de coaliție, ostilitatea față de reforme, fie ele economice sau politice, cultivată constant de întreaga opoziție politică și chiar de PD, care ataca coaliția pentru că nu face reformă, dar în același timp participa cu entuziasm la acțiunile populiste îndreptate contra reformei, va atinge un punct culminant în iarna 1998-1999, ducând, la sfârșitul lui ianuarie 1999, la o nouă invazie a minerilor, care își propuneau deschis să ocupe Capitala. Această nouă maree neagră pornise de la pretexte economice, dar avea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
partid frățesc, și care asista acum stupefiat la această subită cotitură de 180 de grade. După alegerile din 2004, câștigate de Traian Băsescu cu 51, 22% din sufragii, acesta va crește vertiginos în simpatia populației, mai ales datorită discursului său populist, spontan și direct, îndreptat contra unor categorii detestate oricum de majoritatea cetățenilor: oamenii bogați și politicienii cu deosebire cei din guvern și parlament asociați automat cu corupția la vârf. Încurajat de această bruscă încălzire a opiniei publice, la doar câteva
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]