1,597 matches
-
și de faptul că Suedia întârzia să-i ofere informații în legătură cu stipulațiile acestuia. Iată pentru ce diplomatul suedez solicită regelui instrucțiuni precise, pentru a putea acționa, în consecință, înainte ca Rusia și Anglia "ne s'emparent entièrement de la confiance de la Porte et y gagnent une influence, qui seroit ensuite trop enracinée pour détruire" (s. Ven.C.)108. Eforturile lui Carl Gustaf König de a redresa imaginea Suediei în opinia cerurilor conducătoare otomane au fost subminate, de asemenea, de politică oficială a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
și urm. 107 Walter Hubatsch, Die skandinavischen Staaten 1772-1864, în vol. "Handbuch der europäischen Geschichte", Herausgegeben von Theodor Schieder, Bând V., Klett-Cotta, Stuttgart, 1981, p. 758. 108 Cf., raportul său către rege, din 25 februarie 1800, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 8. a constituit o altă cauză de neliniște pentru Poartă Otomană care avea un nou motiv de a pune la îndoială sinceritatea suedezilor în ceea ce privește atașamentul lor față de interesele europene ale acesteia. Cu atat mai mult, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
s. Ven.C.)114. Totuși, din teama de a nu se expune pe el, personal, și țara sa resentimentelor Rusiei, a evitat să informeze Poartă Otomană despre acele 112 Cf., "buletinul" sau din 10 august 1804, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 19; în context, diplomatul suedez înregistra și schimbările survenite, la acea dată, în rândul înalților demnitari otomani, precum și evoluția răscoalei sârbilor. 113 Cf., raportul său din 25 noiembrie 1804, în loc. cît., doc. nr. 20. 114 "Ces
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
obiectiv ar fi implicat, în prealabil, un război cu Rusia, dorit, de altfel, de Franța care îl avansa că o condiție sine-qua-non a amintitei recuperări, diplomatul suedez era de părere "qu'il n'est guère possible de croire que la Porte se laisse aller à une pareille illusion"125. 121 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 9 noiembrie 1805, în loc. cît., doc. nr. 32; vezi, în acest sens, și raportul său din 25 noiembrie același an, în loc. cît., doc. nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
41 și 42. 127 Cf., raportul său din 10 mai 1806, în loc. cît., doc. nr. 45. 128 Paul Bailleu, op. cît., Vol. ÎI, p. 353. 129 Cf., raportul lui Nils Gustaf Palin, din 10 noiembrie 1806, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 55. sugestii, venite din partea francezilor. Misiunea lor diplomatică de la Istanbul continuă să fie foarte activă și pe planul propagandei. Subiectele predilecte abordate erau cele ce vizau asigurarea realizării obiectivelor politicii lor orientale, realizare la care trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prin teritoriile sudice ale Rusiei. În acel context, Nils Gustaf Palin urmărea îndeaproape cursul negocierilor referitoare la încheierea armistițiului între Rusia și Turcia 141. De data aceea, mai ales datorită faptului că suedezul trebuia să întrețină "la bienveillance constante de la Porte", în condițiile în care la Istanbul ambasadorul francez răspândea diverse zvonuri, cu intenția de a deteriora raporturile suedo-turce142. Aceluiași scop i-a putut servi și tentativa diplomatului francez de a convinge Poartă Otomană că putea obține o pace favorabilă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
guerre du Nord et celle que cet Empire se prépare à recommencer avec la Russie", după expirarea armistițiului de la Slobozia (s. Ven.C)144. Reis efendi, Galib Seyyid Mehmed Said efendi, a evitat, totuși, în 141 Cf., Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 75-77; armistițiul a fost încheiat la Slobozia, localitate din Țară Românească, la 12/24 iulie 1807, a cărui durată trebuia să expire la 3 aprilie 1808 (cf., pentru textul acordului de armistițiu, Mustafa A. Mehmet, Documente
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
expire la 3 aprilie 1808 (cf., pentru textul acordului de armistițiu, Mustafa A. Mehmet, Documente turcești privind istoria României, Vol. III, 1791-1812, Editura Academiei, București, 1986, p. 221-224). 142 Cf., raportul său din 11 aprilie 1808, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 89. 143 Cf., raportul său din 25 aprilie 1808, în loc. cît., doc. nr. 90; pentru eventualitatea schimbului Finlanda Principatele Române, vezi și doc. nr. 91. 144 Cf., raportul său din 11 mai 1808, în loc. cît., doc
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
vezi și Ingvar Andersson, op. cît., p. 305, 307-309. 148 Cf., pentru detalii în legătură cu acele evenimente, precum și despre opiniile lui Nils Gustaf Palin în legătură cu acestea, rapoartele sale din 7, 22, 29 iulie și 9 august 1808, în Europe and the Porte, Vol. III, doc. nr. 95, 96, 97, 98. campanii, au declanșat o virulenta reacție, mai ales în rândul ofițerilor, slujbașilor civili și chiar în anturajul său apropiat, soldata cu lovitura de stat care l-a detronat în luna martie 1809
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
agrandissement de la Russie" (s. Ven.C.)9 pe seama Poloniei nu puteau să nu provoace îngrijorări tuturor vecinilor Rusiei. De aceea, era de părere reis efendi, interesele polonezilor le dictă "de se rapprocher de nous, de faire căușe commune avec la Porte Ottomane et maître un frein à l'ambitions de l'Emperatrice de Russie" (s. Ven.C.)10. 7 Cf., Stanford J. Shaw, op. cît., p. 248. 8 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, secretar regal și prim interpret al
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
248. 8 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, secretar regal și prim interpret al Misiunii diplomatice a Suediei la Istanbul, adresat lui Pehr Olof von Asp, ministrul Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 3 ianuarie 1793, în Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question. Volume IV. Swedish Diplomatic Reports 1791-1796, Edited by Veniamin Ciobanu (în mss.), doc. nr. 6; pentru alte informații privind atitudinea Porții Otomane față de problema poloneză, informații asupra cărora nu voi mai reveni în cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
doar un "test" din partea Rusiei și că, în realitate, "leș Russes ne s'occupent maintenant que de la Pologne et de la France", si ca, din acest motiv, Ecaterina a II-a "est attentive à prévenir tout sujet d'altercation avec la Porte Ottomane" (s. Ven. C.) (cf., loc. cît.). 15 Cf., rapoartele lui von Asp, din lunile iunie-august 1793, în loc. cît., doc. nr. 10-15. 16 Cf., loc. cît., doc. nr. 17 și 18; justificarea oferită de Ignatius Mouradgea d'Ohsson a întârzierii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un Etat plutôt Républicain que Monarchique" (s. Ven.C.)19. Deoarece, "elle (Poartă Otomană n. Ven.C.) semble craindre le retour de dernier système de Maison de Bourbon: système qui, s'il n'etoit pas positivement contraire aux intérêts de la Porte atitudinii ostile a Rusiei față de tentativa Suediei de a seconda procesul de reformare a statului otoman, a fost combătuta de Gheorghe Constantin Moruzi, marele dragoman de atunci al Porții Otomane, cu argumente care sugerează, o dată în plus, "tentă europeană" a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
februarie 1794, în loc. cît., doc. nr. 24. 18 Loc. cît. 19 Loc. cît. Ottomanne, paroisoit (sic!) du moins rendre le Cabinet de Versailles indiffèrent au sort de la Monarchie Ottomanne" (s. Ven.C.)20. Prin urmare, "d'après cette persuasion, la Porte Ottomanne fait des voeux pour le succès des armées françaises (în luptele lor cu cele ale membrilor primei Coaliții antifranceze n. Ven.C.) et pour l'affermissement de la Republique" în Franța (s. Ven.C.)21. Cea de a doua putere
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a încheia pacea cu Franța, "et qu'elle finiră d'avoir des démêlés sérieuses avec la Russie"30. În ceea ce privește Prusia, eforturile de război împotriva Franței și agravarea rivalităților cu Austria în spațiul german și, măi 28 Cf., Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 24; astfel că Rusia "was the Empire's perennial enemy, whom the Ottomans feared and hated" (s. Ven.C.) (cf., Thomas Naff, op. cît., p. 304). 29 Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 24
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
28 Cf., Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 24; astfel că Rusia "was the Empire's perennial enemy, whom the Ottomans feared and hated" (s. Ven.C.) (cf., Thomas Naff, op. cît., p. 304). 29 Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 24. 30 Loc. cît. ales, "indignata" fiind împotriva Rusiei, desigur, din cauza divergențelor privind modalitatea de "rezolvare" a problemei poloneze, constituiau, după convingerea cercurilor conducătoare otomane, motive suficient de temeinice pentru că Prusia să fi fost determinată "à
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
une coalition redoutable (prima Coaliție antifranceză, fondată de Austria și Prusia la 7 februarie 1792 n. Ven.C.), d'un sistème commun de neutralité, adopté par leș deux puissances du Nord (Suedia și Danemarca n. Ven.C.) et par la Porte Ottomanne et par la Republique de Venise"37. O situatie destul de delicată, așadar, care, după părerea lui Moruzi, "sembloit exiger un certain concert, pour établir un contre poids, et pour repousser d'un avis unanime, par de combinaisons concertées et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
exiger un certain concert, pour établir un contre poids, et pour repousser d'un avis unanime, par de combinaisons concertées et d'un ton encore plus ferme toutes leș attaques de la ligue actuelle (adică ale primei verroit ces dispositions de la Porte Ottomanne avec le plus vif interèt"; și, desigur, pentru că acel interes să fie cât mai bine susținut, Poartă Otomană a trimis instrucțiuni în acest sens și ambasadorului sau de la Londra (cf., loc. cît.). 36 Cf., pentru textul Convenției, Recueil des
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
parties du Monde depuis 1761 jusqu'à présent... par M. de Martens, Second édit. revue et augmentée par le Bon Charles de Martens, Tome V, 1791-1795, A Gottingue, 1926, p. 274-280 (în continuare, Martens, op. cît.). 37 Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 24; textul Convenției a fost remis Porții Otomane de către Mouradgea d'Ohsson, la 9 iunie 1794; cu acel prilej, reis efendi, Mehmed Rașid efendi, "a temoigné une vive satisfaction"; deoarece "ce n'etoit pas sans certaine
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
efendi, "a temoigné une vive satisfaction"; deoarece "ce n'etoit pas sans certaine impatiance qu'il attendoit cette communication officielle", motiv pentru care "îl en feroit sur le champ son rapport au Trône"; căci "la chose etoit intéressante pour la Porte Ottomanne; qu'enfin on devoit esperer, que cette alliance (dintre Suedia și Danemarca n. Ven.C.) produiroit leș effets leș plus heureux" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., doc. nr. 31). Coaliții antifranceze n. Ven.C.) et toutes celles, que
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în legătură cu impresia pe care era de așteptat să o producă asupra Rusiei și a Mării Britanii convenția suedo-daneză din 27 martie 1794, în general, asupra a ceea ce ar fi putut fi "d'un interet commun entre la Suede et la Porte Ottomanne" (s. Ven.C.)44. Or, această comunitate de interese era probata, în opinia cercurilor conducătoare otomane, inclusiv de tentativa atribuită de Suedia Ecaterinei a II-a de a produce o lovitură de stat la Stockholm, în anul 1793, scop
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
domni să-l aresteze, în cazul în care ar fi fost descoperit pe teritoriul supus jurisdicției lor, pentru a fi predat, apoi, prin intermediul autorităților 42 Cf., raportul lui Pehr Olof von Asp, din 27 martie 1794, în Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 27; cu un alt prilej, reis efendi, Mehmed Rașid efendi, i-a spus, între altele, lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson că "d'après să manière, la Porte Ottomanne ne devoit pas regarder de și près un
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Asp, din 27 martie 1794, în Europe and the Porte, Vol. IV, doc. nr. 27; cu un alt prilej, reis efendi, Mehmed Rașid efendi, i-a spus, între altele, lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson că "d'après să manière, la Porte Ottomanne ne devoit pas regarder de și près un sacrifice de 10. ou 15 Million, s'il s'agissoit de mettre la Suede dans le cas de retablir șes forces militaires, et de se détacher entièrement de la Russie" (s. Ven
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
expresia "indignării" lor față de orice "trădător", ci, mai ales, sugerează dorința lor de a se fi folosit de incident, pentru a evidenția, o dată în plus, faptul că poziția Suediei era, din cauza procedeelor "perfide" ale Rusiei, "aussi inquiétante que celle de la Porte"; ceea ce reclamă, firește, necesitatea că cele două state să colaboreze îndeaproape contra acelui dușman comun 46. Colaborarea Suediei era apreciată că o necesitate și că un mijloc, chiar dacă insuficient, date fiind posibilitățile reale ale acesteia, daca nu de a respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
etapele realizării lui o 50 Cf., loc. cît., doc. nr. 37, anexă 1, si doc. nr. 41. 51 Cf., loc. cît. doc. nr. 41. 52 Cf., raportul lui von Knobelsdorff către rege, din 10 februarie 1795, în Europe and the Porte: New Documents on the Eastern Question. Volume ÎI: Swedish Dilomatic Reports 1798-1799, Edited by Veniamin Ciobanu. Introduction and Notes translated by Lucian-Dumitru Dîrdală, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2001, p. 192. 53 Loc. cît., p. 221; cu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]