1,339 matches
-
armata fascistă este învinsă. Iar în timpul acestor suișuri și coborâșuri, avântul cu care trăiește nu se domolește nici măcar pentru o clipă. Dacă ceva îl constrânge sau îl leagă, face ca pasărea din cântecele populare: „În fiecare dimineață mă duceam la portiță, cum fac păsările în colivie...”. Acum, De Gaetano are 73 de ani și este pensionar în satul lui. El a descris minunat această condiție a sa în cele trei versuri ce servesc drept epigraf cărții sale: „Pornind la un drum
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sărit din tramvaiul în mers pe ieșirea din față. Ceea ce am făcut și eu. Ne-am reluat cursa nebunească prin San Lorenzo până ce a dispărut într-un garaj, unde nu l-am mai găsit, pentru că dispăruse, se pare, pe o portiță din spate. În acel moment, însă, chiar dacă aș fi pus mâna pe el, nu i-aș mai fi făcut nimic. Furia oarbă îmi trecuse. Și fusese prima și ultima oară în viața mea când cedasem unei asemenea furii oarbe. Dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și mențiunea că orice profit (eveniment foarte rar) obținut de pe urma terenului comunal trebuie considerat venit al comitetului sătesc, determinau ca oamenii să aibă repulsie față de muncă. Teoretic, sistemul de control politic și al forței de muncă era strict și fără portițe de scăpare. Satele erau Împărțite În secțiuni (mitaa) care, la rândul lor, erau divizate În mai multe celule (mashina, formate din zece gospodării). Ordinea locativă era reprodusă și la nivelul terenurilor comunale. Fiecare secțiune era responsabilă de cultivarea unei porțiuni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și de apărare. Constituția cere o politică externă și de securitate unică, iar statele membre sunt chemate să „suporte fără rezervă politică externă și de securitate a Uniunii În spiritul loialității și solidarității reciproce”30. Totuși statele membre au o portiță de scăpare. Pot fie să se abțină de la vot sau să voteze Împotrivă, lucru care le va permite blocarea unei propuneri În politica externă Înainte de a fi luată În considerație de consiliu 31. În plus, În timp ce Uniunea Europeană este Însărcinată cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Din alergare ușoară, pase în doi cu partea interioară a labei piciorului, cu exteriorul labei piciorului, cu șiretul exterior, cu șiretul interior și cu șiretul plin (alternativ dreptul stângul); 3. Doi elevi față în față, pasează între ei printr-o portiță cu lățimea de 1,50 metri și înaltă de 80 centimetri. Transmiterea mingii se execută de pe loc, apoi din mișcare; 4. Transmiterea mingii între doi elevi, cu ricoșarea mingii din panou (elevii sunt așezați lateral); 5. Transmiterea mingii în trei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
piciorul mingea șutată (3) și prin conducerea mingii cu piciorul revine, prin lateral, la coada șirului din care face parte (4). Mijloace de acționare pentru învățarea și consolidarea marcajului, demarcajului și depășirii adversarului 1. Joc 1 la 1, la două portițe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga suprafață a terenului. Se execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire a adversarului, respectiv, de marcare și deposedare a acestuia. 2. Acțiune de joc împotriva atacanților, cu apărători în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 11 mingi de fotbal nr.4, 11 portițe, pioni, fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere; Regulament: regulamentul de fotbal stabilit pentru clasa a V a. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 11 mingi ușoare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere; Regulament: regulamentul de fotbal stabilit pentru clasa a V a. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 11 mingi ușoare, 11 portițe; Mijloace: jocuri de mișcare, jocuri de întrecere, ștafete, joc de minifotbal. Proiect operațional pentru clasa a VI-a Model Tipul de lecție: Monosport (fotbal) clasa a VI a Elemente de identificare: Titular de disciplină: Data: Unitatea de învățământ (sportivă): Clasa
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alergare la coada șirului (4) pentru a repeta exercițiul încă de două ori. Șutul la poartă este diferit la fiecare repetare: se execută cu șiretul plin, cu șiretul exterior și cu șiretul interior. 2. Joc 1 la 1, la două portițe formate din jaloane, pe zone delimitate pe întreaga suprafață a terenului. Se execută acțiuni specifice de menținere a posesiei mingii, de depășire, respectiv de marcare și deposedare. 3. Pe linia suprafeței de pedeapsă, din dreptul fiecărei bare, se găsesc mingile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a vorbi și de a asculta. Cum trebuie să fie părintele...? Un bun ascultător - să-l facă pe copil să înțeleagă că îl preocupă problemele lui (confesiunea creează o atmosferă de respect și simpatie); Flexibil - să-i lase copilului o portiță de ieșire; să nu-l pună “la zid” fără a-i acorda o șansă; să-i arate că sunt gata să facă niște schimbări pentru ca lucrurile să intre în normal; Realist - să nu-i ceară copilului mai mult decât poate
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
numește fluviul Dunowe. Portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân, din secolul XIV, numește Dunărea amonte de deltă fiume d'Vicina ul'de Danubio și desemnează cu mare precizie șase guri: Grossida (azi Vadu, în sudul complexului lagunar Razelm-Sinoe), Straviqui (probabil Portița, cu acces la lacul Razelm), Sct. Georgy, Aspera, Sollina, Licostomo (Chilia). Din cele șase guri descrise de Pliniu și Ptolemeu au rămas patru, și au apărut apoi altele două în sudul brațului Sf. Gheorghe, prin închiderea marelui golf Halmyris și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la cote ridicate, scoțându-le în relief valoarea și câștigându-le încrederea. 9. Nu jucați fals. În istoria securității sistemelor, persoanele care au oferit cele mai multe „cacealmale” angajaților au fost și cele mai des furate sau spionate. 10. Lăsați, totuși, unele portițe de ieșire pentru situații deosebite. Personalul nu trebuie să se teamă atât de tare de consecințele unor încălcări, din neglijență, a măsurilor de securitate. Măsurile exagerate nu aduc întotdeauna cele mai bune rezultate. Nu puneți mare preț pe anonime, dar
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
stilul oral. În romanul Livada cu nuci albaștri (1985) M. încearcă o narațiune mai complicată, cu digresiuni etice, dar fără a face o analiză a tribulațiilor morale ale protagonistului, finalul romanului fiind retoric, declarativ, neconvingător. Este autorul scenariilor pentru filmele Portița (1990), Umbre (1993) ș.a. SCRIERI: Maica Maria, Chișinău, 1983; Livada cu nuci albaștri, Chișinău, 1985; A fluierat în timpul Evangheliei, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Timpul real și cel probabil la debutanți, LA, 1983, 15 decembrie; Ion Ciocanu, Dreptul la
MUNTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288287_a_289616]
-
Vasiliu); E.P. Kiriliuk, Taras Șevcenko, marele poet ucrainean democrat-revoluționar, București, 1955 (în colaborare cu Eleonora Mircea); V. E. Evgheniev-Maximov, Drumul de creație al lui N.A. Nekrasov, București, 1956 (în colaborare cu N. Stoian și D. Năstase); Howard Fast, Tony și portița fermecată, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Erich Auerbach, Mimesis, pref. Romul Munteanu, București, 1967; Georg Christoph Lichtenberg, Aforisme, București, 1970; Friedrich Hölderlin, Poezii, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu). Repere bibliografice: Căprariu, Jurnal
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
În Înfrângere) a părut, la un moment dat, a fi ultimul. Desigur că „mecanismul terorii” este mai dificil de analizat decât pare la prima vedere: Înființarea unor servicii speciale dedicate și specializate În „rezolvarea” chestiunii evreiești le-a lăsat o portiță deschisă unor oficiali guvernamentali nelegați direct de Holocaust (și care, poate, În prima fază, nu au cunoscut nici detalii prea multe privitoare la ce urma să se Întâmple În lagărele de concentrare) sau unor ofițeri superiori din Wehrmacht ce nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să fie discreți cu privire la ei înșiși însă deoarece nu acesta este cazul ei trebuie să țină ferestrele închise. (Exprimarea face aluzie la zeul Momus, care, după Esop, ar fi crezut că în pieptul oamenilor ar trebui să fie săpată o portiță pentru a avea acces la secretele lor.) Oamenii ar putea fi, fără îndoială, pe deplin sinceri dacă ei ar fi cu toții buni, dar starea de fapt face acest lucru imposibil.” (Emm. Kant, Leçon, d’ethique, traduction par Luc Langlois, Librairie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
folosirea virgulei Între entități diferite. Așadar este corect: (Chelcea, 2000, p. 43). 4. Trimiterile la dicționare Acestea se fac folosind formula s.v. (sub voce), ceea ce Înseamnă că nu se indică pagina, ci cuvântul-titlu care ne interesează. Exemplu: „Ieși, fetiță, la portiță,/ Că te-așteaptă Talion,/ Cu tichie de frânghie,/ Cu peană de ciocârlie” (În DA și DLRLC, s.v. frenghie) (Hristea, 1984, p. 27). 5. Citatele din Biblie Atunci când În lucrările științifice vrem să reproducem citate din Biblie, vom indica mai Întâi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ritoasă a lui Iliescu potrivit căreia nu va mai candida pentru o funcție În Parlament: ori va fi președinte, ori nimic. După cum știm, Ion Iliescu nu a fost niciodată omul afirmațiilor limpezi. Întotdeauna a scăldat-o, Întotdeauna a lăsat o portiță de scăpare. Vladimir Tismăneanu: El are Într-adevăr o voluptate a ambiguității! Mircea Mihăieș: Exact. Or, lui Îi era clar În acel moment că va reveni la putere. Pe ce presupunem noi că se baza, cu aproximativ două luni Înainte de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se poate confunda cu fileul, dar este un text mai amplu; atribuirea sursei este obligatorie, dar permite și atribuirea codată: sursă oficială = organism care nu vrea să se implice, dar vrea să colaboreze; sursă din anturajul...= sursa își păstrează o portiță de scăpare în cazul în care este deconspirată; surse bine informate = off the record. Sursa oferă informații, dar fără a fi citată în vreun fel; în anumite medii...= opinie generală; conform martorilor = informații mai mult sau mai puțin verificabile; informații
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
piatră albă își făcea loc maiestuos, pornind de la gardul din fier și ajungând până la ușa profesorilor. Ceva îmi atrase atenția... un om. Un om înalt, drept, mândru, cu o haină demodată și cu pantaloni de stofă albaștri intră atunci pe portița școlii, înaintând fără grabă până la ușa colegiului. Mă gândeam că ar fi fost un simplu pieton, dar mersul său era deosebit față de al celorlalți. Era diferit. Nu știu exact prin ce se deosebea de alții, dar nu era un pieton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
locul cel mai plăcut din toată ograda bunicilor. Din primăvară, de timpuriu, până aproape de căderea fulgilor de nea, livada răspândește-n ulița-ntreagă parfumuri dintre cele mai felurite și mai îmbietoare. Iar dacă vii mai aproape de ea și-i deschizi portița, o să te-ntâmpine zâmbetul îmbujorat al cireșelor de mai, sau surâsul plin de voioșie al pietroaselor, sau obrăjorii parfumați ai merelor văratice, sau... Jur-împrejurul livezii, asemenea unei gărzi mereu atente, stau teii, ale căror flori - dătătoare de sănătate - vin să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
s-o ducem, că lui Ghiță i s-a făcut foame. I-auzi, ce gălăgie face?” Cățelul prinde cu gura toarta tuciului. Lasă, Cuțulache, lasă că ducem noi, amândoi! îi spune Sorin. Du-te, mai bine, și deschide cu laba portița de deasupra jgheabului, pe unde toarnă bunica mâncarea. Zis și făcut! Copiii au ajuns și ei lângă cotețul lui Ghiță. Așa, acum toarnă mâncarea încet, încet, să nu se verse nimic, căci purcelul e tare flămând. Poftă bună, Ghițulică! Purcelul
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sune ca din sute și mii de clopoței verzi și un glas ca o șoaptă se auzi atunci: Vrei să știi cum crește pomul? Crește-ncetișor ca omul. Din tulpina copacului, Ionel vazu, ca-n poveste, cum s-a deschis o portiță. Și așa se trezi într-un fel de pădure ciudată. Aici copacii păreau a crește cu crengile in pământ. Uhum-uhum! auzi Ionel un vuiet necontenit. Hm! parcă aș fi intrat într-o pădure fără frunze. Și de unde vine zgomotul ăsta
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
care înflorește numai noaptea. Apa lacurilor de munte atrage turmele de animale ce trec pe acolo. Păstorii numesc aceste lacuri „ochii pământului” sau „ochi de mare”.” (Istoria și geografia Romaniei) b) „Închis printr-o limbă de nisip, cu o îngustă portiță, Razemul a ajuns lac, iar apa lui a devenit sălcie. E ferit de biciuirea crivățului ce naște talazuri temute în larg, abia tulburându-l din liniștea... în care doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vultur; cu părul de aur; a da drumul; a da cu gura, Ce comoară ascunde pâinea? Emilia Căldăraru Mama i-a dat lui Gheorghiță pâine cu unt și dulceață. O mănânc afară, a strigat Gheorghiță, si a zbughit-o pe portiță, să nu-l mai vadă mama ce face fiindcă stiți? lui Gheorghiță pâinea nu-i place; mănâncă ce-i pe deasupra, iar pâinea o aruncă. Vai, nu-i păcat de-atâta muncă? auzi el cu mirare, când pâinea se rostogoli pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]