1,109 matches
-
Selecția de către a avea a unei propoziții reduse este soluția propusă, între alții, de Guéron (1986)17: a avea (ca verb plin și ca auxiliar) este un verb inacuzativ care selectează o propoziție redusă conținând un NP, în cazul utilizării posesive, sau un VP, în cazul utilizării ca auxiliar. Catalogarea verbului a avea drept inacuzativ nu ar fi incompatibilă cu prezența obiectului direct în Cazul acuzativ, pentru că acest Caz ar fi, de fapt, atribuit de prepoziția abstractă încorporată în a avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
analiza lui Benveniste, care separase posesia (construcții cu esse + dativul) de apartenență (construcții cu esse + genitivul). Spre deosebire de construcția cu genitivul, în care esse are rolul de copulă, iar genitivul exprimă o proprietate a subiectului, construcția cu dativul nu este intrinsec posesivă, ci reprezintă o folosire existențială a lui esse, numele în dativ contribuind la localizarea subiectului. Bertolussi (1998: 74−79) analizează mai multe ipoteze legate de relația dintre esse și habere, și, pornind de la ideea că predicația de posesie este o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
analizează mai multe ipoteze legate de relația dintre esse și habere, și, pornind de la ideea că predicația de posesie este o subclasă a predicației existențiale, ajunge la concluzia că, istoric, habere a înlocuit structura esse + dativ, nu numai în structurile posesive, ci și în utilizările ca auxiliar. Situația verbelor a fi și a avea din limba italiană este analizată de Moro (1998), care pune diferența dintre aceste două verbe (atunci când funcționează ca verbe pline) pe seama numărului diferit de proiecții Agr (Acord
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
îi lipsește flexiunea; altfel spus − ca în Avram (1999) − le lipsește proiecția Timp). În privința verbului a avea, soluția este mai puțin tranșantă. Argumentele în favoarea încadrării verbului românesc a avea în clasa ergativelor lasă nerezolvată problema apariției complementului direct în structurile posesive (apropiate fie de valoarea de existență, fie de cea de configurație spațială) și în structurile de tipul (51−53) din lista de exemple cu a avea. Explicațiile privind prezența complementului direct identificate până acum sunt: (a) a avea selectează, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
oi la munte), pentru aparițiile ca verb modal (Doar n-am a trăi cât lumea!) și chiar ca auxiliar de viitor sau de perfect compus (Un pas am să mai fac, Am scris o carte), dar nu și pentru structurile posesive sau partitive (Ai o furcă de aur, Masa are patru picioare), în care nu există, în afara verbului, niciun element care ar putea funcționa ca predicat semantic în interiorul propoziției reduse; (b) a avea este un verb inacuzativ cu două argumente interne
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi puse în relație cu fenomenul inacuzativității (în limba română) au rămas neatinse sau au fost numai menționate în diverse puncte ale lucrării, constituind teme pe care îmi propun să le cercetez în viitor: relația dintre verbele inacuzative și dativul posesiv; comportamentul nominalizărilor corespunzătoare verbelor inacuzative; adjectivele ergative; valența instabilă a inacuzativelor (spre deosebire de inergative), din punct de vedere diacronic și dialectal; explicația sintactică pentru variațiile de tip reflexiv/nereflexiv, sincronic și diacronic; existența, în istoria limbii române, a unor situații în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de dativ și acuzativ. Există două tipuri de participii: un participiu ergativ, static și rezultativ, care are afinitate cu clasa nominală, și un participiu pasiv, care nu acceptă introducerea unui adverb temporal printr-un relator nominal, nu acceptă marca agentivă (posesivă) și conservă marca agentului din structura pasivă. În enunțurile finite, argumentul pacient controlează acordul verbului atât în construcția ergativă, cât și în cea pasivă. Structura ergativă provine din pasiv. Posesia alienabilă se exprimă prin locativ. Genitivul participă la predicații de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în construcția participială pasivă și posesivă. Ergativul este folosit și pentru exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și S/ O. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție (ca urmare, în această limbă nu există nicio propoziție fără un nominal în absolutiv), iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
într-o societate multilingvă, așa cum este, de altfel, întreaga regiune. Limbă puternic aglutinantă, cuvintele fiind greu de segmentat. Flexiune foarte bogată și acord verbal (în persoană) de tip ergativ. Cinci clase morfologice. Încadrarea într-o anumită clasă determină apariția sufixelor "posesive" sau a celor "relaționale". Există un singur set de mărci de persoană, care apar cu nume, cu verbe și cu postpoziții, fiind derivate de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât și pentru cele ergative) formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergative) formată din verbul hatin 'a veni' și infinitivul verbului de conjugat. 2 cazuri, direct și oblic, numeroase adpoziții, 2 genuri (masculin și feminin) și 2 numere (singular și plural). În NP, centrul se află pe prima poziție. Atributele (adjectivale, posesive, prepoziționale, propoziții relative) urmează după centru și nu se acordă în caz, gen sau număr cu acesta. Atributele sunt legate de centru cu ajutorul unei mărci (engl. linker), a cărei prezență neutralizează opoziția dintre cazul direct și cel oblic. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ultimul vorbitor a murit în 1960) și umpqua de jos (ultimul vorbitor a murit în 1957). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. SHINA Dialect al limbii RUTUL. Se pare că ergativul provine dintr-un posesiv perfect. SORANI Dialect sau grup de dialecte al limbii KURDE. SOULETIN Dialect al BASCEI, vorbit în Franța, reprezentând extremitatea estică a întinderii limbii basce. SUMERIANĂ Limbă moartă izolată, vorbită în sudul Mesopotamiei în mileniul IV î. Cr., prima limbă scrisă cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt fie elemente unifuncționale (gramaticale), care marchează predicatul și indică ordinea determinanților acestuia, fie elemente plurifuncționale (lexicale, intraductibile în afara contextului). Elementele gramaticale se împart în două clase aflate în distribuție complementară: modalitățile temporale, care marchează predicatul, și modalitățile definit, indefinit, posesiv, care introduc elemente plurifuncționale nepredicative. Există categoriile timp și aspect. Există un sufix aspectual care tinde să se specializeze pentru valorile de diateză, semn al apropierii de sistemul obiectiv (acuzativ). Nu există mod. Valorile modale se exprimă lexical. Aspectul se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legilor lui Moise, ce au slujit două milenii drept Îndreptar moral Europei; „să nu ucizi” a devenit, În interpretarea lui Rascolnikov și apoi a ideologilor naziști sau comuniști, „poți ucide În numele unei idei”! Cu subînțelesul: „În numele ideii noastre”, unde pronumele posesiv trebuia umplut de fiecare dată cu ceea ce am numit „străinul”, care era „demascat”, izolat și aruncat mulțimii: Evreul, burghezul sau dușmanul de clasă, străinul pur și simplu, sub Ceaușescu, sau acel „străin” care se remarcase prin calități morale și profesionale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În chiotele demente ale Leontinei. Sunt destul de aproape de Ortansa ca să nu trebuiască să mă Întind prea mult, mâinile mi-au coborât deja pe umerii ei și pe sânii ei mici, Într-un gest fără nimic echivoc În el și deloc posesiv, oh, cât de mult te-am iubit, cât de mult te iubesc, dragostea mea, rămâi aici, stai, rămâi, rămâi, dar nici oroarea ei uimită și strâmbătura Înspăimântată ce-i contorsionează gura n-au nimic echivoc. Încă mă Întind spre ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ELENA, Nu numai manualele în discuție..., în “Tribuna școlii”, 9, nr. 200, 16b iunie, 1979, p. 5. (despre limba română). [164] SIMION, MAGDALENA, Cerințe metodice în predarea limbii române la studenții străini, PredLRSS, [1], 9-13. [165] SIMION, MAGDALENA, Predarea pronumelui posesiv, PredLRSS, 2, 139-144. [166] SIMION, MARIA MAGDALENA, ROMAN, ȘTEFAN, GRIGORE, TOMA, Formativ și informativ în predarea limbii române la străini, PredLRSS, 3, 11-20. [167] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Procedee pentru investigarea în școală a cunoștințelor lexicale, [cu tabele în text], LMTL, 97-127
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
jocurile didactice - metode de stimulare a gândirii creatoare a elevilor în cadrul lecției de compunere, RPed , 33,nr.9, 1984, 39-40. [2] ANGHEL, PETRE, Preocupări pentru limba română ca limbă străină. [Melania Florea, Exerciții de limba română pentru anul pregătitor. Articolul posesiv și articolul demonstrativ. București, [TUB], 1984, 108 p. multigr.]. în: Forum, 26, nr. 12, 1984, p. 83-84. [3] APETROAIE, NINA, Cultură și tehnologie în orele de limba română la studenții străini politehniști, SLF, 1984, 214-218. [4] ARSENESCU, GEORGETA, Evaluarea nivelului
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
moderne”. [Tulcea, 15 iun. 1984, organizată de ISJ, CPD, SȘF]. în: BulSȘF, 1984, p. 111-112. [41] FILIPESCU, NINA, Exerciții pentru dezvoltarea vocabularului, Trib Șc.,13, nr. 264, 1984, 9. [42] FLOREA, MELANIA, Exerciții de limba română pentru anul pregătitor. Articolul posesiv și articolul demonstrativ. București, [TUB], 1984, 108 p. multigr. (UB. FLLR. IL). [43] FLOREA, MELANIA, Mihail Andrei, Iulian Ghiță, Limba română.Fonetică, lexicologie, gramatică, stil și compoziție, Exerciții. București, EDP, 1983. în: LLR, 13, nr. 2, 1984, p. 59-60. [44
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-a (revizuită și îmbunătățită). București, Editura Recif, 1993, 464 p.] în: PF, nr. 1, 1995, p. 10. [68] DAȚI sintaxei ce este al sintaxei. în: Paralele, nr. 9-10, 1995, p. 10, 36-38. [69] DERDENA, MIHAI, STERE, Pronume pesonale sua pronume posesive și adjective pronominale posesive, Tribînv, 6, nr. 279, 1995, 6. [70] DIACONESCU, ION, Sintaxa limbii române. București, Editura Enciclopedică, 1995, 436 p. [71] DIMA, PETRACHE, Ortografia și ortoepia limbii române. Culegere de reguli în vigoare. Galați, EPF, 1995, 48 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, Editura Recif, 1993, 464 p.] în: PF, nr. 1, 1995, p. 10. [68] DAȚI sintaxei ce este al sintaxei. în: Paralele, nr. 9-10, 1995, p. 10, 36-38. [69] DERDENA, MIHAI, STERE, Pronume pesonale sua pronume posesive și adjective pronominale posesive, Tribînv, 6, nr. 279, 1995, 6. [70] DIACONESCU, ION, Sintaxa limbii române. București, Editura Enciclopedică, 1995, 436 p. [71] DIMA, PETRACHE, Ortografia și ortoepia limbii române. Culegere de reguli în vigoare. Galați, EPF, 1995, 48 p. [72] DINCĂ, ION, Non
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2008, 190 p. [87] MOCANU, DRAGOS, Dicționar de sinonime, Constanța, Steaua Nordului, 2008, 461 p. [88] MOȘOARCĂ, ILEANA-IONELA; LINGURARU, ELENA, învățăm să scriem corect cu ABC, dar cum?, Lugoj, Nagard, 2008, 33 p. [89] MOȚOI, FLORENTINA-RELI, Pronumele și adjectivele pronominale posesive și de întărire: lucrare științifică, Costești, Ars Libri, 2008, 40 p. [90] MUREȘANU, CAMELIA Pregătire limba și literatura română: clasa a VIII-a: teze unice, Snagov, Klim, 2008, 256 p. [91] MUREȘANU, CAMELIA, Bacalaureat: limba și literatura română: subiecte rezolvate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
SOARELUI: favorizează lucrul cu lumina, restabilește bucuria de a trăi, optimismul, purifică corpul energetic, alchimizează, transformă, regenerează, aducând în corp energie solară. Utilă pentru a dizolva legăturile energetice nedorite ce le-am creat cu alte persoane. Ține la distanță persoanele posesive și încurajează exprimarea cu fermitate a propriei opinii. Elimină dependențele, facilitează încărcarea cu energie. Piatră vitalizantă, favorizează independența pe toate planurile. Are efect antidepresiv, fiind foarte eficace în tratarea tulburărilor afective sezoniere. Ne eliberează de senzația că suntem dezavantajați, criticați
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
Își măsoară atent adversara despre a cărei existență are știință și pe care o re- cunoaște. E un simulacru de duel, dar cum Între femei care-și dispută același bărbat nu sunt posibile cavalerisme, duelul ia forma unei inevitabile Încăierări. Posesivă, Mița Își manifestă instinctul de proprietate asupra amantului căruia Îi stabilește prin raportare la propriul eu identitatea, fapt marcat stilistic prin formele flexionare diferite ale verbului a fi (a fost... era... este...); trecutul (indicat gramatical de perfect compus și prin
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vocative (cocoană, domnule), deși nu lipsește relației familiaritatea, iar atitudinii lor - ironia. Zița e disprețuitoare, afișează orgolios și triumfător disponibilitatea de a se angaja Într-o nouă altă relație amoroasă (sunt liberă, de nimeni nu depand), Țircădău, În schimb, e posesiv și agresiv: „«Să te măriți, ai? Cât o trăi Ghiță Țircădău, ori să te-nhăităzi cu vreunul? Săracul! Dar să știu de bine că merg cu el de gât până la Dumnezeu, tot n-ai dumneata parte de un așa ceva; Încai dacă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi este necredincioasă celuilalt amant, oficial, amant disprețuit: Mangafaua (Crăcănel). Femeie pătimașă și posesivă, Mița Baston ia cu asalt lumea-carnaval și dă piept cu rivala În amor, Didina Mazu. Negociator abil e Nae, amantul amândurora, plictisit - se pare - de Mița (relația e relativ veche, s-a instalat rutina) și dornic de o nouă aventură
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]