866 matches
-
mitropolitul (episcopul) și dregătorii lui având dreptul de judecată asupra locuitorilor din Negoești. Nimeni să nu ia vamă sau zălog “de la ei din orice marfă a lor: ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plate, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară, ori din miere curată când le vor vinde, sau pentru orice vor vinde; sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastre și asupra aceluia va fi pedeapsa noastră și marea urgie a domniei mele.” Funcționarii domnești nu aveau voie să ia vamă din “orice marfă a lor” ori din pește proaspăt, ori din majă sărată, ori din sare, ori din postav, ori din pânză, ori din fier, ori din plute, ori din oale, ori din vase de lemn, ori din varză, ori din mere, ori din ceară sau din miere curată, atunci când vor vinde asemenea produse. Erau scutiți de vamă atunci când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este gestul vânzării calului. Colindele de tip III, 72, Cal amenințat cu vânzarea, descriu pregătirile de nuntă ce se vor face după înstrăinarea calului: „Eu oi să te vânz/ Pe care de grâu/ Și pe buți de vin,/ Teancuri de postav,/ Postav roșior,/ Eu o să mă însor” (Coconi-Ilfov). Animalele totemice deveneau ele înseși nunta și casa noului cuplu, pe când ajutorul năzdrăvan, esențial pentru flăcău, reprezintă o simplă „marfă” a cărei vânzare procură cele necesare nunții. Nerecunoștința flăcăului are de fapt o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gestul vânzării calului. Colindele de tip III, 72, Cal amenințat cu vânzarea, descriu pregătirile de nuntă ce se vor face după înstrăinarea calului: „Eu oi să te vânz/ Pe care de grâu/ Și pe buți de vin,/ Teancuri de postav,/ Postav roșior,/ Eu o să mă însor” (Coconi-Ilfov). Animalele totemice deveneau ele înseși nunta și casa noului cuplu, pe când ajutorul năzdrăvan, esențial pentru flăcău, reprezintă o simplă „marfă” a cărei vânzare procură cele necesare nunții. Nerecunoștința flăcăului are de fapt o altă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fumul de la o sobă lăturalnică și îi dă drumul într-un coș mai mare; 2 Tupilată, joasă; 3 corect cheotori, loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor; 4 un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimei sau din postav, care îmracă piciorul din gleznă până la genunchi; 5 escroci, oameni de nimic; 6 flecar; 7 nume dat unei specii de lalele; 8 pirpiriu, slab; 9 vas de lemn pentru lături; 10 loc mai adânc din albia unei ape curgătoare; 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Nicolae Iorga amintește despre o veche manufactură de textile, care a funcționat lângă Iași, la Chiperești, încă din 1766, sub oblăduirea statului. Fabrica sau cherhanaua, folosind termenul turcesc obișnuit atunci, a viețuit doi ani. Domnitorul ar fi izbutit să impună postavul său ieftin luxoasei boierimi moldovene. „Împăratul” din Constantinopol - aflăm dintr-o altă scriere a lui Iorga- primi el însuși o „bală” din Chiperești, trimeasă pentru a arăta destoinicia vasalului. Douăzeci de ani mai târziu, de data asta chiar în Iași
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la Ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lăsa impresia de sărăcie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu mărgele, coborâte aci, spunea lumea, din fundătura lăutarilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
uniforma lui de cavalerist, uitată și descoperită prin vechi albume de familie, În cizme de trupă, cu barba incultă, mustățile fioroase, părul netuns cu lunile și lă sând să-i cadă pe umeri o ploaie de mătreață, bătătorită una cu postavul, purta o sabie de uriaș la coapsă, ca smulsă dintr-o veche panoplie sau dintr-un muzeu militar. Înțelept, cu umor și sarcasm - și neprimenit ca un Socra te -, nu-i scăpa nimic ochiului său ager, Întrebător, nici minții lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șubrezit și cu dese dureri de stomac. Din această pricină, ca și din pricina iernii foarte friguroase, fu pus să se îmbrace, să se încalțe și să-și pună ceva pe cap. Astfel îl lămuriră să accepte două haine gri de postav foarte gros și o beretă din aceeași stofă, un fel de căciulă. În acea vreme era foarte dornic să vorbească cu alții despre cele spirituale și să găsească persoane înzestrate pentru aceasta. Capitolul IV PELERINUL LA IERUSALIM (februarie 1523 - Postul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
arhivei Gărzii; 3 recipise al Băncii Naționale cu 8900 lei; 4500 lei, 2400 lei, pentru înzestrarea armatei, numerar 6221 lei; mașină de scris Continental seria R192374 asupra căreia mai datorește 4000 lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru, 13 centuri piele galbenă, 13 paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-au mai găsit: 4
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor din județ a tuturor morilor comerciale, industrii forestiere, fabrici agricole, fabrici de spirt, teascuri de ulei, pive de postav cu precizarea unde sunt instalate. La 21 noiembrie 1940, cu nr.15955 prefectul județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi aparțin lui Iancu Haler, S.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îmbrăcat cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița, nu se potrivea cu el la statură, era mai înaltă, mai grăsuță iar ca deșteptăciune și gură îl întrecea cu mult pe bărbatu-său. Nu apuca acesta să spună o vorbă că era copleșit cu un șuvoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
colțuri, arabi cu keffiehuri pe cap, legate cu șnururi Împletite, tr)gând din narghilea. Dennis m) duce Într-un stabiliment cu jocuri de noroc, Într-o cafenea, unde oamenii trântesc pe mas) c)rți de joc mari și joac) biliard. Postavul verde este peticit cu leucoplast și nu exist) bil) alb) - treiul lovește În nou), iar cinciul În paisprezece. Juc)torii sunt tineri, bruneți, subțirei, cu o min) serioas). Într)m Într-o sal) de body building, aproape de Via Dolorosa. O
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
recompensă adecvată pentru fluturele Swallowtail pe care-l prinsese odată pentru mine. În jur de ora opt seara, holul adăpostea o grămadă de mantale și galoși. În sala de ședințe a comitetului, de lângă bibliotecă, la o masă lungă acoperită cu postav (pe care fuseseră așezate acele creioane frumos ascuțite), tata și colegii lui se adunau pentru a discuta o anumită etapă a opoziției lor față de țar. Peste zumzetul de glasuri, o pendulă Înaltă dintr-un colț Întunecat bătea ora ca la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
foc, să trag cu urechea la o dispută din care ieșeau mereu șapte lei în plus. Lăsat să socotesc și eu am desnodat chichița și iată-mă plutind așa îmbrăcat, noapte de noapte deasupra mesei contabilicești între blana lemnului și postavul paltonului. Scăpasem de navetă. Fusesem adoptat de masa de contabilitate așa cum Lupoaica îi înfiase pe Remus și Romulus. Copil al întâmplării, în una din seri, împreună cu un alt foarte tânăr domn slujbaș intru la cârciuma lui Irimia. Mă vede un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
E o înmărmurire întreagă. Până și copacii au început să-și mai miște brațele pe cari frunzele rare și vestejite apar ca niște răni sângerii... Iată acum, s-a ridicat tot pământul de pe primul cadavru. Au apărut picioarele, îmbrăcate în postavul vărgat de închisoare... Mâinile date în lături au înjghebat o cruce. Să se mai fi păstrat oare?... Să mai fi rămas vreun rest, altul decât veștmintele?... Încă nu se poate ști nimic precis. Și lucrul continuă. În celălalt capăt al
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un gigantic scut, precum eroii antici erau aduși în cetate de pe câmpul de luptă, șed acum trupurile martirilor. În jurul legionarilor, au venit familiile... Cine-i?... Cărei familii i se redă trupul fiului?... Haina este desfăcută. E o haină scurtă, din postav țărănesc. Dedesubt e haină vărgată, de închisoare. Urmează apoi, un pulover vărgat, maron. Cine-i recunoaște? E Ionel... Ionel Caratănase, se aude glasul mamei... E desfăcută și cămașa... Dungată... Urmează un flanel de piele... Totuși, nu-i sigur că este
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
exercițiile gimnastice la aceleași ore de 2 ori pe săptămână în localul școalei. 11) Uniforma elevilor din orice școală va fi ca aceea a dorobanților, cu deosebirea că la gulerul bluzei tunicii sau mantalei vor purta câte 2 frunze de postav alb de fiecare parte a gulerului. Facerea și purtarea uniformei din partea elevilor este facultativă. Nu se va permite însă nici o altă uniformă decât cea descrisă mai sus. 12) Elevii în uniformă sunt datori a da respectul cuvenit gradelor militare superioare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru marile probleme ale tatii de la aceste râșnițe ce măcinau la nesfârșit pasta colorată a cuvintelor! Surzi la tunetele de mânie ale profetului, negustorii În caftanele lor de mătase, strânși În grupuri mici, se așezaseră pe vine În jurul munților de postavuri, comentând printre râsete calitățile mărfurilor. Bursa neagră risipea cu limbile ei repezi substanța nobilă a peisajului, o toca cu melița limbuției și aproape că o Înghițea.” Nu Întâmplător, adversarul temut al Profetului Clovn este tocmai Adela, Însărcinată cu ordinea domestică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile de produse și materii prime; c. - Fabricile agricole de spirt, oriunde ar fi situate, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]