3,622 matches
-
nu va mai avea loc dacă se va petrece ca în acest an, liderul PRM a declarat că: "Știu despre ce este vorba, de declarația absolut schizofrenică a unui oarecare Vona Gabor, președinte al celui mai scelerat partid din Europa postbelică, Jobbik, și care înseamnă o declarație de război împotriva României. Noi am mai ocupat Budapesta de două ori, o ocupă și a treia oară. că n-a murit bărbăția în țara noastră, dar le promit că nu mai plecăm de
Vadim Tudor: Declarația liderului Jobbik, o declarație de război. Institutul Wiesel cere sesizarea autorităților by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35927_a_37252]
-
mai ajute. Are bani pentru a plăti taxele de la vamă la ridicarea coletelor? Un sentiment de îndatorare, dacă nu chiar de culpă pare a-l urmări pe Emil Cioran față de fratele rămas în țară, victimă a atâtor vitregii în anii postbelici. Este preocupat, Emil, de tot ce i s-ar putea întâmpla rău fratelui, nu social sau politic, domenii inabordabile în scrisori, dar întâi de toate fizic. Adică nu-și va pierde Relu sănătatea, atâta cât îi mai rămăsese după anii
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
intelectuale pe care Occidentul și întreaga lume să le recunoască: Dan Petrescu, Andrei Pleșu, chiar Mircea Eliade. Dacă lăsăm la o parte severitatea exagerată cu care autorul a judecat aproape întotdeauna cultura română (cu rare excepții, susținea Culianu, „cultura română postbelică nu a produs nimic care să îndreptățească ideea unei direcții sau a unui punct de referință” — Cultura română?), găsim destule elogii aduse unor figuri care ar fi putut legitima România atunci, într-un efort de a obține o schimbare rapidă
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
așază la temelia criticii sale nu este deloc impresionistă, dimpotrivă. Asemănările dintre cele două tipuri de biografie critică sunt, de aceea, mai numeroase decât deosebirile, iar popularitatea mai redusă a Vieții lui I. L. Caragiale se explică, probabil, prin sinuozitățile biografiei postbelice a autorului ei. Reeditarea de la Humanitas era, desigur, necesară. Fie și numai pentru a aminti că întreaga exegeză a operei lui Caragiale pornește de la cercetările lui Șerban Cioculescu din anii ’30-’40, care încep cu editarea corespondenței dintre comediograf și
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
să transmit sincerele mele condoleanțe atât dumneavoastră, cât și familiei Thatcher la trecerea în neființă a celei care a fost unul dintre cei mai admirați politicieni atât în țara sa, cât și în străinătate, o personalitate definitorie a politicii britanice postbelice. Margaret Thatcher va rămâne o personalitate politică centrală în Marea Britanie modernă și în istoria modernă, iar cariera sa fructuoasă, ca unul dintre cei mai de succes premieri ai Regatului Unit, va rămâne fără îndoială în memorie cu respect și admirație
Traian Băsescu, în mesajul transmis Londrei: Margaret Thatcher a fost un model pentru mine by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38302_a_39627]
-
apar și reapar, salvator, cu scripcile și muzica lor, ori de cîte ori protagonistul este pe punctul de a fi înghițit de mecanism. Apar, desigur, și în ultimele versuri din acest volum singular, unul de primă linie în poezia noastră postbelică: „Aud roind în jurul meu tarafuri/ și-ncerc să trec de treizeci de ani”.
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
naționale de-a lungul câtorva decenii învolburate, în care acesta s-a implicat - s-a format și s-a împlinit - impunând o linie directoare de ținută artistică și morală, nu mai puțin, cu totul personală, fiind omarcă în literatura noastră postbelică. „Opera lui Marin Preda rămâne singulară în literatura română contemporană - zice domnia-sa într-un amplu excurs cronologic asupra vieții scriitorului, motivându-se, dacă mai era cumva nevoie - întrucât, se bazează pe un sistem de valori etice și propune o
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
joc. Încă în subtitlu (De la realismul socialist la autonomia esteticului) Alex Goldiș enunță datele procesului pe care îl va urmări în carte, bornele între care acest proces se desfășoară, punctul din care pleacă și acela în care ajunge. Toată literatura postbelică va fi implicată, desigur, în amintitul proces și nu numai critica, dar cu atât mai mult critica întrun context în care i se atribuiau „răspunderi“ și în care ideologicul împânzea tot orizontul. Abordarea numai a „literarului“ era mai degrabă un
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
ori spirituale, incongruențele, discontinuitățile nu ar traversa acest scriitor unic în peisajul literar românesc. Dimpotrivă, depun mărturie: intelectualul laic și cel credincios, scriitorul și martirul, evreul și creștinul, cosmopolitul și autohtonistul, homo aestheticus și homo religiosus. Eseistul interbelic și eseistul postbelic. Nuanței catafatice evreiești din Eseuri despre iudaism, de pildă, i se va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui scriitor, astăzi, de prim
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui scriitor, astăzi, de prim raft, al literaturii române. „Ruta“ unui potențial studiu, de la unidimensionalitatea eseului interbelic catafatic la bidimensionalitatea eseului postbelic (apofatic + catafatic), marcat - să o recunoaștem - de fascinația pentru credința creștină, mai are de surmontat și alte obstacole: în primul rând, dificultățile de decupare a operei eseistice din ansamblul de note, amintiri, recenzii, articole 3. Tranziț ia de la primele forme
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
s-ar putea pleca și de la o schiță precum aceasta de mai jos: ESEUL INTERBELIC („BURGHEZ”): ESEUL POLITIC (Liberalism, Evoluția politică a lui André Gide etc.) ESEUL SOCIOLOGIC (Eseuri despre iudaism) ESEUL CRITIC (Elementele operei lui Proust, Neoclasicism? Neotradiționalism?) ESEUL POSTBELIC : ESEUL TEOLOGIC (Dăruind vei dobândi ) ESEUL „DISEMINAT” ȘI NOTAȚIA ESEISTIC| (Jurnalul fericirii 4, Eseu romanțat asupra neizbânzii ) ESEUL „ORAL” (Despre agonia Europei) ESEUL CRITIC (Umorul în teatrul lui Blaga, Guica sau imanența exasperată, Fantasticul lui Mircea Eliade etc.) ESEUL SUBVERSIV
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
Geo Bogza...) ESEUL POLEMIC (Catharii de la Păltiniș, Asta să fie oare tot?) ESEUL COMPARATIST ȘI INTERCULTURAL (Rilke și Cezanne, Platon pe ecran, Dan Pița și filmul „Concursul” etc.) ESEUL LINGVISTIC (Nu serviți o prăjitură? etc.) Sigur că în privința semnalmentelor eseului postbelic steinhardtian mai trebuie precizate o multitudine de aspecte de care trebuie să se țină cont, dintre care amintim doar două, deloc neglijabile, întrucât constituie diferențe specifice față de scriitura tânărului burghez de altădată: în primul rând, preferința pentru tinerii scriitori „optzeciști
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
excelent, intitulat „O insulă de clujeni-neclujeni la Cluj”, îi aparține lui Ion Vartic. Ignoranța care ajută în viață Alte pagini de corespondență ne-au atras atenția și în revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 3-4). De data aceasta este vorba despre corespondența postbelică purtată de Mircea Eliade cu medicul clujean Valeriu Bologa. (Corespondența e îngrijită de Liviu Bordaș, cel care a cercetat arhiva lui Eliade din Chicago). Iată ce mărturisea Eliade în epistola datată 2 decembrie 1969: „Dar tare mi-e teamă că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
n-o expune represiunii, tot astfel își îndeamnă acum prietenii să-l ocolească, asumându- și lucid condiția de paria. Se sfârșește uitat de această lume în 26 aprilie 1963. Va fi redescoperit în anii ’60, când i se publică opera postbelică, fatalmente postumă, concepută după șaizeci de ani, demonstrând o uimitoare longevitate artistică: proza scurtă scrisă între 1947-1958, sonetele datate în intervalul 5 decembrie 1954-21 iulie 1958 și romanul Zahei orbul, elaborat în mare parte în anii 1952-1954.
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
sau în altul, s-a refăcut, ba a existat și un moment foarte puternic în care, într-un fel destul de evident, a și fost acuzată reapariția, refacerea Cercului literar de la Sibiu. În momentul în care Negoițescu a scris primul text postbelic serios despre Călinescu, dacă nu mă-nșeală memoria. Șt. A.D. : Da. Cam așa ceva. În orice caz, Negoițescu a fost condamnat pentru ideile lui literare. A făcut întâi închisoare înainte de a fi, ca să zic așa, condamnat și repudiat pentru ideile lui
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
structureze, este de aceea semnificativă pe mai multe planuri. Primul a fost deja evidențiat, în prefața la prima ediție a cărții, de către Gabriel Liiceanu: confesiunea bătrânei țărănci a ridicat, de fapt, vălul uitării de pe un capitol esențial al istoriei României postbelice. Cel al rezistenței anticomuniste armate, la care au participat toate clasele reprezentative ale vechii Românii - ofițeri ai Armatei Regale, aristocrați, intelectuali, dar și foarte mulți țărani. Această rezistență a fost maculată și demonizată în perioada comunistă, prin filme și scrieri
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare coregrafii dictatoriale“, „voluntara, senzuala, năstrușnica, drăcoasa, apriga Cella“. Două intelectuale autoare ale unor jurnale de marcă dedicate inter- și postbelicului, Alice Voinescu și Jeni Acterian, se alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan C. Mihăilescu o asimilează, ca personalitate, cu autoarea Timpului ce ni s-a dat: „Ca stil sufletesc, Annie Bentoiu este, cred eu, din aceeași
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
românesc“, în „Românul“ și în alte efemeride apărute în țară sau în exil, texte adunate acum în volumul Viitorul libertății (Polirom, 2013), ediție îngrijită de Pia Bader Fărcășanu și prefațată de Dinu Zamfirescu. Revenind, încă o dată, la împrejurările anilor imediat postbelici, firesc este să ne întrebăm de ce puneau atâta înverșunare autoritățile comuniste împotriva lui Mihail Fărcășanu, de ce urmărirea, de ce sloganele grav învinuitoare difuzate pe străzi, de ce mai apoi includerea în procesul așa-numitelor „Sumane negre“ și condamnarea, în lipsă, la muncă
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
din același considerent, îi vom spune roman, deși mai îndreptățiți am fi să afirmăm că avem de-a face cu o înmănunchere de povestiri. Să acceptăm totuși că despre un roman este vorba. Primele capitole ne transportă în lumea imediat postbelică, cu familii revenite acasă din refugiu, cu speranța mai tuturora că repede „comuniștii vor cădea“, că „vin americanii“, ceea ce nu se întâmplă și intrăm astfel într-o nouă fază : a fugii în munți a unora, a evadării altora în Iugoslavia
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
de ex. articolul - program al „Daciei” (1941), Cuvinte pentru început se aseamănă cu celebra Introducție de la „Dacia literară” (1840) a lui Mihail Kogălniceanu și încheind cu revista „Colocvii”, una din cele mai bune publicații pedagogice ale învățământului românesc din perioada postbelică. Activitatea de îndrumător cultural capătă noi valențe prin coordonarea Editurii „Miron Neagu” de la Sighișoara, unde au apărut câteva volume ale colegilor săi de generație (Mihai Beniuc, cu cel mai bun volum al său, Cântece de pierzanie, George Boldea, prietenul său
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
caracter integru și nu ezita să-și exprime opiniile și convingerile sale, indiferent de reacțiile pe care le provocau intervențiile sale. Orice manifestare a istoricului literar Liviu Rusu în presa literară și culturală din perioada interbelică și apoi, în cea postbelică, devenea un eveniment care stimula atitudini și, uneori, polemici. Profesorul Liviu Rusu acumulase, prin lecturi bogate și diverse, în timp, o foarte temeinică informație filosofică, estetică, literară, culturală și politică pe care o folosea cu o anume distincție, ori de câte ori era
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
nimic n-o pregătise pentru șocul pe care avea să-l resimtă în metropolă. Ceea ce pentru africanul de rând puteau fi însemnele ideologiei de stânga, în Anglia lua o formă aproape naturală de protest, în care se scufundase cvasitotalitatea literaturii postbelice. Într-o perfectă sincronizare cu debarcarea ei pe continent, dezlănțuirea tinerilor furioși atingea apogeul. Deriva morală și socială, evaporarea brutală a vechilor idealuri, năruirea virulentă a speranțelor se traduceau într-o agresivitate - nu numai culturală - fățișă. Anul 1950 avea să
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
mitocanului, nu este condiționată istoric, ci este perenă, ca leneșul, prostul sau păcălitorul păcălit. Toate aceste piese au, de altfel, un nivel de realizare literară care le scoate din contingent și le plasează în rândul textelor de rezistență ale dramaturgiei postbelice. Alte piese, cândva mult mai populare decât acestea, cum ar fi Preșul sau Boul și vițeii, par mai puțin actuale. Ceea ce nu înseamnă că n-ar putea reveni în actualitate, calitatea lor liminară - comicul irezistibil - ferindu-le de riscul degradării
Băieșu esențial by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3034_a_4359]
-
cu poziția luată de Ceaușescu atât de derutantă, aptă să le creeze scriitorilor iluzia că el ar putea fi un reformator al comunismului. O reușită a cărții este, neîndoielnic, imaginea puternică pe care ne-o oferă despre cotidianul lumii românești postbelice, cu amenințările la care cei mai mulți oameni se vedeau expuși, cu perspectiva arestărilor, a ducerii la Canal și, în general, cu permanenta „senzație a unei primejdii“. Dar și cu satisfacțiile, mici, dar reale, pe care le ofereau atunci filme ca Anna
Roman biografic și de senzație by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3049_a_4374]
-
poseda o enormă sumă de lecturi din literatura română și universală. Explica și comenta epoci și opere literare cu o rară distincție intelectuală, cu o siguranță desăvârșită a informației și cu un farmec special pentru un dascăl format în România postbelică. Restituirea unor prețioase manuscrise și documente privitoare la Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu și Elena Văcărescu se constituie, de fapt, într-o operă de recuperare și reinterpretare a unor fațete ascunse ale istoriei literare naționale. Articolele și cărțile sale de istorie
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]