709 matches
-
filosofiei politice, Michel Terestchenko Mass-media și democrația în România postcomunistă, Daniel Șandru, Sorin Bocancea Miturile politice în România contemporană, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
celălalt, „micul infern” sau raporturile de putere din grupul primar sunt surprinse în fața „micului ecran”, mai întâi în perioada sărbătorilor de Paști în 2004 și apoi în zilele de Crăciun din ’93-’94. Modul cum viața privată a românilor în postcomunism intră sau nu sub influența televizorului este redat într-o manieră etnografică. Zoltan Rostas este cunoscut pentru preocupările privind Școala de Sociologie de la București, iar cercetările sale de istorie orală se bazează pe tehnica interviului (nestructurat) de viață. Cine este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România după 20 de ani (vol. 1 și 2), Vasile Boari, Natalia Vlas, Nicolae-Radu Murea (coord.) • România în secolul al XX-lea, Stephen
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
constituțională comparată, Giovanni Sartori • Mitul statului, Ernst Cassirer • Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • O teorie economică a democrației, Anthony Downs • Omul și statul, Jacques Maritain • Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl • Postcomunismul, Leslie Holmes • Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon • Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Frédéric Bastiat În curs de apariție Populismul în Europa și în cele două Americi. Amenințare sau remediu pentru democrație
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de à la mode. Tema corpului avea să fie frecventată, în începuturile ei, mai întîi de lingviști (v. Atlasul Lingvistic Român, I și II, din perioada interbelică), parcimonios tratată apoi sub regimul totalitar, pentru ca, în interstițiul de pînă acum al postcomunismului, să se încerce o grilă de lectură vernaculară. Într-un astfel de context, cu atît mai meritoriu ne apare gestul Viorellei Manolache de a recupera/reaminti, prin eseul Repere teoretice în biopolitică (Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în ultimii ani ai regimului communist (Raluca Ioana Horea-ȘERBAN, Marinela ISTRATE) / 139 " Decesul s-a produs din vina femeii...": fragmente din universul medico-juridic al pronatalismului ceaușist (Corina DOBOȘ) / 171 Partea a III-a. IDENTITATEA DISCURSIV-NARATIVĂ A FEMEII ÎNTRE COMUNISM ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă (Manuela MARIN) / 203 Două femei, mai multe istorii (Cătălina MIHALACHE) / 231 "Emanciparea prin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă (Manuela MARIN) / 203 Două femei, mai multe istorii (Cătălina MIHALACHE) / 231 "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism (Alina HURUBEAN) / 255 Date despre autori / 287 Cuvânt-înainte Acest demers editorial face parte dintr-un proiect mai amplu, având ca titlu După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, derulat de Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte tări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism? Fiecare autor/autoare, care a contribuit cu un text la acest volum, a ales tema pe care a considerat-o relevantă și pe care a dorit să o abordeze din perspectiva domeniului profesional și de cercetare de care aparține (științe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
inspira proiecte de cercetare viitoare. Cele trei axe tematice identificate sunt: emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă - distorsiuni și efecte perverse; căsătoria, familia și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu; identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social. Prima axă tematică, referitoare la egalitatea de gen și emanciparea femeii în România comunistă, lansează problema de fond privind condiția femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați. Avem în vedere
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și emanciparea femeii în România comunistă, lansează problema de fond privind condiția femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați. Avem în vedere, în acest sens, valorile și regulile sociale care normează de câteva decenii bune, inclusiv în postcomunism, dinamica relațiilor dintre sexe în spațiul vieții publice și private românești. Această dimensiune este relevantă pentru analiza gradului de modernizare a unei societăți, pentru calitatea vieții și a relațiilor interumane la un moment istoric dat. Egalitatea, inclusiv cea de gen
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
promovată de regimul Ceaușescu. În același registru semnificativ se înscrie și faptul că România deținea cea mai mare rată de mortalitate maternă din Europa, din acea perioadă. A treia axă tematică, referitoare la identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social, reunește textele autoarelor: Manuela Marin, Cătălina Mihalache și Alina Hurubean. Aceste studii aduc în atenție mecanismele psihologice și sociale de construire a identității femeii. În studiul "Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
căutare a resurselor de putere și a asimilării lecțiilor învățate, am considerat necesară includerea unui studiu care să surprindă condiția femeii în societatea românească de astăzi. În acest sens, textul "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism, pe care l-am conceput, aduce în prim plan ideea că în societatea românească actuală, asimetriile și inegalitățile de gen sunt încă foarte prezente și vizibile mai cu seamă în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților din sfera
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
libertățile individuale 1. În 1989, la ieșirea cronologică din comunism, erau prezente trei realități care normau relațiile de gen: patriarhatul tradițional; egalitarismul de gen și patriarhatul de stat2. Aceasta este "moștenirea" cu care am intrat, ca femei și bărbați, în postcomunism. Cum se văd aceste realități la distanță de douăzeci și cinci de ani de la comunism? Cu siguranță, imaginea se configurează diferit în funcție de generația de care aparținem, ca femei și bărbați, în funcție de nivelul de conștientizare a condiției de gen și, nu în ultimul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în domeniu, atât din perspectiva macrosocialului, cât și din perspectiva istoriei orale și a vieții private. Politica de emancipare a femeii și egalitatea de gen de tip comunist a produs distorsiuni și efecte perverse, pe care le percepem și în postcomunism, prin faptul că: • a operat cu un sens restrâns și restrictiv al ideii de egalitate, acela de egalitarism, întreținând o opoziție ireconciliabilă între ideea de egalitate și cea de libertate, respectiv egalitatea în libertate, opoziție conservată până astăzi în mentalul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
accesului la avort și contracepția modernă în România comunistă, 1945-1989", în C. Doboș (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. I: O perspectivă comparativă, Polirom, Iași, 2010, pp. 112-183. Partea a III-a IDENTITATEA DISCURSIV-NARATIVĂ A FEMEII ÎNTRE COMUNISM ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: "Femeia" și "Dobrogea nouă"1 Manuela MARIN Abstract: My paper explores the ways in which articles published in
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fotografie. Jurnal, 1987-1989, Editura Compania, București, 2002. Touraine, Alain, Lumea femeilor, traducere de Magda Jeanrenaud, Grupul Editorial Art, București, 2007. Voinescu, Alice, Jurnal, vol. I-II, Editura Polirom, Iași, 2013. "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism Alina HURUBEAN Abstract: The domestic work, seen as a hypostasis of the labour of care performed within the family mainly by women, becomes a referential field of research with significant economic and political stakes, lying at the very core of
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
supraviețuire. La noi, conviețuiește în mod aproape paradoxal discursul în favoarea maternității cu precaritatea drepturilor și a serviciilor de susținere a acesteia. Spre deosebire de perioada anterioară (comunistă), când câștigurile în privința drepturilor sociale s-au făcut sacrificându-se libertățile civile și politice, în postcomunism, victoriile obținute în zona libertăților civile și politice s-au realizat cu prețul sacrificării drepturilor sociale și a accentuării alarmante a inegalităților și a polarizării societății, afectând componenta cetățeniei sociale. Reconfigurarea spațiului public în România postcomunistă s-a făcut preponderant
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
private și includerea lor, în mod constant și coerent, pe agenda publică ar genera o implicare mai activă a femeilor în viața civică și politică, contribuind astfel la concretizarea cetățeniei sociale și politice a femeilor. Și în comunism și în postcomunism, sistemul protecției sociale și a politicilor familiale, caracterizat prin subfinanțare, contradicții și incoerențe interne, contribuie la menținerea și chiar la consolidarea diviziunii sexuale a muncii: segregarea orizontală și verticală, diferențele de salarizare, inegalitățile de gen în raport cu munca domestică și munca
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
frică, aprobări și verificări, în străinătate, cu personalitatea noastră, bineînțeles, de scriitori și oameni de cultură români. Dar cu convingerea fermă că avem ceva de spus în Europa și pentru Europa înțeleasă ca o emblemă a culturii universale. (1990) 2. Postcomunismul cultural Se poate pune întrebarea dacă o evaluare, fie și aproximativă, a postcomunismului cultural nu este încă prematură. Situația este, într adevăr, în tranziție. Perspectiva istorică lipsește. Multe situații sunt fluide și confuze. Și totuși ceva s-a schimbat în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oameni de cultură români. Dar cu convingerea fermă că avem ceva de spus în Europa și pentru Europa înțeleasă ca o emblemă a culturii universale. (1990) 2. Postcomunismul cultural Se poate pune întrebarea dacă o evaluare, fie și aproximativă, a postcomunismului cultural nu este încă prematură. Situația este, într adevăr, în tranziție. Perspectiva istorică lipsește. Multe situații sunt fluide și confuze. Și totuși ceva s-a schimbat în regimul cultural al României postceaușiste. Nu este vorba însă, în nici un caz, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nivelarea, nediferențierea, depersonalizarea, cu toate corolarele sale: consacrări oficiale, premii formale, ocupări de poziții sociale, distincții de diferite tipuri ca recompense pentru merite politice de partizanat etc. 5. Și cu aceasta am ajuns la, poate, cel mai caracteristic fenomen al postcomunismului cultural: apariția unei piețe editoriale libere a făcut și mai evidentă polarizarea peste tot existentă (fie și în stare latentă) dintre cultura de elită și cultura de mase, respectiv dintre literatura estetică și literatura de consum. Această literatură, cu veche
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai aibă vreo valoare. Trăim însă, în mod inevitabil, acest fenomen tipic de interferență, carență și corupere a criteriilor care, cel puțin deocamdată, derutează și produce multă confuzie. Trăim din plin, în felul acesta, poate cea mai gravă urmare a postcomunismului cultural. 3. Criză de structură Recentele polemici în jurul prezentării la Paris a unei masive și bine editate Histoire de la Transylvanie (inițial în trei volume 1986, condensate ulterior într-unul singur 1), operă a erudiției maghiare mai vechi și actuale, căreia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și articolele: Speranțele culturii libere, in: Tribuna, 1, 28 decembrie; Un alt scriitor, in: Jurnalul literar, I, 8, 26 februarie 1990 și Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R., in: Dreptatea XXII, 249, 30 noiembrie, 1990; ultimul, în acest volum, pp. 17-20. 2. Postcomunismul cultural, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 8 noiembrie 1993. Reprodus in: Xenopoliana, II, 1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]