2,303 matches
-
acasă, fie prelungită în economia românească, decât în „inima” economiei naționale. Rezultatul este un continuu exod al forței de muncă românești către „periferia” economiei occidentale. Ca peste tot în lumea subdezvoltată, cea mai puternică tendință pe care o declanșează tranziția postcomunistă constă în orientarea către integrarea în economii internaționale alternative, în loc să se orienteze spre economia națională. Formele în care are loc această „internaționalizare” a pieței forței de muncă sunt extrem de diverse - de la emigrarea definitivă sau munca „la negru” în economiile societăților
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pentru funcționarii publici însă, locul ocupat în societate este adesea mai important decât locul ocupat pe piața forței de muncă, iar țări dintre cele mai dezvoltate, precum Statele Unite, Franța, Germania, Marea Britanie, au consacrat această dualitate a poziției în societate. Societatea postcomunistă românească a făcut același lucru, dar într-o măsură net superioară, transformând administrația publică într-o elită cu totul specială a societății românești. Vârfurile acestei elite se situează la din partea superioară a scalei de venituri, iar elita în ansamblul său
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
creșterea bunăstării cetățenilor nu a fost niciodată, în nici una dintre tranziții, un obiectiv politic prioritar al clasei politice coordonatoare, și tocmai de aceea creșterea bunăstării cetățenilor a avut parte de oscilații chiar mai mari și de pași înapoi semnificativi. Tranziția postcomunistă ilustrează această situație poate chiar mai mult decât oricare alta. Tocmai particularitatea de a fi în tranziție a produs acest important efect secundar. Prin însuși conținutul său, tranziția este o agresiune a clasei politice, prin intermediul statului, asupra societății. Marea diferență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de aderare la Uniunea Europeană, în decembrie 1999. Și, cum era de așteptat, și-a concentrat resursele - nu doar financiare, ci și umane și politice - către îndeplinirea cu prioritate a acestor cerințe. Prosperitatea populației a rămas, ca și în cazul tranziției postcomuniste a primului deceniu de după prăbușirea comunismului în 1989, ca și în tranzițiile anterioare, o prioritate secundară a politicii și, în conscință, o prioritate secundară a proceselor de tranziție. De fapt, pentru a alimenta cu resurse procesele de dezvoltare a compatibilității
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și a pus premisele unei noi forme de organizare socială și politică a societății românești, a fost susținută ideologic și motivată social tocmai de ignorarea de către elita politică comunistă a cererilor de creștere a prosperității provenite din partea populației. Însă tranziția postcomunistă declanșată începând cu 1990 nu a putut răspunde acestor cereri. Dimpotrivă, după o primă perioadă de masive redistribuiri de venit național - masiv criticate de elitele ideologice și intelectuale ale țării în perioada imediat următoare - datorită unui raport de forțe politice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
orientate împotriva prosperității populației: ideologia sacrificiilor de dragul reformelor pro-occidentale. Ea a fost adoptată de toate guvernările de după revoluție, indiferent de culoarea lor politică, și a determinat filosofia reformelor în ultimii 15 ani. Mai mult, în măsura în care, în diferite perioade ale tranziției postcomuniste, dezvoltarea instituțională și socială a țării conducea la creșteri ale prosperității populației, aceste perioade au fost etichetate drept perioade de dominație politică neocomunistă - simple adaptări ale elitelor comuniste la condițiile lumii postcomuniste, prin irosirea „populistă” a resurselor societății - și considerate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Mai mult, în măsura în care, în diferite perioade ale tranziției postcomuniste, dezvoltarea instituțională și socială a țării conducea la creșteri ale prosperității populației, aceste perioade au fost etichetate drept perioade de dominație politică neocomunistă - simple adaptări ale elitelor comuniste la condițiile lumii postcomuniste, prin irosirea „populistă” a resurselor societății - și considerate perioade mai puțin „reformiste” în istoria politică a postcomunismului românesc, indiferent de radicalitatea reformelor reale produse de guvernanți. Avem de a face cu un evident conflict între elite și populație, tradus prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cât și cele politice, indiferent de culoare, au continuat să predice - și să aplice în practica de guvernare - o ideologie a ascetismului și a sacrificiilor populației ca o condiție prealabilă a reformării societății. Ceea ce, după aproximativ un deceniu de tranziție postcomunistă, a adus elitele intelectuale și politice în contradicție cu noile elite economice ale economiei de piață. Căci pe măsură ce economia de piață se dezvoltă, elitele economiei devin tot mai interesate de creșterea prosperității populației, de a cărei putere de cumpărare depinde
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bogăției și prosperității claselor conducătoare este condiționată de creșterea bogăției și prosperității claselor producătoare. Această condiționare fundamentală pentru organizarea societății dezvoltate moderne nu a putut fi construită de nici una dintre tranzițiile spre modernitate ale societății românești și nici de tranziția postcomunistă. Prioritățile tranziției postcomuniste românești nu numai că au fost de altă natură, dar au luat forme prin care distribuirea resurselor în defavoarea populației a devenit sursa principală de rezolvare a lor. Una dintre prioritățile postcomunismului a fost stabilirea elitelor conducătoare ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
claselor conducătoare este condiționată de creșterea bogăției și prosperității claselor producătoare. Această condiționare fundamentală pentru organizarea societății dezvoltate moderne nu a putut fi construită de nici una dintre tranzițiile spre modernitate ale societății românești și nici de tranziția postcomunistă. Prioritățile tranziției postcomuniste românești nu numai că au fost de altă natură, dar au luat forme prin care distribuirea resurselor în defavoarea populației a devenit sursa principală de rezolvare a lor. Una dintre prioritățile postcomunismului a fost stabilirea elitelor conducătoare ale societății, a acelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bunuri la bani, prestigiu și putere, după reguli care nu au nici o legătură cu piața. Nu piața redistribuie resursele în interiorul corporațiilor, așa cum nu piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul pieței și redistribuirile realizate prin intermediul statului și al societății civile. Între toate aceste redistribuiri s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al redistribuirilor în societatea dezvoltată care nu mai poate fi standardizat și, prin urmare, nu mai poate fi transferat ca atare în societățile în tranziție. Este, de asemenea, un exemplu de spațiu de manevră de care au dispus societățile tranziției postcomuniste pentru a-și introduce în noua configurare a societății propriile problematici, mai puțin sau deloc legate de dezvoltare, de modernizare și de apropierea de lumea occidentală. Este, nu în ultimul rând, un exemplu de mecanisme diferite de finanțare a funcționării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conducerea statului. O pluralitate de candidați au intrat în competiție pentru resurse și pentru accesul la puterea politică: de la fostele elite ale puterii („neocomuniștii”), foștii proprietari ai perioadei interbelice și noii întreprinzători, afirmați în proaspăta economie de piață a României postcomuniste, până la elitele muncitorești, tehnocrația economică și administrativă și intelectualitatea umanistă (Pasti, 1995). Confruntarea dintre ele nu s-a încheiat nici până în ziua de azi, iar acest fapt continuă să zgâlțâie din temelii noua societate românească și să o împiedice să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economică și administrativă și intelectualitatea umanistă (Pasti, 1995). Confruntarea dintre ele nu s-a încheiat nici până în ziua de azi, iar acest fapt continuă să zgâlțâie din temelii noua societate românească și să o împiedice să depășească condiția de tranziție postcomunistă. Factorul „destabilizator” în ecuația puterii în România - și în oricare altă țară postcomunistă - este democrația, un mecanism esențial al reglării distribuției în societățile capitaliste dezvoltate. Tradițional, încă de la sfârșitul Evului Mediu și până în prezent, ideologiile capitalismului consideră democrația - înțeleasă și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a încheiat nici până în ziua de azi, iar acest fapt continuă să zgâlțâie din temelii noua societate românească și să o împiedice să depășească condiția de tranziție postcomunistă. Factorul „destabilizator” în ecuația puterii în România - și în oricare altă țară postcomunistă - este democrația, un mecanism esențial al reglării distribuției în societățile capitaliste dezvoltate. Tradițional, încă de la sfârșitul Evului Mediu și până în prezent, ideologiile capitalismului consideră democrația - înțeleasă și teoretizată diferit în timp, dar în esență, însemnând un transfer de putere politică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a puterii politice - căci tocmai asta nu este -, democrația este ansamblul instituțiilor care asigură condiția necesară funcționării societății occidentale dezvoltate: legătura dintre prosperitatea populației și prosperitatea elitelor. Ralph Dahrendorf a sesizat acest aspect într-un moment critic - cel al revoluțiilor postcomuniste, pornind de la analiza unui alt moment critic, cel al tranziției postnaziste a societății germane (Dahrendorf, 2001). Concluzia evidentă a analizei sale - și nu numai - era necesitatea democratizării societăților postcomuniste. Dar o asemenea necesitate era un loc comun în toate ideologiile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a sesizat acest aspect într-un moment critic - cel al revoluțiilor postcomuniste, pornind de la analiza unui alt moment critic, cel al tranziției postnaziste a societății germane (Dahrendorf, 2001). Concluzia evidentă a analizei sale - și nu numai - era necesitatea democratizării societăților postcomuniste. Dar o asemenea necesitate era un loc comun în toate ideologiile tranzițiilor și concluzia profundă a rezultatelor analizei germane a fost înnecată în ideologia democratizării politice, remodelată de intelectualii și politicienii occidentali și estici în funcție, de fiecare dată, de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mecanismului. Economia capitalistă are nevoie de prosperitatea populației - cumpărători cu bani pe piață - așa cum societatea dezvoltată are nevoie de prosperitatea populației - cetățeni cu voință politică și resurse de putere - pentru a funcționa, a se reproduce și a se dezvolta. Tranziția postcomunistă a fost însă nevoită să nege democrația. Nu pentru că fosta „nomenklatură” nu dorea democrația politică care ar fi permis accesul noilor elite la putere. Nici pentru că populația, „fermecată” de avantajele materiale pe care le putea asigura „statul paternalist” asociat autoritarismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autoritarismului (Chelcea, 2001), refuza asumarea de riscuri și responsabilități personale. Ci pentru simplul motiv că nu putea lua în considerare funcția fundamentală a democrației în societatea dezvoltată, anume aceea de a coordona tranziția către prosperitatea populației. Dimpotrivă, atingerea obiectivelor tranziției postcomuniste presupuneau, în conjunctura în care se afla România, reducerea substanțială a prosperității populației. Iar calea de a o obține era, evident, reducerea substanțială a democrației în societate. Democrația politică era de neevitat, căci era o condiție prioritară a apropierii de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o condiție prioritară a apropierii de Occident. Dar, deși importantă, căci fără ea, celelalte democrații nu sunt posibile, nu democrația politică este cea care asigură mecanismul de redistribuire. Această slăbiciune a fost utilizată cu succes de tranziții, inclusiv de tranziția postcomunistă, prin crearea acelei „democrații de vitrină” (Pasti, Miroiu și Codiță, 1997), capabilă să asigure compatibilitatea politică dintre societățile occidentale și societatea românească în tranziție, dar incapabilă să asigure prioritatea prosperității populației drept condiție a reproducerii elitelor și a mecanismelor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
copieze. 3. UN GRAD DE LIBERTATE SUPLIMENTAR Motivul pentru care societatea românească de astăzi nu seamănă cu o societate de tip occidental și nici nu tinde să se apropie de aceasta este că România nu a reușit să transforme tranziția postcomunistă într-o tranziție orientată spre prosperitatea societății și a populației - chiar și în cazul fericit în care are loc o creștere economică prelungită, cum s-a întâmplat din 2000 și până în 2005. Iar motivul ecestui eșec, în ciuda presiunilor externe generate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
funcțiune, astfel încât, în ultimii săi ani, societatea comunistă nu numai că s-a dovedit incapabilă să asigure creșterea prosperității populației, dar a făcut din scăderea prosperității populației o resursă pentru menținerea în funcțiune a sistemului politic și socio-economic. Actuala tranziție postcomunistă a început prin a sărăci atât țara, cât și populația - și a făcut acest lucru, în ritmuri diferite, vreme de un deceniu. Abia în 2000 scăderea economică a fost înlocuită de o creștere economică de durată - însă dar cinci ani
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
României de a trece la o societate orientată spre creșterea prosperității populației sunt mai mari ca oricând. În același timp, șansele de a rata această nouă tranziție sunt la fel de mari. Pur și simplu s-a întâmplat ca, spre sfârșitul tranziției postcomuniste, România să achiziționeze un grad de libertate suplimentar în privința evoluției sale ulterioare. „Gradul de libertate” este un concept rar utilizat în științele sociale cu privire la societăți, pentru că în general se consideră că societățile sunt determinate. Ba chiar, în ciuda faptului că „libertatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici în zilele noastre, căci ultimele alegeri, cele din 2004, au condus de asemenea la schimbarea radicală a regulilor de distribuire a veniturilor și bunurilor în societate, prin modificarea radicală a Codului Fiscal. Cu toate acestea, acum, la sfârșitul tranziției postcomuniste, gradul de libertate al organizării societății românești care a apărut la începuturile postcomunismului s-a redus simțitor. O bună parte dintre regulile stabilite inițial s-au perpetuat și au rămas în funcțiune de-a lungul întregii perioade. Alte reguli s-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și au rămas în funcțiune de-a lungul întregii perioade. Alte reguli s-au stabilizat ceva mai târziu - de exemplu, regulile cu privire la proprietate - dar s-au stabilizat și au devenit parametri constanți ai organizării societății. Se poate considera că tranziția postcomunistă deja s-a încheiat, căci în prezent nu mai există pericolul ca parametrii esențiali ai organizării sociale să se modifice ca urmare a reformelor și politicilor de îndepărtare de comunism. Avem de a face cu o problemă teoretică în jurul căreia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]